16,589 matches
-
și la Biblioteca Academiei, iar câteva în bibliotecile din Rusia. Copiștii din vremea lui Ștefan cel Mare aveau la îndemână, așadar, această zestre excepțională. Era nevoie să vină impulsul și să fie create condițiile materiale pentru copiere, lucrul la un manuscris durând cel puțin șapte luni. Ștefan cel Mare, prin daniile, prin scutirile acordate mânăstirilor, a creat condiții optime pentru desfășurarea unei impresionante activități cărturărești și artistice. Nu se știe și nici nu se va ști vreodată câte manuscrise au fost
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la un manuscris durând cel puțin șapte luni. Ștefan cel Mare, prin daniile, prin scutirile acordate mânăstirilor, a creat condiții optime pentru desfășurarea unei impresionante activități cărturărești și artistice. Nu se știe și nici nu se va ști vreodată câte manuscrise au fost copiate în timpul domniei lui Ștefan, multe dispărând fără urmă. Așa cum remarca Mihai Berza, care s-a îngrijit de realizarea unui catalog al manuscriselor în cadrul Repertoriului monumentelor de artă din vremea lui Ștefan cel Mare, miniaturile, ornamentele manuscriselor din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
activități cărturărești și artistice. Nu se știe și nici nu se va ști vreodată câte manuscrise au fost copiate în timpul domniei lui Ștefan, multe dispărând fără urmă. Așa cum remarca Mihai Berza, care s-a îngrijit de realizarea unui catalog al manuscriselor în cadrul Repertoriului monumentelor de artă din vremea lui Ștefan cel Mare, miniaturile, ornamentele manuscriselor din vremea lui Ștefan “sunt atât de prețuite pe cât de puțin sunt cunoscute”. Nu există o lucrare fundamentală în care să fi fost prezentate rezultatul tuturor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
câte manuscrise au fost copiate în timpul domniei lui Ștefan, multe dispărând fără urmă. Așa cum remarca Mihai Berza, care s-a îngrijit de realizarea unui catalog al manuscriselor în cadrul Repertoriului monumentelor de artă din vremea lui Ștefan cel Mare, miniaturile, ornamentele manuscriselor din vremea lui Ștefan “sunt atât de prețuite pe cât de puțin sunt cunoscute”. Nu există o lucrare fundamentală în care să fi fost prezentate rezultatul tuturor cercetărilor referitoare la manuscrisele din a doua jumătate a secolului al XV-lea, și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de artă din vremea lui Ștefan cel Mare, miniaturile, ornamentele manuscriselor din vremea lui Ștefan “sunt atât de prețuite pe cât de puțin sunt cunoscute”. Nu există o lucrare fundamentală în care să fi fost prezentate rezultatul tuturor cercetărilor referitoare la manuscrisele din a doua jumătate a secolului al XV-lea, și nici un album, care să prezinte în reproduceri cât de cât acceptabile comorile de artă, pe care le cuprind aceste manuscrise. Pentru a se realiza o asemenea operă, Mihai Berza propunea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care să fi fost prezentate rezultatul tuturor cercetărilor referitoare la manuscrisele din a doua jumătate a secolului al XV-lea, și nici un album, care să prezinte în reproduceri cât de cât acceptabile comorile de artă, pe care le cuprind aceste manuscrise. Pentru a se realiza o asemenea operă, Mihai Berza propunea să se ia legătura cu marile biblioteci din lume cu speranța că pot fi identificate și alte manuscrise. Cea mai însemnată lucrare despre manuscrisele din vremea lui Ștefan cel Mare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cât de cât acceptabile comorile de artă, pe care le cuprind aceste manuscrise. Pentru a se realiza o asemenea operă, Mihai Berza propunea să se ia legătura cu marile biblioteci din lume cu speranța că pot fi identificate și alte manuscrise. Cea mai însemnată lucrare despre manuscrisele din vremea lui Ștefan cel Mare îi aparține lui Emil Turdeanu. Considerată ca fiind “esențială”, cartea lui Turdeanu a fost folosită pentru realizarea capitolului despre manuscrise din Repertoriul... „Pentru cine va dori lărgirea bibliografiei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
