13,244 matches
-
resursele umane și materiale suplimentare necesare în vederea asigurării îngrijirilor medicale definitive pentru cazurile medicale complexe, mai ales în cazul urgențelor și al pacienților aflați în stare critică, pentru toate cazurile ce nu pot fi rezolvate local, în spitalele municipale și orășenești, la nivelul județului respectiv, precum și pentru toate cazurile din județele arondate, ce nu pot fi rezolvate definitiv la nivelul spitalelor județene din cauza lipsei de resurse materiale și/sau umane ori din cauza complexității cazului, în conformitate cu protocoalele în vigoare. Spitalul regional de
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272296_a_273625]
-
destinată triajului, evaluării și tratamentului de urgență al pacienților cu afecțiuni acute, care se prezintă la spital spontan sau care sunt transportați de ambulanțe; ... v) compartiment de primire a urgențelor, denumit în continuare CPU - secția aflată în structura unui spital orășenesc, municipal sau în structura spitalelor aparținând ministerelor și institu��iilor cu rețele sanitare proprii, cu personal propriu, special pregătit, destinată triajului, evaluării și tratamentului de urgență al pacienților cu afecțiuni acute, care se prezintă la spital spontan sau care sunt
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272296_a_273625]
-
7) Asistenții medicali din cadrul echipajelor de urgență prespitalicească vor fi instruiți și autorizați în utilizarea defibrilatoarelor semiautomate, iar medicii vor fi unicii autorizați în utilizarea defibrilatoarelor manuale. (8) Asistența medicală publică de urgență în faza spitalicească este asigurată de spitalele orășenești, municipale, județene și regionale aflate în structura Ministerului Sănătății și/sau a autorităților publice locale. Articolul 98 (1) Acordarea asistenței medicale publice de urgență, la toate nivelurile ei, este o datorie a statului și un drept al cetățeanului. Aceasta va
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272296_a_273625]
-
afacerilor interne. ... (4) Ministerele și instituțiile cu rețele sanitare proprii pot avea în administrarea lor servicii proprii de ambulanță, sub formă de proprietate publică sau privată a statului. ... (5) La nivel spitalicesc, asistența medicală de urgență se asigură în spitalele orășenești, municipale, județene și regionale și ale municipiului București, precum și ale ministerelor și instituțiilor publice cu rețele sanitare proprii. ... (6) În spitale pot opera unități proprii de transport sanitar medicalizat, pentru transportul interclinic al pacienților proprii, precum și al nou-născuților aflați în
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272296_a_273625]
-
firmele care comercializează produse farmaceutice și/sau materiale sanitare ori firmele care reprezintă interesele acestora și nici de către firmele de aparatură medicală. În situații speciale, bine justificate, se pot obține excepții doar cu aprobarea Ministerului Sănătății. ... (6) Spitalele municipale și orășenești pot avea CPU sau camere de reanimare în zonele de recepție a urgențelor, acestea urmând a fi deservite de personalul de gardă din spital și/sau de medici de urgență special angajați. ... (7) Spitalele regionale de urgență și spitalele județene
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272296_a_273625]
-
termen de maximum 30 de zile de la data încetării cauzei care le-a generat. ... Capitolul II Organizarea și funcționarea spitalelor Articolul 169 (1) Spitalele se organizează și funcționează, pe criteriul teritorial, în spitale regionale, spitale județene și spitale locale (municipale, orășenești sau comunale). ... (2) Spitalele se organizează și funcționează, în funcție de specificul patologiei, în spitale generale, spitale de urgență, spitale de specialitate și spitale pentru bolnavi cu afecțiuni cronice. ... (3) Spitalele se organizează și funcționează, în funcție de regimul proprietății, în: ... a) spitale publice
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272296_a_273625]
-
