14,595 matches
-
la alin. (2). Când nu există traducători autorizați, traducerea rechizitoriului se face de o persoană care poate comunica cu inculpatul. ... (4) Inculpatul, cetățean român aparținând unei minorități naționale, poate solicita să îi fie comunicată o traducere a rechizitoriului în limba maternă. ... Articolul 330 Dispozițiile privitoare la măsurile preventive sau asigurătorii Când procurorul dispune trimiterea în judecată a inculpatului, rechizitoriul poate să cuprindă și propunerea de luare, menținere, revocare sau de înlocuire a unei măsuri preventive ori a unei măsuri asigurătorii. Articolul
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277570_a_278899]
-
legii și dacă aceasta este necesară într-o societate democratică. Articolul 12 Limba oficială și dreptul la interpret (1) Limba oficială în procesul penal este limba română. ... (2) Cetățenii români aparținând minorităților naționale au dreptul să se exprime în limba maternă în fața instanțelor de judecată, actele procedurale întocmindu-se în limba română. ... (3) Părților și subiecților procesuali care nu vorbesc sau nu înțeleg limba română ori nu se pot exprima li se asigură, în mod gratuit, posibilitatea de a lua cunoștință
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276286_a_277615]
-
modificările și completările ulterioare, organele judiciare prezintă suspectului, inculpatului sau persoanei condamnate o informare scrisă cu privire la drepturile acesteia pe parcursul procesului penal sau al procedurii de executare a mandatului european de arestare. Informarea se va face în limba română, în limba maternă sau într-o limbă pe care acesta o înțelege, după caz. Modelul în limba română al formularului care va cuprinde informarea prevăzută la alin. (1) va fi stabilit prin ordin comun al ministrului justiției, ministrului afacerilor interne, președintelui Înaltei Curți
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276286_a_277615]
-
la alin. (2). Când nu există traducători autorizați, traducerea rechizitoriului se face de o persoană care poate comunica cu inculpatul. ... (4) Inculpatul, cetățean român aparținând unei minorități naționale, poate solicita să îi fie comunicată o traducere a rechizitoriului în limba maternă. ... Articolul 330 Dispozițiile privitoare la măsurile preventive sau asigurătorii Când procurorul dispune trimiterea în judecată a inculpatului, rechizitoriul poate să cuprindă și propunerea de luare, menținere, revocare sau de înlocuire a unei măsuri preventive ori a unei măsuri asigurătorii. Articolul
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276286_a_277615]
-
altfel. Articolul 17 Publicitatea Ședințele de judecată sunt publice, în afară de cazurile prevăzute de lege. Articolul 18 Limba desfășurării procesului (1) Procesul civil se desfășoară în limba română. ... (2) Cetățenii români aparținând minorităților naționale au dreptul să se exprime în limba maternă în fața instanțelor de judecată, în condițiile legii. ... (3) Cetățenii străini și apatrizii care nu înțeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoștință de toate actele și lucrările dosarului, de a vorbi în instanță și de a
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277905_a_279234]
-
altfel. Articolul 17 Publicitatea Ședințele de judecată sunt publice, în afară de cazurile prevăzute de lege. Articolul 18 Limba desfășurării procesului (1) Procesul civil se desfășoară în limba română. ... (2) Cetățenii români aparținând minorităților naționale au dreptul să se exprime în limba maternă în fața instanțelor de judecată, în condițiile legii. ... (3) Cetățenii străini și apatrizii care nu înțeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoștință de toate actele și lucrările dosarului, de a vorbi în instanță și de a
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277149_a_278478]
-
