14,769 matches
-
o cameră mărișoară cu priveliște plăcută asupra orașului și dealului de la răsărit. Era în priveliște, îndeosebi iarna, oarecare tristețe, însă noi eram tineri și viitorul înaintea noastră. Eu lucram foarte mult și faptul acesta ne crea cele mai plăcute mulțumiri sufletești. Multă lume "bună" de al începutul așezării noastre în oraș a căutat să ne apropie, noi însă am rămas tot timpul, cât am locuit în Huși, retrași și niciodată nu am regretat, pentru că, oricât eram eu de cunoscut ca pictor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
un loc multe lucrări de Rembrandt. Multe zile am stat uimit în fața tabloului. "Bunul samaritean" construit cu un infinit de nuanțe nedefinite care dau atât de covârșitor impresia ce a voit-o pictorul. Câtă putere de a sugera anumite stări sufletești cu mijloace atât de sumare, aparent! Este unul din tablourile cele mai frumoase ale meșterului de la Amsterdam. Multe zile am meditat în fața capodoperelor "Intrarea cruciaților în Constantinopol", în fața "Masacrului de la Chios" și înaintea "Femeilor din Alger", "Barca lui Don Juan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
și despre Muzeul Luxemburg. Acolo am văzut pictură, lăfăindu-se, de la pictori "pompieri" până al francezul Chagall! Toate foarte frumoase lucrări de Bourdelle. Și mai frumoase ca toate, Grădina Luxemburg. În serile lungi de iarnă și în momentele de umbrire sufletească, aceste bucurii vin din trecut și-mi alină sufletul, îmi îndulcesc singurătatea și izolarea în care trebuie să trăiesc. La altele adăugându-se și acestea, zilele trec mai ușor. Că nu trăiește omul numai cu pâine. Încărcat cu cele văzute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
tot neamul lor. Primind această nouă sarcină nedorită și necerută, aveam argument întemeiat pentru a refuza acele comenzi care-mi îngreunau zilele. După intrarea mea în învățământ, zilele negre se mai răresc, intru într-un fel de apatie, de somnolență sufletească, căutând să-mi găsesc un echilibru ce nu se putea realiza în vremurile acelea. Anii trec cu necazuri și bucurii puține. Mă simt tot mai străin și singur în lumea în care trăiesc și singura preocupare ce am avut pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
atât l-a iubit cum numai ea știa s-o facă, așa din toată ființă ei, fără niciun fel de prejudecăți, pentru că el să nu o poată uită măcar o vreme și pentru că în fine să înțeleagă prin ce chinuri sufletești trece ea, cât îi va lipsi întreaga lui ființă și cât de dureroasă va fi viața fără el. Lui însă i-au picurat involuntar lacrimi mari, prelingându-i-se lin pe obraji. Ea era în sfârșit mulțumită...se simțea acum
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
a 70 de ani de viață a Mitropolitului Vladimir, cu care am avut apoi și o convorbire privată. Este rus de viță nobilă, de undeva de prin părțile fostului Cnezat al Vladimirului. Este un om de mare cultură și bunătate sufletească; este foarte respectat în țară, inclusiv de autorități care, în general, se poartă cu mare atenție cu Biserica. Credincioși sunt mulți, bisericile sunt pline mai tot timpul; aproape că nu-ți vine să crezi că această țară a trecut prin
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
dar și acela interpretabil. În orice caz, djihad-ul nu face parte din cele cinci obligații fundamentale ale musulmanului, iar în Coran el poate fi înțeles și ca o luptă (război sfânt) împotriva răului din om, un fel de război psihologic, sufletesc. Nu pot uita, de asemenea, că secole în șir islamul, aflat în culmea expansiunii sale, a fost mult mai tolerant cu alte religii decât, de exemplu, creștinismul de atunci (secolele VIII-XIV e.n.). De aceea, fără a ignora ambiguitatea unor pasaje
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
ar Însemna, de bună seama, să mai adaug o durere la durere. Și totuși...Am lăsat anume să treacă mai multe luni de la Întâia lectură și acum, la o recitire atentă, impresia a rămas aceeași: excelentă. Înzestrat copil! Câtă bogăție sufletească! Și câtă mișcare În suflet și În inteligența! M-a impresionat În poezia lui Întâi de toate prospețimea și aerul de grație, izvorâte din spiritul propriu, nu obținute că un efect de ars combinatoria, cum se Întâmplă În majoritatea cazurilor
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
să-și ajute niciodată tovărășii, excepție făcând cazul revoluționarului Dan Iosif și a camarilei republicane... Înseamnă că pentru a doua oară În viață Alexandru Tăcu a greșit identitatea ,,izbăvitorului”. Toate insistențele mele de a găsi măcar un semn de atașare sufletească sau materială Între Alexandru Tăcu și Ion Iliescu s-au soldat fără reușită. Toate mesajele plecate de la Tăcu la Iliescu au fost reexpediate prefecturii ori primăriei Iașului, dar la expeditorul inițial n-a ajuns niciodată ceva semnat de Ion Iliescu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
sonore și ingenioase (euforbii/orbii, alicante/dantelate etc.), expresie Îndrăzneață și franca. Ideile roiesc. Firească dorința de a frapa este Însă Împinsă inutil prea departe. M-au acaparat, În consecință, mai mult deliciile intelectuale decurgând din exercițiul mintal, decat bucuriile sufletești spre care râvneam și pe care alerg Întotdeauna să le găsesc În poezie. Eram deprins, din alte vremuri, să le descopăr În poezia ta, atât cât am putut s-o cunosc. Nu e mai puțin adevărat că tu Însuți Îmi
