13,710 matches
-
Într-o căsătorie din douăzeci și cinci unul dintre parteneri era de altă naționalitate. În 1994, În una din șapte căsătorii, unul sau amândoi soții erau născuți În altă țară. În 1960, numai 1,3% dintre nou-născuți avea un părinte de altă naționalitate. În 1994, 18,8% dintre aceștia avea unul sau ambii părinți născuți În străinătate 13. Căsătoriile mixte par să aibă două efecte contradictorii. Adeseori adâncesc sentimentul de diminuare al culturii germane, conducând atât la o defensivă culturală Înverșunată, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
să se poarte cu noi” este expresia operațională a empatiei. La Început, această regulă de aur se aplica numai rudelor și tribului. Mai apoi, ea a fost extinsă la oamenii cu același punct de vedere - cei care Împărtășesc aceeași religie, naționalitate sau ideologie. Astăzi, societatea cu risc global a devenit un uriaș teren de Încercare pentru extinderea domeniului empatiei. Mijloacele de comunicație și transport moderne ne oferă zilnic prilejul de a fi martorii fragilității, vulnerabilității și suferinței celorlalți oameni, precum și a
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
drepturi, care sunt universale și definite la nivel planetar și identitățile sociale, care sunt particulare și legate de un anumit teritoriu”13. Cetățenia capătă un caracter din ce În ce mai internațional pe măsură ce activitatea umană devine din ce În ce mai globală. Vechea concepție potrivit căreia cetățenia și naționalitatea se aflau În legătură pare aproape stranie Într-o lume a comerțului global, a mișcărilor transnaționale ale societății civile și a diasporelor culturale mobile. Însuși cuvântul „cetățean” este inadecvat pentru a defini noile drepturi și obligații care apar În societatea
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
stat-națiune. Ce se Întâmpla, atunci, cu Însăși ideea de stat, când drepturile politice ale cetățenilor săi sunt conferite și garantate de un guvern extrateritorial? Filosoful Roger Scruton a sesizat esența. El scria: „Legea internațională nu recunoaște distincția Între cetățenie și naționalitate, considerând-o pe cea dintâi complet determinată de a doua”19. Conferind cetățenia Uniunii Europene celor 455 de milioane de cetățeni ai celor 25 de state membre, Uniunea Europeană a creat o nouă forma de reprezentare politică neteritorială, și totuși cu
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ar putea fi o modalitate de a regrupa multitudinea de interese și agende În competiție, care astăzi separă oamenii, Într-un Întreg mult mai coerent. El scrie: „Deoarece o identitate europeană colectivă nu poate fi bazată pe limbă, religie sau naționalitate fără apariția unor fracturi și conflicte majore, cetățenia (europeană) poate fi o opțiune”21. Partea mai dificilă este să-i convingi pe europeni să fie tot atât de pasionați de drepturile universale ale omului, pe cât au fost generațiile anterioare față de drepturile civile
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pacienți cu boli cronice, grave, deși găsim și hypochondria (un caz) și alte câteva susceptibile de ameliorări de natură a permite plecarea din spital. Aceasta explică dinamica bolnavilor și activitatea are, cum am spus, avea un caracter spitalicesc. Repartiția pe naționalități a bolnavilor asistați demonstrează, frecvent, predominanța elementului autohton, pe lângă 50 români existenți, fiind încă 4 israeliți și câte un francez, german, polonez și armean. Printre rânduri, bănuim că exista pe atunci un efectiv de bolnavi, câțiva desigur, de elită sau
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
viitorului nostru comun, într-o Europă unită. HOTARELE FIREȘTI ALE STATULUI ROMÂN Configurația geografică, relieful, așezarea continentală sau maritimă a regiunii, climatul, fauna și flora etc. influențează caracterul psihic, obiceiurile și moravurile unui anumit grup etnic. Între elementele constitutive ale naționalității sau între factorii istorici ai vieții naționale, teritoriul reprezintă o prezență indispensabilă. „Factorul teritorial este integrat în ideea de națiune. Corpul și sufletul. Națiunea dispune de un teritoriu care este patrimoniul său. Acest teritoriu este intangibil și inalienabil”. Poporul român
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
că frații noștri din Ardeal suferă, dar mai mult încă suferă cei din Basarabia și mai mult sunt amenințați în existența lor.” Curentul antantofil, mai puternic la începutul conflagrației, considera războiul pornit de Austro-Ungaria ca „război de negațiune a principiului naționalităților”. Trebuie să se țină seama de „instinctul maselor”, ce se manifestă cu putere elementară, care aduce mari izbânzi sau provoacă marile catastrofe. Eliberarea Ardealului se identifica cu idealul nostru național. „A merge împotriva Austro-Ungariei însemna a grăbi realizarea unui proces
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
