13,719 matches
-
poate cel mai ilustrativ exemplu fiind descoperirea aplicațiilor cercului, ducând la roată și toate consecințele. Interacțiunea între indivizi a creat două macro stări în spațiul social, anume cooperarea și conflictul, cooperarea fiind punerea în comun a performanțelor constructive fizice și mentale ale indivizilor pentru a rezolva o problemă comună, iar confruntarea vizând utilizarea prin forță a potențialului creativ al semenilor în folos propriu. Spațiul uneltelor și tehnologiilor a avut cel mai mare câștig din emularea intelectului, din căutarea și aplicarea ideilor
Idee () [Corola-website/Science/306184_a_307513]
-
tot în funcție de ea, mai precis în funcție de acele persoane-lianți care asigură coeziunea celor două lumi. Unii oameni însă, abrutizați de universal cotidian steril și monocord au facultatea imaginativă paralizată și, mai grav, ajung să-i contamineze pe alții cu această stare mentală, după cum îi dezvăluie Gmork, vârcolacul, lui Atreiu. Citind discuția dintre cei doi, Bastian constată lucid această situație: Acum știa că nu numai Fantazia era bolnavă, ci și lumea oamenilor. Una era în legătură cu cealaltă. De fapt, o resimțise întotdeauna fără a
Povestea fără sfârșit () [Corola-website/Science/304814_a_306143]
-
abordare, Wittgenstein a observat, urmărind paradoxul lui Moore, că cineva poate spune „o crede și să nu fie așa”, însă nu poate spune „o cunoaște și să nu fie așa”. El continuă să argumenteze că acestea nu corespund unor stări mentale distincte, ci mai degrabă unor modalități distincte de a vorbi despre convingere. Ce diferă aici nu este starea mentală a vorbitorului, ci activitatea în care acesta este implicat. Din acest punct de vedere, a ști că ceainicul fierbe nu presupune
Cunoaștere () [Corola-website/Science/304852_a_306181]
-
însă nu poate spune „o cunoaște și să nu fie așa”. El continuă să argumenteze că acestea nu corespund unor stări mentale distincte, ci mai degrabă unor modalități distincte de a vorbi despre convingere. Ce diferă aici nu este starea mentală a vorbitorului, ci activitatea în care acesta este implicat. Din acest punct de vedere, a ști că ceainicul fierbe nu presupune să fii într-o stare mentală specifică, ci a efectua o operație specifică pe afirmația că ceainicul fierbe. Wittgenstein
Cunoaștere () [Corola-website/Science/304852_a_306181]
-
modalități distincte de a vorbi despre convingere. Ce diferă aici nu este starea mentală a vorbitorului, ci activitatea în care acesta este implicat. Din acest punct de vedere, a ști că ceainicul fierbe nu presupune să fii într-o stare mentală specifică, ci a efectua o operație specifică pe afirmația că ceainicul fierbe. Wittgenstein a căutat să depășească dificultatea definiției observând modul în care „cunoașterea” este folosită în limbajul natural. El privea cunoașterea ca un caz de recunoaștere a familiarității. Mergând
Cunoaștere () [Corola-website/Science/304852_a_306181]
-
ar fi condus la concluzia imposibilității intervenției nemijlocite a lui Dumnezeu în lumea sublunară sau, eventual, explicarea tuturor miracolelor divine prin intermediul cauzelor secunde. Odată negată necesitatea acestor cauze, devin posibile problematizări de tipul celor nominaliste, cum ar fi semnificația pur mentală a universaliilor și, mai ales, interogări de tip modern: dacă Dumnezeu poate interveni direct asupra cauzelor secundare, de unde știm că lumea în totalitatea ei nu este rezultatul imediat al unei astfel de intervenții (tema carteziană a îndoielii și a geniului
Condamnarea din 1277 () [Corola-website/Science/305549_a_306878]
-
Experimentul mental (în engleză "thought experiment") este un exercițiu de imaginație, în cadrul căruia se construiesc scenarii ipotetice. Înainte de a fi realizat fizic, orice experiment uman este întâi pur mental. În spațiul minții sale omul își reprezintă structura și dinamica realității, tot acolo
Experiment mental () [Corola-website/Science/305615_a_306944]
-
Experimentul mental (în engleză "thought experiment") este un exercițiu de imaginație, în cadrul căruia se construiesc scenarii ipotetice. Înainte de a fi realizat fizic, orice experiment uman este întâi pur mental. În spațiul minții sale omul își reprezintă structura și dinamica realității, tot acolo își definește un anume experiment, îi determină condițiile minimale de realizare și eventualele consecințe. Întâi mental construim conceptele care definesc componentele și interacțiunile unui anume experiment, realizăm
Experiment mental () [Corola-website/Science/305615_a_306944]
-
Înainte de a fi realizat fizic, orice experiment uman este întâi pur mental. În spațiul minții sale omul își reprezintă structura și dinamica realității, tot acolo își definește un anume experiment, îi determină condițiile minimale de realizare și eventualele consecințe. Întâi mental construim conceptele care definesc componentele și interacțiunile unui anume experiment, realizăm proiectele apărăturii cu care vrem să experimentăm, izolam fragmentul de cauzalitate cunoscută sau ipotetica, în interiorul căruia vrem să experimentăm și să analizăm rezultatele. Experimentele mentale sunt utilizate într-o
