13,484 matches
-
ar fi întâlnit de-a lungul vieții. Am dorit să tratez în acest capitol despre teologia binecuvântării pentru că ea, deși are legături indiscutabile, atât cu magia (cf. Cap. 5, pp. 90-94), cât și cu simpla rugăciune, avea și mai multă relevanță în viața cotidiană concretă a omului. Pentru a exemplifica foarte sumar acest lucru, să ne amintim de textul așa-numitei „binecuvântări sacerdotale” din Num 6,24-26 care are un prețios paralelism arheologic în două lame de argint, subțiri, descoperite în
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
în Iudeea în special între a doua jumătate a secolului al VIII-lea și secolul al VI-lea î.C. (Bloch-Smith, 1992, p. 257). Inscripțiile funebre săpate în stâncă descoperite uneori în aceste camere funerare dau acestor morminte o mare relevanță din punct de vedere religios. Între aceste epigrafe putem aminti aici inscripțiile iudaice, databile de la sfârșitul secolului al VIII-lea până la începutul secolului al VII-lea î.C., găsite pe pereții mormintelor de la Hirbet el-Qom (circa 14 km Est de
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
-și stabilească locuința și să devină punctul privilegiat de contact dintre Dumnezeu și poporul său. Teologia templului, care considera că Dumnezeu își manifesta aici maxima sfințenie în jurul căreia se va reuni poporul sfânt al lui Israel, va dobândi o deosebită relevanță în teologia sacerdotală din perioada postexilică (cf. Ez 40-48; Num 2; Mih 4,1-2), dar își trage rădăcinile din vechea teologie regală a templului, documentată în multe inscripții semitice din mileniu I î.C., în care regii se mândresc de
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
elenistă, au fost scoase la lumină multe obiecte de ceramică din epoca persană, o monedă din Tir și diferite obiecte de bronz utilizate votiv (un taur Afis cu discul solar între coarne, un leu etc.). Între diferitele obiecte votive, o relevanță particulară o are o situlă din bronz, produsă în serie, în Egipt, dar destinată să fie personalizată printr-o inscripție ce trebuia realizată ulterior într-un registru lăsat liber în acest scop. Această situlă, cu scene religioase egiptene, a fost
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
de altfel recunoscut de autor (1992/1997, 17-18). Provocarea lansată de Boudon ne servește drept pretext pentru a pune în discuție câteva argumente referitoare la constituirea sistemului sociologiei monografice de către Dimitrie Gusti (1880-1955) prin „topirea” unor tradiții diferite, precum și la relevanța metodologică actuală a acestui efort de sinteză. O prezentare succintă a sistemului gustian al monografiei sociologice relevă caracterul său complex de largă viziune teoretică, dar și ipostaza sa de metodă de investigație empirică. Opțiunea teoretică a profesorului Gusti conține un
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
conținut, goală (Herseni, 1934, 102). Prin acest sistem sociologic, D. Gusti a deschis o nouă direcție în cercetarea complexității omului sub tripla lui ipostază de personalitate, societate și cultură. Două dintre inovațiile sale metodologice au atras atenția comunității științifice, prezentând relevanță și astăzi: legea paralelismului sociologic și principiul interdisciplinarității. Legea paralelismului sociologic îl plasează pe D. Gusti pe poziția integralismului metodologic, cu unele note specifice în care s-au „topit” influențe teoretice alternative, provenind din școlile germană și franceză. În această
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
prima pe lista problemelor din care persoanele anchetate puteau să identifice două dintre cele mai importante, fapt ce a atras un plus de răspunsuri (probabil, 5%). Pe de altă parte, pentru ca raportarea evaluării importanței infracționalității la experiența victimală să aibă relevanță, trebuie subliniat că termenul de „infracționalitate” are o sferă mai largă decât cele de „victimă a criminalității stradale” sau „victimă a furtului din locuințe”. Sondajele de opinie efectuate în SUA, în 1989 și în 1993, au relevat că mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
18 și 60 de ani care trăiesc în sărăcie sunt integrați pe piața muncii, doar 12% dintre tinerii săraci fiind excluși de la educație etc.; - în mod evident, dacă doar persoanele care trăiesc în sărăcie ar fi excluse, am putea chestiona relevanța pragului de sărăcie (prea înalt). Însă există persoane ce se situează deasupra pragului și sunt excluse, iar numărul lor este semnificativ: circa 20% dintre persoanele nonsărace cu vârste între 18 și 60 de ani sunt excluse de pe piața muncii, 51
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și interactivitate partenerială, referitoare la cunoaștere. Scopul prezentului studiu, reflectat și în structura sa, constă în: a prezenta sintetic principalele caracteristici ale organizațiilor bazate pe cunoaștere, atât pe coordonate conceptuale, cât și în contextul internațional actual; a pune în evidență relevanța, pentru România, a conceptului de organizație bazată pe cunoaștere și căi concrete pentru operaționalizarea lui. Conceptul de organizație bazată pe cunoaștere își are originile în anii 1984-1988 și a înregistrat, de atunci, faze succesive de cristalizare. Astfel, Huber și-a