artă, pe care le cuprind aceste manuscrise. Pentru a se realiza o asemenea operă, Mihai Berza propunea să se ia legătura cu marile biblioteci din lume cu speranța că pot fi identificate și alte manuscrise. Cea mai însemnată lucrare despre manuscrisele din vremea lui Ștefan cel Mare îi aparține lui Emil Turdeanu. Considerată ca fiind “esențială”, cartea lui Turdeanu a fost folosită pentru realizarea capitolului despre manuscrise din Repertoriul... „Pentru cine va dori lărgirea bibliografiei datată în acest repertoriu, afirma Mihai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu speranța că pot fi identificate și alte manuscrise. Cea mai însemnată lucrare despre manuscrisele din vremea lui Ștefan cel Mare îi aparține lui Emil Turdeanu. Considerată ca fiind “esențială”, cartea lui Turdeanu a fost folosită pentru realizarea capitolului despre manuscrise din Repertoriul... „Pentru cine va dori lărgirea bibliografiei datată în acest repertoriu, afirma Mihai Berza, informații suplimentare se vor găsi în bibliografiile care însoțesc lucrările lui Turdeanu care, și în această privință, au stat la baza cercetării noastre”. În Repertoriul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dori lărgirea bibliografiei datată în acest repertoriu, afirma Mihai Berza, informații suplimentare se vor găsi în bibliografiile care însoțesc lucrările lui Turdeanu care, și în această privință, au stat la baza cercetării noastre”. În Repertoriul... au fost identificate 58 de manuscrise în anul 1958. Dintre acestea, 43 evidențiate în cartea lui Turdeanu, altele figurând în lucrarea P. P. Panaitescu, Manuscrisele slave din biblioteca Academiei Române, I, 1959. În 1975, Constantin Rezachevici a numărat 63 de manuscrise, dintre care 21 erau tetraevanghele. Tetraevanghel
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lucrările lui Turdeanu care, și în această privință, au stat la baza cercetării noastre”. În Repertoriul... au fost identificate 58 de manuscrise în anul 1958. Dintre acestea, 43 evidențiate în cartea lui Turdeanu, altele figurând în lucrarea P. P. Panaitescu, Manuscrisele slave din biblioteca Academiei Române, I, 1959. În 1975, Constantin Rezachevici a numărat 63 de manuscrise, dintre care 21 erau tetraevanghele. Tetraevanghel copiat în 1943, pentru biserica de la Pătrăuți, nu s-a mai știut unde se află. În 1900, Florea Marian
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Repertoriul... au fost identificate 58 de manuscrise în anul 1958. Dintre acestea, 43 evidențiate în cartea lui Turdeanu, altele figurând în lucrarea P. P. Panaitescu, Manuscrisele slave din biblioteca Academiei Române, I, 1959. În 1975, Constantin Rezachevici a numărat 63 de manuscrise, dintre care 21 erau tetraevanghele. Tetraevanghel copiat în 1943, pentru biserica de la Pătrăuți, nu s-a mai știut unde se află. În 1900, Florea Marian l-a văzut la Episcopia Lipovenilor de la Fântâna Albă, după care i s-a pierdut
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
unor curți domnești de la Piatra, de la Huși, de la Hârlău, ceea ce “dovedește nu numai scopuri precise, ci și dorința de a atrage de partea sa biserica în opera de întărire a puterii centrale”. Explicația este greșită. Mai întâi, s-au copiat manuscrise și înainte de 1473. Dar, semnificativ pentru politica domnului față de biserică nu sunt tetraevenghelele, ci numărul privilegiilor de danie și de scutiri de dări pe care Ștefan îl dă celor patru mari mânăstiri: Neamț, Bistrița, Moldovița, Pobrata, până la 1473. Cele mai multe privilegii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de la Voroneț și mânăstirilor sale de la Tazlău și de la Dobrovăț. Dacă domnul a înzestrat bisericile cu danii și le-a acordat scutiri ca să atragă biserica de partea sa, asta s-a întâmplat în primii 16 ani de domnie. Nu cu manuscrisele câștiga încrederea călugărilor, ci cu pământ, cu sate, cu carele de pește și alte bunuri și cu scutiri de dări. Obsedați de ideea luptei de clasă, de existența unui conflict între domn și boieri, unii istorici nu au ținut seama
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vorba de Chilia, s-a realizat și obținerea unor avantaje economice deosebite. Să fie întâmplător faptul că la un an și jumătate de la cucerirea Chiliei, domnul începe zidirea bisericii de la mânăstirea Putna ? Dacă domnul nu ar fi decis scrierea unor manuscrise și înainte de 1473, am putea bănui că nu a putut-o face din pricina boierilor. Dar nouă ni s-a păstrat doar o parte din zestrea de manuscrise copiate în timpul domniei lui Ștefan, deci nu putem face evaluări cu precizie aritmetică
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
zidirea bisericii de la mânăstirea Putna ? Dacă domnul nu ar fi decis scrierea unor manuscrise și înainte de 1473, am putea bănui că nu a putut-o face din pricina boierilor. Dar nouă ni s-a păstrat doar o parte din zestrea de manuscrise copiate în timpul domniei lui Ștefan, deci nu putem face evaluări cu precizie aritmetică. Numărarea celor care au rămas nu ne aduce lămuriri în legătură cu relația dintre domn și boieri. Putna a ars în 1484, și este limpede că atunci au pierit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