umane și materiale suplimentare necesare, în vederea asigurării îngrijirilor medicale complete pentru cazurile medicale complexe, mai ales în cazul urgențelor și al pacienților aflați în stare critică, pentru cazurile ce nu pot fi rezolvate la nivel local, în spitalele municipale și orășenești, la nivelul județului respectiv, precum și pentru toate cazurile din județele arondate, ce nu pot fi rezolvate complet la nivelul spitalelor județene, din cauza lipsei de resurse materiale și/sau umane sau din cauza complexității cazului, în conformitate cu protocoalele în vigoare; ... b) spitalul județean
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272296_a_273625]
-
Gobierno de la Comunidad Autonoma del Pais Vasco/Euzkadi (Guvernul Comunității Autonome a Țărilor Bascilor); - Diputacion Foral de Guipuzcoa (Consiliul Regional Guipuzcoa); - Diputacion Foral de Vizcaya/Bizkaia (Consiliul Regional Vizcaya); - Diputacion Foral de Alava (Consiliul Regional Alava); - Ayuntamiento de Madrid (Consiliul Orășenesc al Madridului); - Ayuntamiento de Barcelona (Consiliul Orășenesc al Barcelonei); - Cabildo Insular de Gran Canaria (Consiliul Insulei Gran Canaria); - Cabildo Insular de Tenerife (Consiliul Insulei Tenerife); - Instituto de Credito Oficial (Oficiul de creditare al Statului); - Instituto Catalan de Finanzas (Instituția Financiară
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279976_a_281305]
-
Euzkadi (Guvernul Comunității Autonome a Țărilor Bascilor); - Diputacion Foral de Guipuzcoa (Consiliul Regional Guipuzcoa); - Diputacion Foral de Vizcaya/Bizkaia (Consiliul Regional Vizcaya); - Diputacion Foral de Alava (Consiliul Regional Alava); - Ayuntamiento de Madrid (Consiliul Orășenesc al Madridului); - Ayuntamiento de Barcelona (Consiliul Orășenesc al Barcelonei); - Cabildo Insular de Gran Canaria (Consiliul Insulei Gran Canaria); - Cabildo Insular de Tenerife (Consiliul Insulei Tenerife); - Instituto de Credito Oficial (Oficiul de creditare al Statului); - Instituto Catalan de Finanzas (Instituția Financiară Publică a Cataloniei); - Instituto Valenciano de Finanzas
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279976_a_281305]
-
un centru economic și administrativ cheie la frontiera regatului. Din cauza acestei poziții strategice, orașul a fost locul a numeroase atacuri și bătălii. În același timp, tocmai din acest motiv, Bratislava a devenit un centru economic și politic important. Primele privilegii orășenești i-au fost acordate în 1291, de către Andrei al III-lea al Ungariei. În 1405, Bratislava a fost declarată oraș regal liber de către regele Sigismund de Luxemburg, care, în 1436, i-a permis orașului să folosească stema proprie. După Bătălia
Bratislava () [Corola-website/Science/297232_a_298561]
-
reședința de județ a Regiunii Bratislava, și, din 2002, de asemenea a Regiunii Autonome Bratislava. Orașul are multe ambasade și consulate. Actuala structură a guvernului local ("Mestská samospráva") este neschimbată din 1990. Este compus dintr-un primar ("primátor"), un board orășenesc ("Mestská rada"), un consiliu orășenesc ("Mestské zastupiteľstvo"), comisii orășenești ("Komisie mestského zastupiteľstva"), și un birou de magistratură a orașului Primarul, care lucrează în Palatul Primatului, este principalul ofițer executiv al orașului și este ales pentru un mandat de patru ani
Bratislava () [Corola-website/Science/297232_a_298561]
-
Bratislava, și, din 2002, de asemenea a Regiunii Autonome Bratislava. Orașul are multe ambasade și consulate. Actuala structură a guvernului local ("Mestská samospráva") este neschimbată din 1990. Este compus dintr-un primar ("primátor"), un board orășenesc ("Mestská rada"), un consiliu orășenesc ("Mestské zastupiteľstvo"), comisii orășenești ("Komisie mestského zastupiteľstva"), și un birou de magistratură a orașului Primarul, care lucrează în Palatul Primatului, este principalul ofițer executiv al orașului și este ales pentru un mandat de patru ani. Actualul primar al Bratislavei este
Bratislava () [Corola-website/Science/297232_a_298561]
-
