13,022 matches
-
spuneam! Nici da, nici nu n-au fost o bună teologie. Cînd odată ploaia a venit să mă ude și vîntul m-a făcut să-mi clănțăne dinții; cînd tunetul n-a vrut să tacă la porunca mea, i-am priceput, i-am mirosit eu. Da, da, nu-s oameni de cuvînt. Îmi spuneau că sînt totul: e o minciună, nu-s mai tare că frigurile. GLOUCESTER: The trick of that voice I do well remember: Is't not the king
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
să fie încăntați, ei sunt cel mult indiferenți. Îi întrebi ce le-ar place în loc de Școala altfel. Afli că vacanța. Așa cum , întrebați în cadrul unor teme de specialitate, ce știi să faci, sau ce realizezi cu ușurință, sau la ce te pricepi, îi vezi cum caută în afara lor, cănd ar trebui să caute înlăuntrul lor, căteva bobițe de inspirație care să le cristalizeze alt sărman răspuns, în afara acelui “nimic”.
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2311]
-
absența criticii dramatice. Presa nu-i ajută suficient pe dramaturgi și nu ajută nici teatrele în promovarea repertoriului original. Dacă în presă s-ar fi găsit două rânduri clare, principiale, despre piesa mea Vadul nou, două rânduri din care să pricep și eu care sunt lucrurile bune, valoroase, pe care trebuie să le dezvolt în viitoarele lucrări și care sunt slăbiciunile piesei mele, e neîndoielnic că aș fi avut de câștigat în munca mea (...). Comitetul pentru Artă, teatrele, Uniunea Scriitorilor, critica
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lipsurilor din domeniul dramaturgiei noastre (...)”. În treacăt fie spus, în legătură cu referirile autoarei la piesa sa Vadul nou și la faptul că în piesa literară n-a găsit „două rânduri clare, principiale despre piesa Vadul nou, două rânduri din care să pricep și eu care suni lucrurile bune (...) care sunt slăbiciunile”, iată un amplu comentariu din 1950 în Viața românească pe care-l reproducem în note55, din care reiese că respectiva piesă a fost dezbătută „cu colectivul redacțional, cu autorii și cititorii
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
roșață, clujan? În treacăt fie zis... Fiindcă suntem la acest paragraf 11, de ce socoate autorul proiectului că pluralul de la șea este șele? Suntem convinși că dacă un căpitan comandă escadronului său «Puneți șelele pe cai!» oamenii lui ori n-ar pricepe nimic, ori ar înțelege, nu să puie doar șeile pe cai, și să-și pună «șalele» pe cai... adică să încalece (...). Textul proiectului așa cum a fost publicat, cu toate lipsurile lui este excelent ca bază de discuție (...). În orice caz
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
luat-o pe Tallulah-Phoebe cu tine la masă! zic cu glasul strident. Proasta de mine! Și toată lumea a crezut c-a răpit-o cineva! O implor disperată din priviri să-mi cînte În strună. O văd cum face eforturi să priceapă, punînd toate datele cap la cap. Chestia mișto la Suze e că mă cunoaște ca pe buzunarul ei. — Tallulah-Phoebe? spune pînă la urmă a reproș, și eu ridic vag din umeri, rușinată. — Drăguța de Tallulah-Phoebe a fost găsită! Femeia cu
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
tavă de la Starbucks. — S-a Întîmplat ceva? ne privește alarmată. — Ne ducem la masă, zic. Doar Danny și cu mine. Aici. Îi arăt spre restaurant, care se numește Annie’s. — Aha, dă din cap Carla cu putere, făcînd eforturi să priceapă ce se Întîmplă. Minunat! Vă fac imediat rezervare. Spre totala mea mirare, formează iar un număr din memorie. — Bună, Buffy, vrei te rog să rezervi o masă la un restaurant pe nume Annie’s, Îți spun imediat exact cum se
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
d-sa și înainte de a fi deconspirată, ca, de altfel, și despre colegii "reformiști". Să fie limpede, eu nu spun că lucrurile stau așa, spun cum au fost și cum pot fi interpretate de foștii colegi din PNL, pentru că mă pricep puțin la politichia aborigenă. Când PNL e la cuțite cu președintele Băsescu și în tensiune cu PD, care îl și depășește în sondajele din acest an, nici nu prea are ce face decât să înăbușe orice disidență. Nu fără riscuri
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
