14,670 matches
-
trebuit să-și întrerupă studiile, fiind mobilizat ca sublocotenent. După război, în 1920, și-a luat licența în matematici cu mențiunea "foarte bine" la Universitatea din București și a plecat imediat la Paris. Aici își trece din nou licența în matematici, la Sorbona, în 1922, apoi își prepară teza de doctorat în matematici, pe care o susține la 12 ianuarie 1922. Teza avea ca subiect " Sur applicabilitée projective des hypersurfaces développables". În această teză Pantazi tratează o serie de generalizări ale
Alexandru Pantazi () [Corola-website/Science/302759_a_304088]
-
1920, și-a luat licența în matematici cu mențiunea "foarte bine" la Universitatea din București și a plecat imediat la Paris. Aici își trece din nou licența în matematici, la Sorbona, în 1922, apoi își prepară teza de doctorat în matematici, pe care o susține la 12 ianuarie 1922. Teza avea ca subiect " Sur applicabilitée projective des hypersurfaces développables". În această teză Pantazi tratează o serie de generalizări ale unor rezultate găsite de profesorul său Elie Cartan, creator în domeniul Geometriei
Alexandru Pantazi () [Corola-website/Science/302759_a_304088]
-
până la încetarea sa din viață. În anii 1946-1948, după plecarea lui Petre Sergescu în Franța, Pantazi a suplinit și catedra de Geometrie Analitică de la Universitatea Politehnica din București. În anii 1940-1942 Pantazi a ținut la Universitatea din București, Facultatea de Matematici, un curs de Geometrie Superioară și un curs de Aplicații Geometrice ale Analizei (1938-1941). De asemenea, în anii 1946-1948 a fost profesor de Algebră și Analiză la Școala Superioară CFR. După 1929 Alexandru M. Pantazi a fost membru al "Gazetei
Alexandru Pantazi () [Corola-website/Science/302759_a_304088]
-
parte din delegația de conducere a acestei reviste. El a fost de asemenea membru al Societății Române de Științe, calitate în care a fost secretar și redactor al buletinului societății, iar în 1940 a fost președinte al Societății Române de Matematici. A fost membru corespondent al Academiei de Științe din România începând cu 21 decembrie 1935..
Alexandru Pantazi () [Corola-website/Science/302759_a_304088]
-
6 aprilie 1938, București) a fost un matematician român care a contribuit la dezvoltarea algebrei și teoria funcțiilor. A urmat cursul primar și liceul la Ploiești. Revista Gazeta Matematică i-a desăvârșit apoi, în cursul superior de liceu, gustul pentru matematici, căci el a fost un asiduu corespondent al acestei publicații. În ultima clasa de liceu l-a avut ca profesor de matematici pe Nicolae Abramescu, care își începea pe atunci carieră să didactica. Abramescu s-a mândrit totdeauna că în
Aurel Angelescu () [Corola-website/Science/302764_a_304093]
-
și liceul la Ploiești. Revista Gazeta Matematică i-a desăvârșit apoi, în cursul superior de liceu, gustul pentru matematici, căci el a fost un asiduu corespondent al acestei publicații. În ultima clasa de liceu l-a avut ca profesor de matematici pe Nicolae Abramescu, care își începea pe atunci carieră să didactica. Abramescu s-a mândrit totdeauna că în prima lui serie de liceeni a avut ca elev pe , care, ulterior, întrecându-și maestrul, și-a luat doctoratul în matematici cu
Aurel Angelescu () [Corola-website/Science/302764_a_304093]
-
de matematici pe Nicolae Abramescu, care își începea pe atunci carieră să didactica. Abramescu s-a mândrit totdeauna că în prima lui serie de liceeni a avut ca elev pe , care, ulterior, întrecându-și maestrul, și-a luat doctoratul în matematici cu câțiva ani înaintea lui Abramescu. După terminarea liceului, Angelescu a plecat la Paris. Aici, la Sorbona, și-a luat licență în matematici, iar la 7 aprilie 1916 și-a luat doctoratul în științele matematice cu o teza având că
Aurel Angelescu () [Corola-website/Science/302764_a_304093]
-
de liceeni a avut ca elev pe , care, ulterior, întrecându-și maestrul, și-a luat doctoratul în matematici cu câțiva ani înaintea lui Abramescu. După terminarea liceului, Angelescu a plecat la Paris. Aici, la Sorbona, și-a luat licență în matematici, iar la 7 aprilie 1916 și-a luat doctoratul în științele matematice cu o teza având că subiect: „Sur leș polynômes généralisant leș polynômes de Legendre et d’Hermite et sur le calcul approché des intégrals multiples”. După ce și-a
Aurel Angelescu () [Corola-website/Science/302764_a_304093]
-
și-a luat doctoratul în științele matematice cu o teza având că subiect: „Sur leș polynômes généralisant leș polynômes de Legendre et d’Hermite et sur le calcul approché des intégrals multiples”. După ce și-a trecut teza de doctorat în matematici, Angelescu se întoarce în țară. La propunerea lui Gheorghe Țiteica, ocupă la 1 noiembrie 1919 postul de profesor agregat de teoria funcțiilor la Facultatea de Stiinte a Universității din Cluj, catedră la care a fost titularizat în 1922. Aici a
