14,215 matches
-
din 2006, criza profundă e a echipelor din Est, niște alcătuiri gelatinoase, rătăcite într-o lume a lucrurilor extrem de palpabile. Polonia își face bagajele să plece acasă. Serbia a fost moale, apatică și fără condimente. Ucraina s-a făcut de rîs în fața Spaniei. Chiar și Croația, pe care mulți au văzut-o îndrăzneață în fața Braziliei, a impresionat mai degrabă prin focurile bengale din tribune decît prin lucrurile concrete din teren. Cehia a bătut, dar la ea noțiunea de Est e relativă
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
ceară galbenă. Olga dormea culcată pe o canapea." Negruzzi profesează umorul romantic. În Scrisori și în scrierile mărunte, witz-ul e învederat. Trecerea prin Podul Iloaiei este prilej de reverie și sarcasm, biografia lui Scavinschi un pretext de a zugrăvi cu râs amar un bolnav de răul veacului. Romantică este și impertinența tânărului boier din capitală, care, plictisit de curiozitatea provincialilor, îi convoacă și le dă informații despre persoana sa: "Boieri, cucoane și cuconițe! Eu sunt de la Iași. Șed în casă cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cele mai adese este gros și gras, are față înflorită, favoriți tufoși și musteți resucite..." În Iepurărie dăm de un laș care se justifică într-o cuvântare facețioasă. Capodopera acestei proze de ilaritate clasică este Păcală și Tândală, cu un râs de subtilitate infinită ce nu se poate comunica decât unui cititor care petrece la erudiția hohotitoare a lui Rabelais și a lui Sterne. Arta constă în a vărsa un sac de sentințe, legate între ele prin intimități mai mult verbale
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ahtori nemți", stârnind ilaritatea bătrânilor, care la rîndu-le, împiedicați în anterie, răscopți în giubele, suportă ironia tinerilor: "Boieriul: Ce face? Poate blana mea nu-i frumoasă? Ce râdeți, mă rog, ce rîdeți? Domnul P.: Râdem, pentru că ți-e blana de rîs." Dridri, roman abia început, e notabil doar prin stilul de epocă, prin câteva gravuri de interior modern luxos, prin cutare scenă pitoresc fioroasă de viață hoțească la 1848. Spiritual este de asemeni jurnalul călătorului francez la Balta-Albă, cu tot acel
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Borta rece, împotriva "Junimii", nu era mai talentat. Acesta cultiva o poezie pesimistă, de genul cavernos. Poetul, uitând de Dumnezeu "în zi de decadință", se scufundă în "abizul profund de necredință", umplând lumea de "tristele-i lamente", urmărit de un "rîs fatale". El, "dilectul amante", nu credea în femeie și viața îi dădea "somnolență". De disperare râdea "ca un nebun". Zamphirescu s-a specializat în "strigoi" (Castelul morții, Mireasa strigoiului), descriind castele sinistre radcliffiane și scene cu spectre. G. BARONZI Vrednic
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
prezentări dioramatice, întrunind toate elementele pătrunderii modului de existență al individului. Aci vedem pe fiul sucitului Mavrogheni-vodă mergând în calească cu țiitoarele sale din Tătărași și Taiebarbă, în chip de harem, îmbrăcat anacronic cu giubea de pambriu portocalie îmblănită cu râs, ciacșiri roșii, meși și papuci galbeni; colo, luxoasa casă a boierului Romanit (Ghica are o extraordinară memorie vizuală): macaturi și perdele de mătăsărie groasă de Damasc și de Alep, scaune de abanos, încrustate cu sidef, îmbrăcate în piele de Cordova
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
să fie neapărat un umanist face ca Creangă să fie admis cu greu ca erudit, uitîndu-se că există o știință orală, care poate oferi tot atâtea citate ca și cărțile. Umanist al științei sătești, Creangă scoate din erudiția lui un râs nestins, citând neostenit și cu o viteză amețitoare: " - Hei, hei! dragul tatei, cu vorba aceasta mi-ai adus aminte de cântecul cela: Voinic tânăr, cal bătrân Greu se-ngăduie la drum..." * "- Ei apoi, zi că nu-i lumea de-apoi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Să te ferească Dumnezeu, când prinde mămăliga coajă. Vorba ceea: Dă-mi, Doamne, ce n-am avut, Să mă mir ce m-a găsit." O dată priceput mecanismul povestitorului, suntem luați de veselia lui și enunțarea goalei formule: vorba ceea trezește râsul. Mai este și o erudiție strict lexicală de cuvinte cu sonuri năstrușnice, mai degrabă cacofonice, precum una de cimilituri și zicători, produse, ca la Anton Pann, pentru aspectul lor bufon: "Lată - peste lată, peste lată - îmbujorată, peste îmbujorată - crăcănată, peste