o cauză care nu era a lor”. Pentru mulți români, Puterile Centrale promovau o „politică brutală, cinică și ipocrită”, pe când alianța franco-anglo-rusă („umbra Rusiei țariste se estompa și se ștergea la lumina celor două democrații europene”) apărea ca promotoarea principiului naționalităților. În urma semnării, la 4/17 august 1916, a Tratatului de alianță cu Franța, Anglia, Rusia și Italia, și a Convenției militare, România a declarat război Austro-Ungariei în seara zilei de 14/27 august 1916 și a intrat imediat în acțiune
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
putut fi oprit, dar trebuiau depășite numeroase obstacole. Rada ucraineană a emis pretenții asupra Basarabiei sau a unor părți din aceasta, ceea ce a provocat protestele energice ale unor organizații moldovenești. Pe la mijlocul anului 1917, perioada romantismului revoluționar a cedat locul realității; naționalitățile din Rusia treceau la organizarea practică a vieții naționale. La Congresul popoarelor din Rusia, desfășurat la Kiev, în septembrie 1917, Teofil Ioncu, membru în delegația românilor din Basarabia din partea Partidului Național Moldovenesc, a precizat: „Mulți ați auzit de moldoveni, dar
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a hotărât constituirea de îndată a Sfatului Țării (ideea era mai veche), în care să intre și zece reprezentanți ai populației moldovenești de peste Nistru. La 21 noiembrie/4 decembrie 1917 și-a deschis lucrările Sfatul Țării, larg organ reprezentativ al naționalităților, confesiunilor și orientărilor politice, al zemstvelor, asociațiilor profesionale și culturale etc. Președinte a fost ales Ion Inculeț; dintre ceilalți deputați, amintim pe: Pantelimon Halippa, Ion Pelivan, Ion Buzdugan și mulți alții. La 2/15 decembrie, Sfatul Țării a adoptat o
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Basarabia poate fi socotit ca o afacere internă a României întregite. Prin urmare, în cursul unui scurt interval de timp, vreo cinci luni, caleidoscopul evenimentelor oțelește sentimentul național și voința națională, transformând ideea slujirii poporului în ideea slujirii națiunii. Principiul naționalității a învins furtuna socială, recunoscându-i cerințele”. Unirea era rezultatul unei ample solidarități, o sinteză a factorilor interni și externi. Toate elementele mișcării naționale: „centrul politic, armata română, propaganda românească, expresiunile extraparlamentare de simpatie, meritele personale ale unor cetățeni - au
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
exprimat această stare de spirit. „În zilele de pierderi dureroase și dezamăgiri profunde - se consemna într-un articol, cu referire la preliminariile de la Buftea - unirea votată de Sfatul Țării din Chișinău ni se arată drept un triumf inevitabil al principiului naționalităților, a cărui forță morală și politică nu a putut-o înfrânge episoadele militare și propagandele dușmănoase din răsăritul cotropit sau amăgit, și drept o manifestare biruitoare a puterii noastre de viață, obârșie a încrederii noastre în noi înșine și în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Centrale, Germania în special, au respins pretențiile ucrainene asupra Basarabiei sau a unor părți din aceasta, fiind, într-o formă implicită, de acord cu soluția românescă a problemei. Unirea Basarabiei cu România a răspuns unei necesități istorice, izvorâte din principiul naționalităților, comandament major în epocă, și a constituit parte componentă a Marii Uniri din 1918. Realizată pe cale democratică, România întregită trecea într-o nouă etapă a evoluției sale istorice. Stabilirea frontierei pe Nistru și unirea Bucovinei reprezentau intrarea statului român în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Rusia unde „fără judecată și fără nici o altă formă de proces, un cetățean poate fi ținut ani îndelungați în închisoare, trimis în Siberia”, cu Rusia care „sugrumă Finlanda și nu îngăduie deschiderea unei singure școli în Polonia”, care neagă existența naționalității române în Basarabia și nu tolerează aici „cea mai nevinovată manifestare a simțului național !”. Mai aproape de momentul unirii Basarabiei, la aflarea veștii proclamării independenței Republicii Moldovenești, ziarul „Mișcarea” saluta această reușită a mișcării naționale, ce nu a putut fi împiedicată
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
să demonstreze că moldovenii, care constituie majoritatea relativă a populației Basarabiei (în mod tentențios se micșora procentul „moldovenilor”, care dețineau, în fapt, majoritatea absolută - n. ns., I. A.), sunt români, pe când populația moldovenească se consideră și este în realitate o naționalitate independentă, cu o cultură proprie și luptă împreună cu alte naționalități din Basarabia contra asupritorului ei național și de clasă - burghezia română. Această luptă a maselor muncitoare din Basarabia se manifestă în tendința de a se uni cu R. A. S. S. Moldovenească
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Basarabiei (în mod tentențios se micșora procentul „moldovenilor”, care dețineau, în fapt, majoritatea absolută - n. ns., I. A.), sunt români, pe când populația moldovenească se consideră și este în realitate o naționalitate independentă, cu o cultură proprie și luptă împreună cu alte naționalități din Basarabia contra asupritorului ei național și de clasă - burghezia română. Această luptă a maselor muncitoare din Basarabia se manifestă în tendința de a se uni cu R. A. S. S. Moldovenească. Partidul nostru e obligat să sprijine prin toate măsurile lupta