știu că nu voi mai reveni și mi-am lăsat acolo, pe lângă niște hârtii personale, biletele de tren, chitanțele de hotel și pentru alte cheltuieli care nu mi se decontaseră, pentru că noi conduceam țara, dar nimeni, am impresia, nu se pricepea la deconturi! Așa că am înregistrat o pierdere de vreo 12.000 în leii de atunci... Asta este, măcar n-am făcut parte din cei care-și luau canadiene și cizme de la ajutoare!!! Dorin Popa: Mai târziu, mulți colegi ai tăi
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
care este d-l Hurezeanu. Și-a imaginat că fostul premier chiar ar avea nevoie și chiar poate fi consiliat și a acceptat oferta acestuia. I-au trebuit însă doar câteva luni ca să se convingă că d-l Năstase se pricepe la toate! Și a plecat de la Palatul Victoria, revenind la presă unde, chiar dacă n-o poți schimba în ansamblu, măcar poți arăta cum ar trebui să fie! În ceea ce-l privește pe fostul premier, vedem acum că nu de consileri
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
lucra cu finețe și cu abilitate (ca medic), dar și opusul: a avea mână/palmă grea; - a fi greu de mână: a lucra neîndemânatic, brutal (ca medic); - a avea mână bună sau a fi bun de mână: a fi îndemânatic, priceput; a purta noroc cuiva; (la jocul de cărți) a da cărți bune celor cu care joacă; - a-și face mână bună la (sau pe lângă) cineva: a obține favoarea cuiva, a se pune bine cu cineva; - a lua cu o mână
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
în această lectură este nepătrunsa înțelepciune și dragoste a lui Dumnezeu, căci El a lăsat pe evrei și pe păgâni să cadă în necredință, pentru ca tot El apoi, să se miluiască de toți și pe toți să-i facă să priceapă că ei nu se vor putea mântui prin meritele lor, ci numai prin harul Său"724. Această Epistolă, cât și tălmăcirea ei, aveau menirea de a arăta adevăratul sens al celor spuse de apostolul Paul (esența spuselor lui), adică incapacitatea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
prima, a fost aceea conform căreia nu toți cei care se abonau la aceste reviste le și citeau; apoi, mulți abonați au invocat numeroase motive pentru a renunța la aceste reviste: "la noi în casă nu știe nimeni carte, nu pricep nimic din ce scrie, n-am niciun folos din citire, nu sunt parale, e prea scumpă, eu împrumut de la alții, eu sunt abonat la o revistă, n-am vreme de citit, am să mă mai gândesc"798. Raportul dintre ponderea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
abordeze subiecte religioase, trebuiau să aibă la fel de multe cunoștințe ca atunci când vorbeau despre matematică sau medicină. Dacă nu cunoșteau în profunzime o temă, ar fi fost mai bine să se abțină de la scris și să caute pe cineva care se pricepea, deoarece trebuia evitată exprimarea echivocă, dăunătoare sănătății spirituale (G . Chiaudano, op. cit., p. 2). 78 Iar la întrebarea dacă nu era "exagerat și nedrept să se spună că un ziarist a emis judecăți contrare Bisericii doar pentru că a preluat ideile unor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pasiune, hotărâre. Ceea ce au în comun e venerația pentru moarte. Deși mult mai puțin impresionant, Hawksmoor dă numele lui romanului. El își contemplă investigația ca pe o istorie (să fie acesta un îndemn indirect al autorului?): ... chiar dacă nu a fost priceput începutul, trebuie să citim mai departe. Trebuie să vedem ce urmează. Ceea ce și facem. Dyer nu a fost și nu va fi niciodată înțeles, pentru că autorul l-a creat voit insuficient, și în imperfecțiune stă mirajul lui. Rațiunea e o
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
what you do best, not what's best to do (Faci ce știi mai bine, nu ce e cel mai bine să faci) e o justificare a actelor ucigașe ale eroului, pe care nu putem evita să le deducem odată ce pricepem despre ce e de fapt vorba. Cel mai bine Odilo știe să ucidă, dar Odilo nu are remușcări. Se simte martir fiindcă a lucrat în împrejurări cumplite, și-a sacrificat familia (a devenit impotent, nevasta a încetat să-l iubească
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
copiii împinși înapoi în pântece în momentul morții), dar spectacolul întârzie. Treptat ne obișnuim să defamiliarizăm în ritmul autorului. Mai rămânem în urmă pe alocuri, dar suntem îndemnați textul ne presează să ne grăbim. În cele din urmă reușim să pricepem: timpul curge înapoi și urmează să ajungem în toiul celui de-al Doilea Război Mondial. Căutăm detalii edificatoare. Aflăm că eroul a fost doctor în lagăre. Aflăm mai multe despre familia lui, tinerețea, copilăria, și în final el e din