referitoare la celelalte componente ale forțelor armate; ... k) art. 120 alin. (2) - Raporturile cetățenilor aparținând unei minorități naționale cu autoritățile administrației publice locale și serviciile publice deconcentrate în unitățile administrativ-teritoriale, unde respectivele minorități au o pondere semnificativă, în ceea ce privește utilizarea limbii materne; ... l) art. 126 alin. (4) și (5) - Compunerea Înaltei Curți de Casație și Justiție, regulile de funcționare ale acesteia și înființarea de instanțe judecătorești specializate în anumite materii; ... m) art. 142 alin. (5) - Curtea Constituțională. ... (9) Potrivit art. 75 din
REGULAMENT din 24 februarie 1994 (**republicat**)(*actualizat*) al Camerei Deputaţilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267245_a_268574]
-
lit. s) - regimul general al cultelor; h) art. 83 alin. (3) - Prelungirea mandatului Președintelui; ... i) art. 123 alin. (3) - Atribuțiile prefectului; ... j) art. 125 alin. (2) - Statutul judecătorilor în raport cu Consiliul Superior al Magistraturii; ... k) art. 128 alin. (2) - Folosirea limbii materne și a interpretului în fața instanțelor judecătorești de către cetățenii români aparținând minorităților naționale; ... l) art. 136 alin. (3), (4) și (5) - Obiectul exclusiv al proprietății publice, darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică, inviolabilitatea proprietății private; ... m) art. 141
REGULAMENT din 24 februarie 1994 (**republicat**)(*actualizat*) al Camerei Deputaţilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267245_a_268574]
-
la decizia școlii, aflate în oferta educațională a unității de învățământ, în concordanță cu nevoile și interesele de învățare ale elevilor, cu specificul școlii și cu nevoile comunității locale/partenerilor economici; ... d) dreptul de a beneficia de școlarizare în limba maternă, în condițiile legii; ... e) dreptul de a studia o limbă de circulație internațională, în regim bilingv, în conformitate cu Legea educației naționale nr. 1/2011 , cu modificările și completările ulterioare; ... f) dreptul de a beneficia de tratament nediscriminatoriu din partea conducerii, a personalului
STATUT din 10 august 2016 al elevului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274469_a_275798]
-
utilizarea invectivelor și a limbajului trivial, alte manifestări ce încalcă normele de moralitate; ... q) dreptul de a i se asigura participarea la orele de curs pentru un număr maxim de 7 ore pe zi, cu excepția orelor prevăzute pentru studiul limbii materne, a istoriei și tradiției minorităților naționale și a învățământului bilingv, conform legii; ... r) dreptul de a primi informații cu privire la planificarea materiei pe parcursul întregului semestru; ... s) dreptul de a primi rezultatele evaluărilor scrise în termen de maximum 15 zile lucrătoare; ... t
STATUT din 10 august 2016 al elevului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274469_a_275798]
-
evaluatori, calculată cu două zecimale, fără rotunjire. ... III. Proba de cultură spaniolă Articolul 9 (1) Proba de cultură spaniolă este probă scrisă și se susține în perioada prevăzută de calendarul examenului de bacalaureat pentru proba scrisă la limba și literatura maternă - proba B. ... (2) Proba scrisă de cultură spaniolă este organizată de comisia de bacalaureat din centrul de examen la care este arondată unitatea de învățământ liceal. ... (3) Un candidat care nu a obținut cel puțin nivelul B2 la proba de
METODOLOGIE din 18 septembrie 2012 (*actualizată*) de organizare şi desfăşurare a probelor specifice din cadrul examenului de bacalaureat, susţinute de absolvenţii secţiilor bilingve româno-spaniole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273944_a_275273]
-