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
27 și 28 septembrie, s-a semnat Declarația comună și Tratatul germano-sovietic de amiciție și frontieră. Cele două puteri își împărțeau statul polonez, dând asigurări, cu un cinism rar întâlnit, de înfăptuire a stabilității și păcii, de respectare a drepturilor naționalităților. Ocuparea Poloniei și noul tratat Ribbentrop-Molotov, desființând statul vecin, cu care eram legați printr-un tratat de alianță și prin interese vitale în apărarea granițelor de est, a atârnit îngrijorarea opiniei publice românești. Această manieră de „rezolvare” a problemei poloneze
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
până la gura Dunării, justificând aceasta pe considerații etnice. Această pretențiune așa de puțin democrată, de la un stat abia creat a cărui limbă acum începe să se cunoască, care are necesitatea de liniște îndelungată, democratism mult și respect față de drepturile altor naționalități, cu orientarea ce cată să o apuce, îmi face impresia că pășește pe drumul imperialismului rusesc. Se poate ca actualul guvern al Ucrainei să fi avut răi sfătuitori, pentru că de când cu nebunia bolșevică, bunele relațiuni de vecinătate ale noastre cu
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
sau se va declara ucraineană să fie reunite la Republica Ucraineană. 2)Că Rada centrală ucraineană însărcinează Consiliul de Miniștri să adreseze României ca și Imperiilor Centrale o notă de protest contra acestui sistem de represalii și violare a drepturilor naționalităților care locuiesc în Basarabia. Nerecunoscând că problema Basarabiei ar putea fi soluționată prin actul de la 9 aprilie, Rada centrală ucraineană însărcinează Consiliul de Miniștri să ia toate măsurile de care dispune pentru ca chestiunea Basarabiei să fie rezolvată cât mai repede
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
origine ca Rada centrală ucraineană, ea reprezintă în consecință, la fel ca și Rada, o putere suverană care îi dă dreptul să ia hotărâri definitive și de aceeași importanță pentru popoarele Basarabiei, ca acelea ale Radei pentru popoarele Ucrainei. Toate naționalitățile Basarabiei fiind reprezentate în „Sfatul Țării”, în proporția necesară importanței lor economice, minoritățile trebuie să se supună, ca în toate adunările deliberative, majorității. Guvernul român apreciază că în Republica Democrată nimeni nu va contesta acest principiu. De altfel, trebuie remarcat
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
să se declare ucraineană pentru ca ea să și fie în realitate și guvernul român este convins că nu este în intenția nici a Radei centrale, nici a guvernului ucrainean să ațâțe în Basarabia agitații și mișcări ale minorităților de diferite naționalități contra marii majorități române. E de asemenea un fapt incontestabil că dincolo de Nistru există o numeroasă populație românească cu privire la care Basarabia Românească și în consecință România de astăzi ar putea invoca drepturi identice cu acelea pe care le revendică Ucraina
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
ucrainian, „toate măsurile de care dispune” pentru ca chestiunea Basarabiei să fie considerată ca soluționată pe veci. 5) Din tot ce precede rezultă că guvernul român nu poate accepta protestele Radei centrale „contra unui sistem de represalii și violare a drepturilor naționalităților ce locuiesc în Basarabia”. Nu poate fi vorba de represalii, România și Basarabia n-au avut ocazia să exercite nici una, dar este complet inexact că ar fi existat în Basarabia un singur act de violare al drepturilor. Această afirmație atât
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și importanța. Guvernul Republicii trebuie să țină seamă de faptul că Guvernul Regal a trimis trupe în Basarabia nu numai pentru a salvgarda depozitele sale, dar și pentru salvgardarea vieții și bunurilor tuturor locuitorilor provinciei, fără deosebire de origine sau naționalitate, și că aceasta s-a produs în urma cererilor presante ale „Sfatului Țării” și a întregii populații terorizate prin excesele bolșevice, așa cum s-a explicat pe larg mai sus. 7. Este foarte dificil pentru guvernul român să pună astăzi la îndoială
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
român. În Sfatul Țării populația ruteno-ucraineană nu era reprezentată, este adevărat, decât de o minoritate fără importanță, corespunzătoare, de altfel, cifrei acestei populații în raport cu românii din Basarabia. Imensa majoritate a Adunării, compusă mai ales din români și din membrii unor naționalități diferite, s-a pronunțat fără rezerve pentru unire. Această unire o considerăm indisolubilă pentru totdeauna, deoarece ea reprezintă triumful dreptului nostru. În realitate este un fapt istoric cunoscut că Basarabia a fost răpită României de Imperiul Rus în 1812 și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]