Aurel Angelescu () [Corola-website/Science/302764_a_304093]
-
Geometria algebrică este o ramură a matematicii, care, așa cum numele o sugerează, combină algebra abstractă, în special algebra comutativă cu geometria. Geometria algebrică poate fi înțeleasă ca studiul unui grup de soluții al sistemelor de ecuații algebrice. Atunci când există mai mult de o variabilă, considerente de natură
Geometrie algebrică () [Corola-website/Science/302781_a_304110]
-
ecuațiilor se termină. De asemenea, se poate argumenta că este la fel de importantă găsirea ansamblului tuturor soluțiilor posibile ale unui sistem de ecuații ca și găsirea unei singure soluții. Oricum, aceste considerente conduc la interpretări de natură complexă și filozofică a matematicii, atât conceptual cât și tehnic. În geometria algebrică clasică, obiectul esențial al interesului îl reprezintă grupul tuturor punctelor care satisfac simultan una sau mai multe ecuații polinomiale. Spre exemplificare, sfera tridimensională în spațiul euclidian tridimensional formula 1 poate fi definită ca
Geometrie algebrică () [Corola-website/Science/302781_a_304110]
-
explorarea geofizică, adică studierea și explorarea interiorului Pământului, în vederea stabilirii caracteristicilor solurilor și rocilor și în vederea identificării și evaluării resurselor minerale utile. Pentru aceasta se folosește de măsurători fizice efectuate la suprafața Pământului, cum ar fi: Utilizând o combinație între matematică, fizică, geologie, chimie, hidrogeologie și tehnica de calcul, un geofizician analizează aceste măsurători pentru a deduce proprietăți și procese din interiorul complex al Pământului. Atunci când sunt alese locații pentru mari proiecte inginerești sau mari operațiuni de colectare și procesare de
Geofizică () [Corola-website/Science/302821_a_304150]
-
la nivelul picturii invocă forma, linia, culoarea, tonurile, valorile, contrastele, ornamentele dar nu uită că, finalmente, ceea ce contează este emoția artistică identificabilă în calitatea sentimentului indus imaginii. Arta rămîne sugestie chiar dacă pictorii rezolvă cu fiecare nouă lucrare o problemă de matematică a spiritului. O a doua decizie privea păstrarea figurației cu condiția înnobilării semnului prin concept. De aici debarasarea de pitorescul factice în beneficiul atingerii unui mai înalt grad de abstract fără a părăsi însă un vag contact cu elementele constitutive
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
a devenit ulterior un episcop faimos și controversat a cărui dioceză a inclus bisericile suedeze din Pennsylvania și Londra. La vârsta de 11 ani s-a înscris la Universitatea din Uppsala unde tatăl său preda și a studiat teologia, literatura, matematica și științele naturii. În 1709, la 21 de ani, devine doctor în filosofie. În perioada 1710-1715 Emanuel Swedenborg a călătorit în Anglia, Olanda, Franța și Germania pentru a studia și a lucra împreună cu savanți de frunte ai Europei Occidentale din
Emanuel Swedenborg () [Corola-website/Science/302857_a_304186]
-
"(în eng. game theory)" este o ramură a matematicii aplicate care abordează problema comportamentului optim în jocurile cu două sau mai multe persoane, într-un cadru descris de un ansamblu de reguli precise care stabilesc posibilitățile de acțiune ale fiecărui jucător, precum și modul cum li se acordă acestora, în
Teoria jocurilor () [Corola-website/Science/303285_a_304614]
-
o explicație de luarea a unei decizii în realitatea socială. Punctul comun al tuturor jocurilor imaginat în cadrul teoriilor este ideea de strategie. Teoria jocurilor reprezintă o abordare interdisciplinară a studiului comportamentului uman. Cele mai implicate discipline, în teoria jocurilor, sunt matematica și economia, dar și alte științe sociale și comportamentale. Teoria jocurilor a fost creata de matematicianul John von Neumann. În exemplele virtuale imaginate de diverși teoreticieni, prin "joc" se înțelege o situație care implică doi sau mai mulți decidenți, numiți
Teoria jocurilor () [Corola-website/Science/303285_a_304614]
-
În matematică, cuaternionii, notați formula 1, sunt numere hipercomplexe non-comutative obținute prin extinderea mulțimii numerelor complexe de o manieră similară cu cea care a condus de la numerele reale la cele complexe. Aceste numere au fost introduse de matematicianul irlandez Sir William Rowan Hamilton
Cuaternion () [Corola-website/Science/302431_a_303760]
-