evaluări cu precizie aritmetică. Numărarea celor care au rămas nu ne aduce lămuriri în legătură cu relația dintre domn și boieri. Putna a ars în 1484, și este limpede că atunci au pierit multe comori de artă, printre care se numără și manuscrisele. Cronologic, primul manuscris este un Apostol cu însemnarea: Domnul “a dat de a scris acest Praxiu mânăstirii sale Zografu în Sfântul Munte Athos, în anul 6971 (1463)”. Să fi neglijat Ștefan cel Mare mânăstirile din țara sa ? Greu de crezut
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
aritmetică. Numărarea celor care au rămas nu ne aduce lămuriri în legătură cu relația dintre domn și boieri. Putna a ars în 1484, și este limpede că atunci au pierit multe comori de artă, printre care se numără și manuscrisele. Cronologic, primul manuscris este un Apostol cu însemnarea: Domnul “a dat de a scris acest Praxiu mânăstirii sale Zografu în Sfântul Munte Athos, în anul 6971 (1463)”. Să fi neglijat Ștefan cel Mare mânăstirile din țara sa ? Greu de crezut, iar faptul că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
un Apostol cu însemnarea: Domnul “a dat de a scris acest Praxiu mânăstirii sale Zografu în Sfântul Munte Athos, în anul 6971 (1463)”. Să fi neglijat Ștefan cel Mare mânăstirile din țara sa ? Greu de crezut, iar faptul că acest manuscris a ajuns la Athos și apoi în Rusia, ar sugera ipoteza potrivit căreia Apostolul a ajuns până în vremea vremea noastră s-ar datora tocmai faptului că nu s-a aflat la Putna în 1484. Al doilea manuscris, un Minei pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
faptul că acest manuscris a ajuns la Athos și apoi în Rusia, ar sugera ipoteza potrivit căreia Apostolul a ajuns până în vremea vremea noastră s-ar datora tocmai faptului că nu s-a aflat la Putna în 1484. Al doilea manuscris, un Minei pe aprilie, s-a scris în 1467 la porunca domnului, pentru mânăstirea sa de la Putna, de către diaconul Nicodim. În același an, 1467, a fost copiat un Minei, cu însemnarea “Această lună august a scris-o Ștefan voievod, domn
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că, mai înainte să se fi terminat zidirea Putnei, aici se desfășura deja o activitate culturală intensă, cu ajutorul călugărilor veniți de la Neamț. Ștefan cel Mare nu s-a mulțumit să dea doar bani și să porunceasă călugărilor să copieze unele manuscrise. El ține să ne arate că a scris el manuscrisul cu mâna unui călugăr. De exemplu, pe Tetraevanghelul început în 1488 și terminat în 1489, stă scris: „Binecinstitorul domn Ion Ștefan, domn a toată țara Moldovei, a făcut și a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se desfășura deja o activitate culturală intensă, cu ajutorul călugărilor veniți de la Neamț. Ștefan cel Mare nu s-a mulțumit să dea doar bani și să porunceasă călugărilor să copieze unele manuscrise. El ține să ne arate că a scris el manuscrisul cu mâna unui călugăr. De exemplu, pe Tetraevanghelul început în 1488 și terminat în 1489, stă scris: „Binecinstitorul domn Ion Ștefan, domn a toată țara Moldovei, a făcut și a scris și a ferecat acest Tetraevanghel pentru mănăstirea sa de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
al 30 și 2-lea an al domniei lui și în timpul arhimandritului Paisie Scurtul, cu mâna păcătosului așa-zis Paladie, în anul 6977 (1499) și s-a început în luna septembrie 3 și s-a sfârșit în martie 23”. Copierea manuscriselor nu se limitează doar la cărțile absolut necesare oficierii cultului, cum sunt Mineele și Tetravanghelul. În 1470, „Eu, mult păcătosul Chiriac, am scris acest zlataust” pentru Ștefan voievod în mănăstirea sa Putna. Este vorba de Cuvântările Sfântului Ioan Gură de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se limitează doar la cărțile absolut necesare oficierii cultului, cum sunt Mineele și Tetravanghelul. În 1470, „Eu, mult păcătosul Chiriac, am scris acest zlataust” pentru Ștefan voievod în mănăstirea sa Putna. Este vorba de Cuvântările Sfântului Ioan Gură de Aur, manuscris care s-a păstrat la Putna. O altă copiere se va face în 1486, aflată acum la Moscova. În același an, „zisul monah” Casian copia o Psaltire, care se află acum la Moscova. În 1470, Casian copia o Psaltire, probabil
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1470, Casian copia o Psaltire, probabil la Putna, aflată acum la Sankt Petesburg. În 1472, la Neamț, călugărul Ghervasie copia Pravila lui Matei Vlastaris, existând, așadar, o preocupare pentru existența, alături de obiceiul pământului și a unui corpus de legi scrise. Manuscrisul din 1472 se află la Biblioteca Academiei, iar un al doilea manuscris, realizat în 1495, a ajuns la Moscova. În același an, se copia la Putna cu mâna mult-păcătosului monah Vasile, din porunca lui Ștefan cel Mare Leastvița lui Ion
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]