Experiment mental () [Corola-website/Science/305615_a_306944]
-
și eventualele consecințe. Întâi mental construim conceptele care definesc componentele și interacțiunile unui anume experiment, realizăm proiectele apărăturii cu care vrem să experimentăm, izolam fragmentul de cauzalitate cunoscută sau ipotetica, în interiorul căruia vrem să experimentăm și să analizăm rezultatele. Experimentele mentale sunt utilizate într-o gamă foarte largă de domenii de investigație teoretice, cum ar fi fizică, biologia, filosofia, etc. În funcție de interese, experimentul mental poate să servească unor scopuri diferite. Printre care cele mai semnificative scopuri ale unui experiment mental trebuie
Experiment mental () [Corola-website/Science/305615_a_306944]
-
izolam fragmentul de cauzalitate cunoscută sau ipotetica, în interiorul căruia vrem să experimentăm și să analizăm rezultatele. Experimentele mentale sunt utilizate într-o gamă foarte largă de domenii de investigație teoretice, cum ar fi fizică, biologia, filosofia, etc. În funcție de interese, experimentul mental poate să servească unor scopuri diferite. Printre care cele mai semnificative scopuri ale unui experiment mental trebuie menționate: Adesea același experiment mental este utilizat în mai multe scopuri în același timp, sau este văzut (prin adăugarea unor presupuneri ulterioare) ca
Experiment mental () [Corola-website/Science/305615_a_306944]
-
Experimentele mentale sunt utilizate într-o gamă foarte largă de domenii de investigație teoretice, cum ar fi fizică, biologia, filosofia, etc. În funcție de interese, experimentul mental poate să servească unor scopuri diferite. Printre care cele mai semnificative scopuri ale unui experiment mental trebuie menționate: Adesea același experiment mental este utilizat în mai multe scopuri în același timp, sau este văzut (prin adăugarea unor presupuneri ulterioare) ca având implicații diferite. De exemplu, în cazul experimentului mental (din filosofia minții) privind zombii, se concepe
Experiment mental () [Corola-website/Science/305615_a_306944]
-
gamă foarte largă de domenii de investigație teoretice, cum ar fi fizică, biologia, filosofia, etc. În funcție de interese, experimentul mental poate să servească unor scopuri diferite. Printre care cele mai semnificative scopuri ale unui experiment mental trebuie menționate: Adesea același experiment mental este utilizat în mai multe scopuri în același timp, sau este văzut (prin adăugarea unor presupuneri ulterioare) ca având implicații diferite. De exemplu, în cazul experimentului mental (din filosofia minții) privind zombii, se concepe o lume identică fizic cu lumea
Experiment mental () [Corola-website/Science/305615_a_306944]
-
cele mai semnificative scopuri ale unui experiment mental trebuie menționate: Adesea același experiment mental este utilizat în mai multe scopuri în același timp, sau este văzut (prin adăugarea unor presupuneri ulterioare) ca având implicații diferite. De exemplu, în cazul experimentului mental (din filosofia minții) privind zombii, se concepe o lume identică fizic cu lumea noastră, cu excepția faptului că (în această lume) toți oamenii sunt zombi (nu au qualia), lipsindu-le astfel conștiința. Acest experiment mental este folosit pentru a încerca să
Experiment mental () [Corola-website/Science/305615_a_306944]
-
diferite. De exemplu, în cazul experimentului mental (din filosofia minții) privind zombii, se concepe o lume identică fizic cu lumea noastră, cu excepția faptului că (în această lume) toți oamenii sunt zombi (nu au qualia), lipsindu-le astfel conștiința. Acest experiment mental este folosit pentru a încerca să se susțină teza conform căreia conștiința este ceva distinct de fizicul organismului (încercând implicit să justifice și o distincție conceptuală). De asemenea, experimentul are o functie critică, încercând să se respingă teza conform căreia
Experiment mental () [Corola-website/Science/305615_a_306944]
-
teza conform căreia conștiința ar fi reductibila la ceva fizic. Este demn de remarcat faptul că funcția critică a experimentului este diferită (mai tare sau mai slabă), în funcție de supozițiile adiționale cu care am dori să îl însoțim. Un asemenea experiment mental se bazează pe crearea unui scenariu ipotetic, conform unei anumite teorii, urmat de încercarea de a deduce din acestă anumite consecințe absurde (sau problematice). Printre cele mai faimoase exemple de un asemenea tip de experiement mental este cel propus de
Experiment mental () [Corola-website/Science/305615_a_306944]
-
însoțim. Un asemenea experiment mental se bazează pe crearea unui scenariu ipotetic, conform unei anumite teorii, urmat de încercarea de a deduce din acestă anumite consecințe absurde (sau problematice). Printre cele mai faimoase exemple de un asemenea tip de experiement mental este cel propus de Galileo Galilei pentru a respinge concepția conform căreia (conform unor scrieri ale lui Aristotel) giganții ar exista. Galilei arată că odată cu creșterea înălțimii, volumul crește în raport cubic (de exemplu, dacă avem un cub cu latura