numerele reale la cele complexe. Aceste numere au fost introduse de matematicianul irlandez Sir William Rowan Hamilton în 1843 și aplicate în spațiul tridimensional. Deși au fost înlocuiți în majoritatea aplicațiilor de vectori, cuaternionii sunt folosiți în continuare atât în matematica teoretică cât și în cea aplicată, în special pentru calcule ce implică rotații tridimensionale. În timp ce numerele complexe constituie o extensie a numerelor reale realizată prin introducerea elementului imaginar "i", când formula 2, cuaternionii sunt o extensie analoagă, realizată prin adăugarea elementelor
Cuaternion () [Corola-website/Science/302431_a_303760]
-
studiat instrumentul timp de zece ani.( Nu-i pasă nimănui) Trăistariu a invatat la Școala Gimnazială „Elenă Cuza” din or(Nu-i pasă nimănui)asul natal; acesta a declarat într-un interviu că ar fi vrut sa ajunga profesor de matematică, la fel că sora lui, iar ca mai apoi a descoperit o pasiune pentru fizică. În perioada liceului, Trăistariu a urmat cursuri de actorie, avându-l ca profesor pe actorul Corneliu-Dan Borcia, (Nu-i pasă nimănui)pe atunci director al
Mihai Trăistariu () [Corola-website/Science/302454_a_303783]
-
a beneficiat de educație în orașul natal, unde tatăl și bunicul său au deținut poziția de "cadiu" (judecător civil), jucând un rol important în istoria politică a Andaluziei. A studiat. într-o bună măsură cu Ibn Tufayl, teologia, jurisprudența, medicina, matematica și filosofia, îndeplinind, la rândul său, funcția de judecător. Comentariile sale la Aristotel i-au adus, între latini, supranumele de „Comentatorul”, așa cum lui Aristotel i se spunea „Filosoful”. Poziția lui în interpretarea textelor lui Aristotel va constitui cauza acelor dezbateri
Averroes () [Corola-website/Science/302476_a_303805]
-
cap“, "dirig", „diriginte“, "dirigă", „dirigintă“, "fasole", „dinți“, "felicitare", „ordin de concentrare“, "fetiță", „mitralieră“, "frunză", „profesoară de botanică / biologie“, "găină", „pălărie“, "gagiu", „individ“ / „iubit“, "hard", „creier“ / „cap“, "icre", „bombe", "limbă", „informator al poliției“, "lovele", „bani“, "mălai", „salariu“ / „bani“, "mardei", „bani“, "mate", „matematică“, "mișto", „foarte bun / frumos“, "mititica", „pușcărie“, "pârnaie", „oală de pământ“, "parai", „bani“ (< de la "para", "parale", monede din vremea Imperiului Otoman), "profă", „profesoară“, "sticlete", „polițist“, "șase !", „atenție !“, "șucar", „frumos“, "tigvă", „cap“, "universitate", „închisoare“ etc. . Pentru cei ce reprezintă „paria“ într-o
Argou () [Corola-website/Science/302505_a_303834]
-
englez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1915. ""Pentru serviciul lor în analiza structurii cristalelor cu ajutorul razelor X."" , primul dintre cei trei copii ai familiei Bragg, a fost un copil singuratic și timid, dar cu o pasiune surprinzătoare pentru matematică. După moartea mamei sale, când el avea numai 7 ani, a locuit cu unchiul său, chimist, care a avut o influență majoră asupra tânărului William. După ce a urmat cursurile "Colegiului King William", din Mann, a fost admis la "Facultatea de
William Henry Bragg () [Corola-website/Science/302903_a_304232]
-
După moartea mamei sale, când el avea numai 7 ani, a locuit cu unchiul său, chimist, care a avut o influență majoră asupra tânărului William. După ce a urmat cursurile "Colegiului King William", din Mann, a fost admis la "Facultatea de Matematică" a "Universității din Cambridge", în anul 1881, unde a studiat sub îndrumarea profesorului dr E.J. Routh. Mai târziu a studiat fizica la "Laboratorul Cavendish", departamentul de fizică, din cadrul aceleiași universități. Din anul 1885 și-a început cariera în domeniul pedagogiei
William Henry Bragg () [Corola-website/Science/302903_a_304232]
-
arme și vorbește des de război. Învață destul de devreme să folosească arcul și archebuza. Chiar dacă primește primele lecții la șase ani, de la poetul Nicholas Vauquelin II Yveteaux, nu demonstrează interes pentru literatură în franceză sau latină, nici pentru geometrie sau matematică. Doar istoria îi trezește interesul în afara activităților artistice și militare.Considerat insuficient, Yveteaux este înlocuit în 1611 de filozoful Nicholas Le Fevre, iar după ce acesta moare în noiembrie 1612, este urmat de M. Fleurence.Guvernatorul său militar este Gilles de
Ludovic al XIII-lea al Franței () [Corola-website/Science/302924_a_304253]
-
de persoane în același timp. La acest tip de comunicare sunt atribuite, de obicei, ziarele, revistele, cărțile, televiziunea, radioul și filmele - medii utilizate pentru a disemina informații, știri sau reclame. La fel ca și la comunicațiile tehnice din cadrul informaticii și matematicii, comunicarea dintre oameni are loc cu ajutorul unui limbaj, sistem de vorbire care folosește un anumit sistem implicit de formule de comunicare. Vorbirea și limba vorbită sunt elemente primordiale în comunicare; prin intermediul lor putem transmite mai departe și o comunicare socială
Comunicare () [Corola-website/Science/302946_a_304275]