de asemenea a Regiunii Autonome Bratislava. Orașul are multe ambasade și consulate. Actuala structură a guvernului local ("Mestská samospráva") este neschimbată din 1990. Este compus dintr-un primar ("primátor"), un board orășenesc ("Mestská rada"), un consiliu orășenesc ("Mestské zastupiteľstvo"), comisii orășenești ("Komisie mestského zastupiteľstva"), și un birou de magistratură a orașului Primarul, care lucrează în Palatul Primatului, este principalul ofițer executiv al orașului și este ales pentru un mandat de patru ani. Actualul primar al Bratislavei este Andrej Ďurkovský, care a
Bratislava () [Corola-website/Science/297232_a_298561]
-
este ales pentru un mandat de patru ani. Actualul primar al Bratislavei este Andrej Ďurkovský, care a câștigat alegerile din 2006 din partea coaliției Mișcarea Creștin-Democrată (KDH) - Uniunea Creștin-Democrată Slovacă (SKDÚ), și se află în prezent la al doilea mandat. Consiliul orășenesc este organul legislativ al orașului, responsabil de buget, ordonanțe locale, planificarea orașului, conservarea drumurilor, educație și cultură. Consiliul se întrunește de obicei o dată pe lună și este format din 80 de membri, aleși pentru mandate de patru ani, pe aceeași
Bratislava () [Corola-website/Science/297232_a_298561]
-
și cultură. Consiliul se întrunește de obicei o dată pe lună și este format din 80 de membri, aleși pentru mandate de patru ani, pe aceeași perioadă ca și primarul. Multe dintre funcțiile executive ale orașului sunt preluate de o comisie orășenească, dirijată de consiliu. Boardul orășenesc este format din 28 membri, anume primarul și adjuncții săi, primarii de cartier, precum și până la zece membri ai consiliului orășenesc. Boardul are sarcini executive și de supraveghere din partea consiliului orășenesc, și îl poate de asemenea
Bratislava () [Corola-website/Science/297232_a_298561]
-
de obicei o dată pe lună și este format din 80 de membri, aleși pentru mandate de patru ani, pe aceeași perioadă ca și primarul. Multe dintre funcțiile executive ale orașului sunt preluate de o comisie orășenească, dirijată de consiliu. Boardul orășenesc este format din 28 membri, anume primarul și adjuncții săi, primarii de cartier, precum și până la zece membri ai consiliului orășenesc. Boardul are sarcini executive și de supraveghere din partea consiliului orășenesc, și îl poate de asemenea consilia pe primar. Din punct
Bratislava () [Corola-website/Science/297232_a_298561]
-
perioadă ca și primarul. Multe dintre funcțiile executive ale orașului sunt preluate de o comisie orășenească, dirijată de consiliu. Boardul orășenesc este format din 28 membri, anume primarul și adjuncții săi, primarii de cartier, precum și până la zece membri ai consiliului orășenesc. Boardul are sarcini executive și de supraveghere din partea consiliului orășenesc, și îl poate de asemenea consilia pe primar. Din punct de vedere administrativ, Bratislava este divizată în cinci districte: Bratislava I (centrul orașului), Bratislava II (părțile estice), Bratislava III (părțile
Bratislava () [Corola-website/Science/297232_a_298561]
-
sunt preluate de o comisie orășenească, dirijată de consiliu. Boardul orășenesc este format din 28 membri, anume primarul și adjuncții săi, primarii de cartier, precum și până la zece membri ai consiliului orășenesc. Boardul are sarcini executive și de supraveghere din partea consiliului orășenesc, și îl poate de asemenea consilia pe primar. Din punct de vedere administrativ, Bratislava este divizată în cinci districte: Bratislava I (centrul orașului), Bratislava II (părțile estice), Bratislava III (părțile nord-estice), Bratislava IV (părți vestice și nordice), și Bratislava V
Bratislava () [Corola-website/Science/297232_a_298561]
-
județe, conduse de către căpitani numiți în vremea lui Mircea județi. În hrisoave sunt pomenite Motru, Jaleș, de Baltă, Jiu etc. Orașele și târgurile aparțineau domniei. Primele erau conduse de juzi (corespunzători Richterilor transilvăneni), iar cele din urmă de către pârcălabi. Consiliile orășenești erau alese de către locuitori. Reprezentantul domnului într-un oraș era vornicul, ajutat de un pristav și un folnog (corespondentul villicului-administrator transilvănean), astfel că administrația locală era dublată de una domnească. Orașele aveau o autonomie pronunțată: domnul era stăpânul moșiei pe