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
s-a adaptat nicicum la traiul în sălbăticia Africii. Mama, Emily Maude Taylor, l-a cunoscut ca soră de spital după ce a fost rănit în Primul Război Mondial. Nefericită în Africa, ea a încercat să civilizeze ținutul cum s-a priceput, și mai ales să-și îmblânzească fiica, în vreme ce aceasta avea o unică obsesie, și anume să nu cumva să ajungă vreodată cum e mama ei. E limpede de aici că Doris Lessing nu a fost tocmai un copil fericit, de unde
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
lui critică. Pe când era încă universitar și se supunea regulilor universitare, a încercat să facă accesibile cuvintele specializate într-un text accesibil, și a reușit de minune. Și-a lărgit vocabularul cu termeni utili, dar s-a asigurat că îi pricepe și cititorul lui, adică i-a explicat bine înainte de a-i folosi. N-a neglijat absolut niciodată ceea ce numește Helen "plăcerea lecturii". Propria lui critică literară e un joc de idei, învelite într-un discurs clar. Nu renunță niciodată la
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
scris lui Harold Pinter cerându-i să-i explice The Birthday Party. "Iată ce nu înțeleg: 1. Cine sunt cei doi bărbați? 2. De unde vine Stanley? 3. Sunt întregi la minte? Vă dați seama că fără aceste răspunsuri nu pot pricepe piesa." Pinter a răspuns: "Iată ce nu înțeleg eu: 1. Cine sunteți? 2. De unde veniți? 3. Sunteți întreagă la minte? Vă dați seama că fără aceste răspunsuri nu pot pricepe scrisoarea dvs". Refuzul lui Pinter de a nara, de a
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
minte? Vă dați seama că fără aceste răspunsuri nu pot pricepe piesa." Pinter a răspuns: "Iată ce nu înțeleg eu: 1. Cine sunteți? 2. De unde veniți? 3. Sunteți întreagă la minte? Vă dați seama că fără aceste răspunsuri nu pot pricepe scrisoarea dvs". Refuzul lui Pinter de a nara, de a "explica" și a "se explica" poate duce până la un fel de ură, de tensiune maximă între el și lector, actor și spectator, ca în următoarea mărturie a dramaturgului din interivul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ca "un al treilea" ("la al treilea / nimic nu va mai fi sigur", la al treilea...), în vreme ce poetul se pierde în "sminteala răcoritoare" eliotiană (sminteală), care e de fapt o uriașă nedumerire, o incapacitate dar și un refuz de a pricepe toate câte sunt. În ciuda acestor lucruri, autorul are mereu mai multe viziuni, se folosește de imaginație pentru a extinde viața: văd sub tălpi lumină iar trupul mi-e imponderabil (odaia e...) Poetul levitează. Ackroyd ne învață să dăm lumea de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ne trezesc și ne înnecăm" (The Love Song of J. Alfred Prufrock Cântecul de dragoste al lui J. Alfred Prufrock). Chiar copiii poetei se îndreaptă spre moarte, iubirea e o pasăre neînsuflețită. O față a dezrădăcinării este despărțirea. Adcock se pricepe ca nimeni altul la renunțări: Cu o jumătate de oră înainte de zborul meu a venit spre mine în barul aeroportului ducând în palme ce mai rămânea din viitorul nostru comun: două pahare pe o tavă. (Send-off Plecare) Face un curaj
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Days (Pe atunci) revin amintiri din tinerețe. Stranger (Străină) este un atribut pe care Ruth Fainlight nu-l dorește dar care i se potrivește: Cu străinii nu am discernământ sunt prea apropiată parcă ar fi o rudă regăsită. Nu mă pricep să-mi țin distanța, să nu mă simt respinsă, dată la o parte păcălită, fără minte, penibilă atunci când la a doua ori a treia întâlnire e evident că nu mai avem ce ne spune. Mă întreb care dintre ei, în
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mă mișc în ea, ca un fel de turism virtual. Esențialul rămâne totuși nevoia de a înțelege. Există atâtea locuri din viață și istorie despre care n-am idee deloc și pe care am încercat, pe cât am putut, să le pricep... Student: Ați recurs vreodată la scris fiindcă ați vrut să evadați din real, din viața Dvs, ori din viața contemporană în general? PA: Nu mi s-a întâmplat. E drept că mi-e absolut imposibil să scriu despre viața de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]