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-i decât o pânză albă de proiecție. Astfel marea e figurată în mărgăritar și trâmbiți, luna în oglindă ori într-o mască: Privesc o semuire de om în discul lunii, Un chip bizar ce râde, privind de sus pământul, Un râs amar și straniu ce-l au numai nebunii Și morții, când pe buze le-a-ncremenit cuvântul. Anghel merge și mai departe. El pornește de la o temă, ce e la punctul de plecare o curată abstracțiune, și o comentează metaforic până la epuizarea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
căci își iubește nevasta. În sfârșit lucrurile se află, nobleța de suflet a spițerului e lăudată și căsătoria devine efectivă. Prezența lui Amos Bujorescu, spițerul, care sub aerele lui sasistite ascunde un spirit fin și o inimă neprihănită, trezește un râs cordial. Pentru întîia oară Galuscus și Chicoș Rostogan sunt reabilitați și interpretați cu omenie. Deși dialogul e presărat cu banalități și dulcegării poetice, piesa toată e armonioasă și cu aer definitiv. ALȚI DRAMATURGI Comediile lui V. Al. Jean (Ce știa
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
într-un laț de frânghie, Dumnezeu însă își manifestă supărarea în chip de piatră la ficat și părintele se întoarce la mânăstirea unde se consumă borș de cartofi necurățiți, în prada celei mai lirice dispoziții expiatorii. Plutește peste aceste nuvele râsul blând din Floricelele Sfântului Francisc, în care călugării fac, din inocență, isprăvi grotești. Scena în care Ghervasie, năpădit de jivinele înfometate (obligate de el să postească), le citește din predicile sfântului Doroftei e de un umor franciscan. În legendele asceților
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fixează stilurile, își pune singur note, cu un subiectivism care nu-i contrar artei, dar care nu are la îndemînă un talent caricaturistic grandios. În schimb E. Lovinescu e un bun anecdotist, compunând mici scene dramatice valabile în mimica și râsul conținut, precum e aceea având ca obiect pe Vlaicu. TUDOR ARGHEZI Valoarea poeziei argheziene stă în primul rând în adâncimea perspectivelor interioare. În Testament se începe cu ideea legăturii între generații, se accentuează asupra sforțării pe care o depune natura
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Istoria unui galbîn, din 1844, el nu uită să-i atace, și anume pe Eliade, care începuse de curând să plănuiască o limbă nouă. Când galbînul 1 Oda ostașilor români; cf. Scrisori, p. 90. vorbește de Eliade, îl numește, în râs, "marele amiratoare della prestidigitazione", la care paraoa răspunde: "(boldind ochii): Ce cuvinte sunt aceste? Galbînul : Aceste sunt câteva dintr-o limbă nouă românească ce se descopere acum la București. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Galbînul: Dar ian întreabă pe croitorii lor ă acelor cuvinte î
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
stăpânitorii slăvii Devin ne-ndemânatici și înduioșător își poartă vastele-aripi târâș pe puntea năvii Ca vâsle ostenite pe laturile lor. Fochistu-i necăjește și, șchiopătînd, dă zorul Să imiteze mersul sfioșilor captivi Ridicol, slab și trîndav s-arată zburătorul Intimidat de rîsul matrozilor naivi. Poetul e asemeni monarhului furtunii Ce vizitează norii râzându-și de arcașiProscris pe sol, în prada prigoanei și-a minciunii, De aripile-i vaste se-mpiedică în pași. 2.1 Handicapul/dizabilitatea - definiții și abordări După o incursiune
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
lui Monsiro Dimpo stabiliți pe undeva prin sudul Moldovei, dar bucu- ria victoriei și aburii beției au pierit în fața frigului care l-au îndurat dormind sub cerul liber. Cum aveau și ceva glagorie în tărtăcuță nu s-au făcut de rîs urlînd la lună. L-a trimis în solie pe scumpul Cozon la sciții cei mișei din cetatea Gramio iar el va veni din urmă să cerceteze oarecare pricini și să hotărască pe loc precum un om plin de înțelepciune. Tăblița
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
mare de gramofon, s-au dus la casa unde dormea moș Dumitru, care se culca totdeauna devreme, și a început să ofteze sub fereastră. Moșul s-a trezit năucit, dar până să ajungă afară, trubadurii au dispărut tăvălindu-se de râs. Aceasta era o distracție, atunci, acolo, în condițiile pe care le aveau. Tanti Florica a absolvit Școala Normală la Brăila, s-a căsătorit cu învățătorul Mihai Mohonea din Domnița și amândoi au fost numiți învățători la școala din satul Custurea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
ironie, ca o batjocură, și pentru suferințele și nedreptățile făcute direct ei, dar și pentru teroarea la care erau supuși fii ei, mamei noastre atât de oropsite i s-a acordat decorația „gloria maternă”, ca un straniu, diavolesc hohot de râs în mijlocul unei cumplite tragedii. Un aspect de la înmormântarea mamei. La serviciul înmormântării, în biserică, deși de față era un frate al repauzatei profesor universitar, deși fiul repauzatei era preot, deși repauzata era medaliată cu decorația de mamă eroină, și o