Limba sami]] este limbă oficială în regiunea nordică [[Laponia]]. [[Limba romani kalo-finlandeză|Limba romani finlandeză]] și [[limbajul finlandez al semnelor]] sunt recunoscute în constituție. Limbile țărilor nordice și [[Limba kareliană|kareliana]] sunt și ele tratate special în unele contexte. [[Limba maternă]] pentru 90% din populație este finlandeza, limbă din [[Limbile finice|subgrupul finic]] al [[Limbi uralice|limbilor uralice]]. Ea este una dintre cele doar patru limbi oficiale ale Uniunii Europene care nu sunt de [[Limbi indo-europene|origine indo-europeană]]. Finlandeza este înrudită
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
oficiale ale Uniunii Europene care nu sunt de [[Limbi indo-europene|origine indo-europeană]]. Finlandeza este înrudită îndeaproape cu [[Limba kareliană|kareliana]] și cu [[Limba estonă|estona]] și mai de departe cu [[limbile sami]] și cu [[Limba maghiară|maghiara]]. Suedeza este limbă maternă pentru 5,4% din populație ([[Finlandezi de limbă suedeză]]). În nord, în [[Laponia]], trăiesc [[sami]], o populație de circa 7.000 de persoane recunoscute ca grup etnic indigen. Circa un sfert dintre ei mai vorbesc o [[Limbile sami|limbă sami
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
4% din populație ([[Finlandezi de limbă suedeză]]). În nord, în [[Laponia]], trăiesc [[sami]], o populație de circa 7.000 de persoane recunoscute ca grup etnic indigen. Circa un sfert dintre ei mai vorbesc o [[Limbile sami|limbă sami]] ca limbă maternă. Trei limbi sami se vorbesc în Finlanda: [[limba sami de nord]], [[Limba Inari Sami|Inari Sami]] și [[Skolt Sami]]. Limba romani finlandeză este vorbită de circa 5.000-6.000 de persoane care vorbesc însă și finlandeza Finnish. Limbajul finlandez al
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
recensământului din 1850 populația Brașovului era de 21.782 de locuitori, dintre care: În anul 1890 Brașovul avea 30.739 locuitori, din care: Conform recensământului din 1930 populația orașului Brașov era de 59.232 de locuitori, dintre care: "Ca limbă maternă" în Brașov domina limba maghiară, declarată drept limbă maternă de 24.977 de persoane reprezentând 42,2% din locuitori, urmată de limba română, declarată limbă maternă de 19.378 de persoane reprezentând 32,7% din populația orașului, respectiv germana, vorbită
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
de locuitori, dintre care: În anul 1890 Brașovul avea 30.739 locuitori, din care: Conform recensământului din 1930 populația orașului Brașov era de 59.232 de locuitori, dintre care: "Ca limbă maternă" în Brașov domina limba maghiară, declarată drept limbă maternă de 24.977 de persoane reprezentând 42,2% din locuitori, urmată de limba română, declarată limbă maternă de 19.378 de persoane reprezentând 32,7% din populația orașului, respectiv germana, vorbită ca limbă maternă de 13.276 de persoane reprezentând
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
1930 populația orașului Brașov era de 59.232 de locuitori, dintre care: "Ca limbă maternă" în Brașov domina limba maghiară, declarată drept limbă maternă de 24.977 de persoane reprezentând 42,2% din locuitori, urmată de limba română, declarată limbă maternă de 19.378 de persoane reprezentând 32,7% din populația orașului, respectiv germana, vorbită ca limbă maternă de 13.276 de persoane reprezentând 22,4% din locuitori. Restul limbilor erau vorbite fiecare de mai puțin de 1% din populația urbană
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
domina limba maghiară, declarată drept limbă maternă de 24.977 de persoane reprezentând 42,2% din locuitori, urmată de limba română, declarată limbă maternă de 19.378 de persoane reprezentând 32,7% din populația orașului, respectiv germana, vorbită ca limbă maternă de 13.276 de persoane reprezentând 22,4% din locuitori. Restul limbilor erau vorbite fiecare de mai puțin de 1% din populația urbană. Se cuvine menționată limba idiș, care a fost declarată drept limbă maternă de un număr de 537
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