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
de soluții tehnologice și manageriale suficientă pentru a face posibilă operaționalizarea conceptului de organizație bazată pe cunoaștere; aplicarea lor presupune discernământ în alegere, consecvență în efortul de învățare și receptivitate în a sesiza și asimila avantajele lor. românesc Pentru România, relevanța conceptului de organizație bazată pe cunoaștere decurge din angajarea țării în evoluția către societatea informațională - societatea cunoașterii, condiție a dezvoltării durabile și integrării sale europene și euroatlantice. Ar fi riscantă asumarea prejudecății că, date fiind decalajele față de țările avansate, organizația
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
calificare, clasificare, rol): -este instrumentată de o instituție/organizație publică abilitată ca atare, prin acte normative (de regulă, prin legea juridică fundamentală - Constituția); -urmărește un set coerent de obiective publice; -obiectivele publice urmărite sunt relevante la nivel macroeconomic sau macrosocial; Relevanța macroeconomică a unui obiectiv poate fi evaluată din cel puțin două puncte de vedere: a) ca semnificație - obiectivul are semnificație pentru marea majoritate a populației; b) ca impact - obiectivul conține principii emergente de antrenare la nivel macroeconomic. Dacă aceste condiții
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
ca semnificație - obiectivul are semnificație pentru marea majoritate a populației; b) ca impact - obiectivul conține principii emergente de antrenare la nivel macroeconomic. Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite, sau sunt îndeplinite fără caracter de continuitate sau sunt îndeplinite parțial, atunci relevanța macroeconomică este compromisă. -are caracter permanent și continuu; -există o procedură care declanșează un anumit mecanism de fundamentare, stabilire și implementare; -conține un mecanism (de tip algoritmic) care descrie relația intrări-ieșiri (sau, mai general, relația cauză-efect), care însoțește instrumentalizarea sa
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
care politica fiscal-bugetară a României a fost inconsecventă sau nu, prociclică sau nu, dar și măsura în care ea este ancorată pe termen mediu sau nu. În capitolul doi propun un indicator îmbunătățit al indicatorului sold bugetar structural, cu o relevanță informațională superioară pentru decidenții de politici macroeconomice, mai ales în perioadă de absorbție - indicatorul sold bugetar structural corectat cu absorbția - CAAB. După ce trec în revistă aspectele metodologice legate de folosirea indicatorului CAAB (soldul bugetar structural corectat cu absorbția), estimez valorile
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
buna implementare a acestor reguli. În ultima parte a capitolului, plecând de la problemele legate de incertitudinea estimărilor output gap necesare adoptării regulii fiscale pe soldul structural - prevăzută în Compactul Fiscal - propun implementarea unei reguli fiscale cu performanțe mai bune și relevanță superioară pentru România - o regulă fiscală îmbunătățită bazată pe creștere. Analizez apoi, pe baza unor simulări Cuvânt-înainte efectuate cu ajutorul specialiștilor de la Comisia Națională de Prognoză, performanța regulilor fiscale pe soldul structural, ca răspuns la șocurile generate de deviația outputului și
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
politici bune în timpuri bune (good policies in good times). Este singura posibilitate de a avea stabilitate macroeconomică. Crearea de spațiu fiscal trebuie să se facă în perioadele de expansiune iar folosirea lui ne va ajuta în recesiune. 1.1. Relevanța utilizării soldului bugetar structural ca instrument de analiză a politicilor fiscal-bugetare Metodologia de analiză a eficienței politicii fiscal-bugetare în etapa precriză - bazată pe analiza deficitului bugetar efectiv - și-a dovedit lipsa de relevanță. Dat fiind că nivelul deficitului bugetar este
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
ne va ajuta în recesiune. 1.1. Relevanța utilizării soldului bugetar structural ca instrument de analiză a politicilor fiscal-bugetare Metodologia de analiză a eficienței politicii fiscal-bugetare în etapa precriză - bazată pe analiza deficitului bugetar efectiv - și-a dovedit lipsa de relevanță. Dat fiind că nivelul deficitului bugetar este puternic influențat de poziția economiei în raport cu ciclul economic, un deficit redus poate „acoperi” dezechilibre serioase ale poziției fiscale, în măsura în care se datorează unor creșteri de venituri bugetare obținute pe fondul supraîncălzirii economiei. Lucrarea pornește
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
permanente de cele temporare, doar ultima situație reclamând nevoia unei ajustări. A treia problemă este legată de estimarea CAB în perioadele de absorbție (absorption gap). Detalii privind identificarea acestei probleme, estimarea CAAB (cyclically adjusted and absorption gap) și plusul de relevanță informațională al acestui indicator pentru decidenții de politici macroeconomice vor fi prezentate în capitolul 2 al lucrării de față. 26 1.5. Estimarea deficitului bugetar ciclic și structural pentru România Estimarea mărimii deficitului structural se realizează pe parcursul a trei etape