Experiment mental () [Corola-website/Science/305615_a_306944]
-
s-ar prăbuși sub propria greutate (un gigant de 2 ori mai înalt decât un om obișnuit ar avea nevoie de picioare de cel puțin de 8 ori mai groase decât cele umane pentru a nu se prăbuși). Acest experiment mental are drept scop susținerea plauzibilității unei teorii. Într-un asemenea experiment se pornește de la o situație posibilă (sau chiar reală) și, aplicându-se teoria vizată (sau unele consecințe ale acesteia), se arătă care ar fi consecințele. Adesea acest tip de
Experiment mental () [Corola-website/Science/305615_a_306944]
-
fi consecințele. Adesea acest tip de experiment este folosit într-o etapă timpurie a cercetării veridicității unei anume teorii, fiind de obicei urmat de un experiment real. Majoritatea experimentelor de acest tip sunt utilizate în studiul științelor naturii. Aceste experimente mentale sunt folosite pentru a justifica extinderea vocabularului conceptual al unui domeniu teoretic oarecare. Justificarea este impusă prin intermediul propunerii unei situații posibile în care distincția conceptuală (ce se dorește a fi introdusă) se dovedeste utilă. Prin operarea unei asemenea distincții conceptuale
Experiment mental () [Corola-website/Science/305615_a_306944]
-
prin intermediul propunerii unei situații posibile în care distincția conceptuală (ce se dorește a fi introdusă) se dovedeste utilă. Prin operarea unei asemenea distincții conceptuale, se întâmplă adesea să problematizam o implicație care înainte era considerată drept ceva cert. Cele mai multe experimente mentale de acest tip aparțin filosofiei. Un exemplu foarte cunoscut de experiment mental din etică este cel al violonistului, care ne arată că trebuie să facem o distincție între “dreptul la viață” și “dreptul la ceea ce este necesar pentru a susține
Experiment mental () [Corola-website/Science/305615_a_306944]
-
a fi introdusă) se dovedeste utilă. Prin operarea unei asemenea distincții conceptuale, se întâmplă adesea să problematizam o implicație care înainte era considerată drept ceva cert. Cele mai multe experimente mentale de acest tip aparțin filosofiei. Un exemplu foarte cunoscut de experiment mental din etică este cel al violonistului, care ne arată că trebuie să facem o distincție între “dreptul la viață” și “dreptul la ceea ce este necesar pentru a susține viața”, cât și faptul că deținerea primului drept nu implică în mod
Experiment mental () [Corola-website/Science/305615_a_306944]
-
o distincție între “dreptul la viață” și “dreptul la ceea ce este necesar pentru a susține viața”, cât și faptul că deținerea primului drept nu implică în mod necesar deținerea celui de-al doilea. În general se acceptă faptul că experimentul mental folosit în științele naturii (ex: fizică, biologie, chimie, etc.) este cel mai puțin controversat tip de experiment mental. Pentru majoritatea oamenilor de știință, daca este valid, experimentul mental joacă rolul unui experiment fizic mai puțin costisitor (cu privire la resurse, precum timpul
Experiment mental () [Corola-website/Science/305615_a_306944]
-
faptul că deținerea primului drept nu implică în mod necesar deținerea celui de-al doilea. În general se acceptă faptul că experimentul mental folosit în științele naturii (ex: fizică, biologie, chimie, etc.) este cel mai puțin controversat tip de experiment mental. Pentru majoritatea oamenilor de știință, daca este valid, experimentul mental joacă rolul unui experiment fizic mai puțin costisitor (cu privire la resurse, precum timpul utilizat pentru realizarea să). Pe de altă parte se considera (cel putin principial) că orice experiment mental de
Experiment mental () [Corola-website/Science/305615_a_306944]
-
deținerea celui de-al doilea. În general se acceptă faptul că experimentul mental folosit în științele naturii (ex: fizică, biologie, chimie, etc.) este cel mai puțin controversat tip de experiment mental. Pentru majoritatea oamenilor de știință, daca este valid, experimentul mental joacă rolul unui experiment fizic mai puțin costisitor (cu privire la resurse, precum timpul utilizat pentru realizarea să). Pe de altă parte se considera (cel putin principial) că orice experiment mental de acest tip poate fi realizat fizic măcar la un moment
Experiment mental () [Corola-website/Science/305615_a_306944]
-
experiment mental. Pentru majoritatea oamenilor de știință, daca este valid, experimentul mental joacă rolul unui experiment fizic mai puțin costisitor (cu privire la resurse, precum timpul utilizat pentru realizarea să). Pe de altă parte se considera (cel putin principial) că orice experiment mental de acest tip poate fi realizat fizic măcar la un moment ulterior, si astfel nu s-ar putea vorbi (în domeniul științelor naturii) de experimente mentale principial indecidabile. În filosofie experimentele mentale sunt acceptate aproape în unanimitate de filosofii de
Experiment mental () [Corola-website/Science/305615_a_306944]