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
denumit Dubăsari. Numai după 1956, odată cu destalinizarea, pacea și liniștea au revenit în oraș, a cărui populație descrescuse în deceniile precedente, dar care a crescut din nou în mod important în anii construirii centralei hidroelectrice. În timpul conflictului din Transnistria, sovietul orășenesc al Dubăsarilor s-a declarat de partea separatiștilor din Tiraspol (cu 49 voturi din 86), în timp ce sovietul raional s-a declarat de partea autorităților Republicii Moldova. De atunci, raionul Dubăsari este împărțit între aceste două autorități, orașul Dubăsari fiind capitala părții
Dubăsari () [Corola-website/Science/297404_a_298733]
-
Cahul. Orașul Cahul datorită întreprinderilor din teritoriu care funcționează și vieții economice relativ stabile are o pondere destul de semnificativă a veniturilor proprii și a defalcărilorîn totalul veniturilor. Această tendință se menține stabilă în ultimii ani. Dacă analizăm structura cheltuielilor bugetului orășenesc putem constata că în ultimul an ponderea cheltuielilor pentru educație a constituit 80% din totalul cheltuielilor, comparativ cu 74% în anul 2000. Cheltuielile bugetului orășenesc care țin nemijlocit de problemele locale sunt de 3.328 mii lei, cea mai mare
Cahul () [Corola-website/Science/297402_a_298731]
-
totalul veniturilor. Această tendință se menține stabilă în ultimii ani. Dacă analizăm structura cheltuielilor bugetului orășenesc putem constata că în ultimul an ponderea cheltuielilor pentru educație a constituit 80% din totalul cheltuielilor, comparativ cu 74% în anul 2000. Cheltuielile bugetului orășenesc care țin nemijlocit de problemele locale sunt de 3.328 mii lei, cea mai mare parte din ele sunt alocate pentru gospodăria comunală, însă ele sunt mult sub minimul necesar. Rețeaua de drumuri este de peste 90 km., din care 50
Cahul () [Corola-website/Science/297402_a_298731]
-
și extensiunea Universității "Dunărea de Jos" din Galați. Pe lângă aceasta, în oraș activează Colegiul Industrial-Pedagogic și Colegiul de Medicină. În toate instituțiile superioare de învățământ își fac studiile circa 3.000 studenți. Activitatea culturală se desfășoară în cele 5 biblioteci orășenești, Palatul de Cultură, Teatrul muzical-dramatic „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”, Centrul de cultură și odihnă, Muzeul de istorie și cercetare a ținutului natal. Cele mai importante evenimente culturale ce se desfășoară la Cahul sunt: Festivalul internațional folcloric „Nufărul Alb”, Festivalul internațional al dansului
Cahul () [Corola-website/Science/297402_a_298731]
-
afaceri a întreprinderii în anul 2002 a constituit circa 6 mln. lei. La întreprindere sunt angajați peste 200 muncitori. Activitatea ei de bază este producerea și prelucrarea produselor agricole. Sistemul de comerț este format din 150 magazine și 2 piețe orășenești. În oraș funcționează 3 hoteluri. Orașul Comrat are o populație de 30.000 locuitori, dintre care cea mai mare parte sunt găgăuzi - 81,4%. Restul sunt bulgari - 5,2%, ruși - 4,6%, români - 4,4%, ucraineni - 3,3%, alte naționalități
Comrat () [Corola-website/Science/297396_a_298725]
-
De asemenea pe teritoriul urbei sunt terenuri ocupate cu cariere deschise, cu pietriș, bolăvăniș, terenuri cu exces permanent de umiditate, sărăturate, erodate, cu alunecări de teren și ravene. Stema orașului Orhei a fost aprobată la 5 decembrie 1997 de către Consiliul orășenesc cu următoarea descriere: Fiecărui element heraldic i-a atribuită o explicație: Calul conturnat de argint exprimă și dorința de libertate, măreția, căutarea spirituală. Aștrii însoțitori sunt luați de pe unul din sigiliile medievale și semnifică continuitatea așezării urbane pe locul original
Orhei () [Corola-website/Science/297398_a_298727]