respectiv germana, vorbită ca limbă maternă de 13.276 de persoane reprezentând 22,4% din locuitori. Restul limbilor erau vorbite fiecare de mai puțin de 1% din populația urbană. Se cuvine menționată limba idiș, care a fost declarată drept limbă maternă de un număr de 537 de persoane, reprezentând 0,9% din populația Brașovului. "Sub aspect confesional" populația Brașovului era alcătuită din: Restul confesiunilor reprezentau fiecare sub 1% din populația orașului Brașov. Municipiul Brașov are, potrivit recensământului din 2002, o "populație
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
2009), deși a scăzut. Rata șomajului înregistrată în ianuarie 2012 a fost de 7,7%. Estonia actuală este un stat multinațional în care, conform recensământului din 2000, se vorbesc 109 limbi. 67,3% dintre cetățenii țării vorbesc estona ca limbă maternă, 29,7% vorbesc rusa, și alți 3% vorbesc alte limbi. La 2 iulie 2010, 84,1% dintre locuitorii estoniei sunt cetățeni estoni, 8,6% sunt cetățeni ai altor țări și 7,3% sunt apatrizi. După redobândirea independenței în 1990, populațiile
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
dreptul fiecărui popor de a se "„"instrui, administra și judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său". Etniile minoritare gherlene au avut reprezentanți atât în Consiliul Comunal, cât și în "„"Delegațiunea Permanenta, bucurându-se de "„"folosința limbii lor materne" în administrație, fapt demonstrat de "„"Tabloul comparativ al funcționarilor români și minoritari în administrația orașului Gherla, înainte de Unire și în ultimii 14 ani", elaborat la 8 aprilie 1933. Minoritarii din Gherla ocupau posturi în unele instituții ale orașului în procent
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
Alexandru Papiu Ilarian formulează ideile Adunării de la Blaj. Alexandru Papiu Ilarian, un exponent al tineretului român din acea perioadă, scrie o petiție în care afirmă: "„să fie înscăunată dreptatea și egalitatea, să fie asigurată existența națională și folosirea dulcii limbi materne pentru toate națiunile ce locuiesc în Ardeal și Ungaria, să se desființeze robotele fără nici o despăgubire ...”". În Târgu Mureș, în casa lui Avram Iancu, au prins contur ideile care se regăsesc în programul Adunării de la Blaj. Dieta Transilvaniei () a fost
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
celor două instituții de învățământ superior, Universitatea de Medicină și Farmacie și Universitatea de Arte, constă în faptul că tinerii maghiari dornici să lucreze în medicină sau în arte numai aici au posibilitatea din România să învețe în limba lor maternă. Pe plan cultural maghiar orașul ocupă un loc eligibil în România cu un șir de instituții. Teatrul Național cu două secții este continuatorul tradiției impus de Teatrul Secuiesc înființat în 1946 de regizorul Miklós Tompa. Compania "Tompa Miklós" de-a
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
maghiară. Totodată în oraș funcționează singurul post de televiziune maghiară cu acoperire națională, Televiziune Maghiară din Transilvania. Romii alcătuiesc două mari grupări, dintre care cea mai mare este cea autohtonă, care s-a integrat pe plan cultural, astfel limba lor maternă este cea maghiară și după religie în mod tradițional sunt romano-catolici și reformați. Ei trăiesc în zone compacte unde alcătuiesc o majoritate covârșitoare. Cea mai importantă astfel de zonă este Valea Rece (în ), o stradă cu case și blocuri sociale
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
tineri actori vrea să abordeze prin proiecte unice stratul intelectual român din Târgu Mureș. Drepturile lingvistice, culturale și economice ale comunității maghiare din Târgu Mureș sunt garantate de către legislația în vigoare. Astfel, cetățenii aparținând acestei etnii pot folosi limba lor maternă în instituțiile primăriei și instituțiile de stat deconcentrate cu scopul de a comunica oral sau scris, totodată toate inscripțiile publice de aici trebuie să fie bilingve, iar informațiile de interes public se publică și în limba maghiară. Însă conducerea primăriei
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]