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
nesomn, îmbrăcat foarte sărăcăcios, pentru că fără știrea părinților, lăsasem hainele cele bune și getele cele noi, unui coleg reformat, bolnav, mult mai sărac decât mine, . . un coleg de armată, venit de la Brăila, odată cu mine, Constantin Bădeliță, m-a luat în râs, m-a umilit, m-a jignit înjurându-mă, și pentru că nu i-am răspuns, mi-a dat cu degetul peste nas și m-a întrebat: „Ce mă, nu-ți convine”? Era un tânăr bine făcut, mai înalt. Mi-au dat
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
nimic? - Ar trebui să-ți fie rușine să pui așa întrebări simple, zise și grifonul. [...] Eu am făcut Clasicele, cu un crab bătrân. - Eu nu m-am dus niciodată la orele lui, zise Țestoasa oftând, dar am auzit că preda Râsul și Plânsul. - Da, așa era, zise și Grifonul oftând la rândul lui. Și amândouă animalele, copleșite de amintiri, își acoperiră fața cu labele. - Dar câte teme aveați pe zi? întrebă Alice, grăbită să schimbe subiectul. - În prima zi zece ore
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
să ne ajute să aflăm cine, ce, când, unde, de ce și cum. Pe cine am deranjat? Ce-am făcut de-mi spui că nu-mi pasă? Când nu le-am băgat în seamă? în ce împrejurări m-am făcut de râs? De ce crezi că ar trebui să stau mai mult pe-acasă? Cum mă comport când te supăr? Atunci când îl ajutăm pe celălalt să-și clarifice observațiile, solicitarea unor detalii se poate face sugerându-i posibile obiecții la adresa noastră și întrebându
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
în cor. 2. Teama de ridicol Frica de a nu părea ridicol este una dintre cele mai vechi, apărând din primii ani de viață, și este totodată foarte greu de îndepărtat. Copiii, în jocul lor, își provoacă adesea stări de râs. Pe lângă bună dispoziție, din nefericire, râsul se poate întoarce împotriva unuia care își spune: „ăștia râd de mine”. Nimănui nu-i place să fie ridicol și să stârnească râsul celorlalți. Pe măsură ce înaintăm în vârstă suntem tentați să ne înăbușim ideile
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Frica de a nu părea ridicol este una dintre cele mai vechi, apărând din primii ani de viață, și este totodată foarte greu de îndepărtat. Copiii, în jocul lor, își provoacă adesea stări de râs. Pe lângă bună dispoziție, din nefericire, râsul se poate întoarce împotriva unuia care își spune: „ăștia râd de mine”. Nimănui nu-i place să fie ridicol și să stârnească râsul celorlalți. Pe măsură ce înaintăm în vârstă suntem tentați să ne înăbușim ideile neobișnuite din teama de a nu
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de îndepărtat. Copiii, în jocul lor, își provoacă adesea stări de râs. Pe lângă bună dispoziție, din nefericire, râsul se poate întoarce împotriva unuia care își spune: „ăștia râd de mine”. Nimănui nu-i place să fie ridicol și să stârnească râsul celorlalți. Pe măsură ce înaintăm în vârstă suntem tentați să ne înăbușim ideile neobișnuite din teama de a nu părea caraghioși. Acest blocaj este întărit și mai mult atunci când sunt puși să colaboreze, pentru rezolvarea unor probleme, oameni cu niveluri ierarhice diferite
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
logică între elemente (un prim cadru de referință), conducând la acumularea de tensiune cognitivă, după care se trece într-un alt cadru total neașteptat, unde se oferă soluția, care este o farsă. Se produce descărcarea de tensiune cognitivă, exteriorizată prin râs. Și ideea originală poate produce o reacție de râsete. Însuși autorul poate să emită ideea și să se descătușeze prin râs. Grupurile creative și persoanele creative sunt, de obicei, pline de veselie. Asta nu înseamnă că activitatea de creație este
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
cadru total neașteptat, unde se oferă soluția, care este o farsă. Se produce descărcarea de tensiune cognitivă, exteriorizată prin râs. Și ideea originală poate produce o reacție de râsete. Însuși autorul poate să emită ideea și să se descătușeze prin râs. Grupurile creative și persoanele creative sunt, de obicei, pline de veselie. Asta nu înseamnă că activitatea de creație este o distracție, ci faptul că umorul este un ingredient important în creativitate. [41] * rațiunea, logica, utilitatea, caracterul practic sunt considerate „bune
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]