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
raport de absorbție (CAAB) În primul capitol am dezbătut necesitatea utilizării indicatorului sold bugetar structural pentru a analiza sustenabilitatea finanțelor publice. În acest capitol merg mai departe și propun un indicator îmbunătățit (updatat) al indicatorului sold bugetar structural, cu o relevanță informațională superioară pentru decidenții de politici macroeconomice, mai ales în perioada de absorbție. După ce trec în revistă aspectele metodologice legate de folosirea indicatorului CAAB (soldul bugetar structural corectat cu absorbția) estimez valorile acestei variabile pentru România. În finalul capitolului, utilizând
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
faza ciclului economic caracterizată de absorbție ridicată. Vom detalia acest fenomen pentru cazul României evidențiind diferența dintre analiza soldului bugetar structural (cyclically-adjusted budget balance - CAB) și soldul bugetar structural corectat cu absorbția (cyclically and absorption-adjusted budget balance - CAAB). 2.1. Relevanța utilizării CAAB ca instrument de analiză a sustenabilității publice România, Bulgaria și țările baltice au experimentat în perioada 2007-2008 poziții ale economiei caracterizate prin problema deficitelor gemene (twin deficits) - deficite bugetare și de cont curent ridicate, punând serioase probleme de
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
indicatorului CAAB Am demonstrat anterior modul în care indicatorul sold bugetar structural este mai util pentru analiza poziției fiscale și a sustenabilității finanțelor publice decât soldul bugetar efectiv. Însă la rândul lui indicatorul sold bugetar structural pune serioase probleme de relevanță metodologică și de utilitate informațională pentru decidenții de politici macroeconomice atunci când există perioade de creștere explozivă a absorbției (absorption booms - creștere explozivă a cererii agregate interne). Jaeger și Klemm (2007), Lendvai et al. (2011) și alții discută problema construcției unui
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
relații între bărbat și o femeie (sau între două persoane de același sex) și consecințele lor sociale și economice au devenit recunoscute, atât în practica socială, cât și în cea legală. De exemplu, formularele administrative canadiene reflectă în opt categorii relevanța situației „maritale” a unei persoane: (1) necăsătorită (never married), (2)căsătorită (married), (3) văduvă (widowed), (4) separată în acord cu legea (legally separated), (5) persoană a cărei căsătorie a fost anulată, indiferent de motiv (annulled marriage), (6) divorțată (divorced), (7
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
ale lumii. Comunicarea nu se încheie o dată cu preluarea sau receptarea informației. Orice informație exercită o influență efectivă asupra opiniilor, ideilor sau comportamentelor celor ce o receptează, determinând un anumit efect al comunicării. Valoarea informativă reflectă dincolo de probabilitatea sau improbabilitatea rezultatului relevanța socială a evenimentului. Ceea ce pentru cineva este important pentru altcineva poate fi neimportant, ceea ce pe cineva influențează pe altcineva poate lăsa rece. Valoarea informației este dată și de cultura fiecăruia, atât ca individ cât și ca grup. Comunicarea între individ
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de timp care depășesc istoria unei singure societăți. Avantajul unei asemenea accepțiuni este faptul că este argument suficient pentru o egalitate a culturilor diferite și evită întoarcerea spre un concept etnic al națiunilor, punând totodată bazele unei structuri politice supranaționale. Relevanța cadrului general european, și prin extensie planetar, face rațională reacția Europei, din punct de vedere cultural, către o identificare la nivel continental a elementelor culturale specifice într-un sistem unitar, centrat pe dialogul intercultural. De asemenea, această conjunctură ideatică implică
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
demersul unei Europe unite sub orice formă. Astfel că se impune cu necesitate o înțelegere mai largă a fenomenului interculturalității și o conturare mai precisă a unor politici culturale unitare și neechivoce, pentru ca elementele aparent contradictorii să poată căpăta o relevanță, în cazul de față, europeană. Poate una dintre etapele importante a fost atinsă atunci când s-a încercat fundamentarea unui institut european, după modelul celor naționale. Institutul European al Culturii este un proiect ambițios care necesită, însă, foarte multă grijă. Au
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Toate statele care au decis în cursul primei jumătăți a secolului XX să înființeze un dispozitiv de promovare a culturii lor în exterior, au făcut acest lucru în ideea de a-și spori influența în lume. Nu este lipsit de relevanță faptul de a constata că statele care dispun de rețele culturale în străinătate sunt în general vechi puteri coloniale. Căutarea de influență rămâne motivul principal a celor mai mulți dintre cei care au astăzi o politică în domeniu, deși termenii folosiți sunt
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]