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Indurate de oponenții regimului comunist. Tardivă recunoaștere a greșelilor, formală asumare a trecutului cu toate nedreptățile comise de justiția comunistă nu vor putea să le redea ceea ce le-au răpit anii petrecuți În temnițele dictaturii: tinerețea, elanurile, speranțele, visele, lumina sufletească... Evident, reparația e mai mult simbolică (dar ce forță incredibilă poate avea un simbol!), dreptatea - vorba lui Victor Hugo - trebuie făcută Întotdeauna la timp, dar, din nefericire, În acel timp puterea nu comitea decât abuzuri, atrocități, silnicii, crime... Cu toate
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
viața cotidiană. În opinia sa, disciplina trebuia să fie atât mijloc, cât și scop al educației. Ca mijloc, disciplina semnifica spiritul de ordine și de liniște necesar pentru actul predării, iar ca scop, ea trebuia să conducă la o stare sufletească menită să conserve ordinea în sala de curs, pregătirea sistematică pentru lecție, precum și executarea deciziilor și instrucțiunilor corpului didactic. Marele pedagog deosebea între două forme de disciplină: una brutală, dobândită prin violență domestică sau alte pedepse coercitive, iar cea de-
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
iaste învățat din copilărie într-o învățătură cinstită”. Un nou manual didactic, un abecedar impozant a apărut la București în anul 1783, care cuprindea, în afară de litere, silabe, cuvinte, și ,,tabla socotelilor”. Doi ani mai târziu apărea la Iași Alfavita cea sufletească. Răspândirea învățământului în limba română impunea alcătuirea și tipărirea de gramatici românești. Dintre acestea, un loc important îl ocupă gramatica lui Ienăchiță Văcărescu, intitulată Observații sau băgări de seamă asupra regulelor și orânduielilor gramaticii românești, tipărită la Râmnic în anul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
publicate în timpul vieții, amintim: Experimente în vederea etalonării testelor de inteligență pentru copiii români (1920), Raportul dintre intuiție și abstracție în învățământ. Elaborarea mintală (1929), Orientarea biologică în științele educației (1931), Realizări și tendințe în școala americană contemporană (1935), Unitatea vieții sufletești. Problema întregului în psihologie în raporturile ei cu educația (1934). Ingeniosul pedagog susținea un sistem de predare-învățare bazat pe intuiție, printr-o ,,ridicare” continuă a elevului din abstractul noțiunilor și ideilor transmise în concretul-empiric-palpabil: ,,Procedarea exagerată empiristă este antipsihologică, fiindcă
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
claritate credința pedagogului bănățean în virtuțile limbii române de a crea și difuza marea cultură. Trei factori sunt esențiali în dezvoltarea personalității umane: ,,darul naturii, învățătura și îndeletnicirea cu sârguință.” Prin ,,darul naturii”, el înțelegea zestrea nativă, ,,aplecăciunile”, ,,talenturile”, ,,puterile sufletești”, predispoziții prin care copiii se deosebesc între ei chiar de la naștere. ,,Învățătura” se referă la educație, respectiv ,,creșterea” sau ,,îndrumarea” oferită de educator (părinte, profesor) și care contribuie la dezvoltarea dispozițiilor native. ,,Fără creștere și fără îndreptare, cultivarea omului în
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de caracteristici definitorii: "Prima cetate" este rezultatul a doi factori cumulați: incompletitudinea individului și necesitatea specializării oamenilor. Este cea în care domnește dreptatea (oikeiopragia), o virtute conform căreia fiecare tip uman se ocupă de ceea ce-i este dat prin funcția sufletească dominantă și timpul avut la dispoziție: cei capabili de practicarea virtuții rațiunii (înțelepciunea) elaborează legi, cei capabili de practicarea virtuții părții pasionale (curajul) se ocupă cu apărarea, iar cei înzestrați cu posibilitatea practicării virtuții corespunzătoare părții apetente a sufletului (cumpătarea
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
grad 5 plus acuitatea vizuală maximă a ochiului mai bun de 20/60 sau mai puțin V - necunoscută X - se adaugă la gradul 0-6 pentru prezența decolorării temporale a papilei g. Funcțiile cerebrale (sau psihice-mentale) 0 - normale 1 - alterarea stării sufletești (euforie, depresie) 2 - discretă slăbire a gândirii 3 - slăbire moderată a gândirii 4 - scădere pronunțată a gândirii (sindrom cerebral cronic moderat) cu dezorientare. 5 - demență sau sindrom cerebral cronic sever V - necunoscută h. Alte funcții: 0 - nici una 1 - orice alte
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
să fie uimit și înminunat, dar se șifonează dacă este prea tare zdruncinat. Eu cred însă doar în arta cu zdruncinături, în arta care atinge epidermic (iar epiderma aceasta nu este doar piele sută la sută, ci și epidermă cerebrală, sufletească etc.). Cogitațiunile au întotdeauna (și e bine că lucrurile stau astfel) un măcar vag substrat autobiografic: prin ele ne exprimăm îngrijorările existențiale și reprimările emoționale (camuflate sau nu) ori, dimpotrivă, exaltările și încântările. Cenzura există, firește, ea nu are cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
un efort de emancipare a întregului neam, prin educație și știință, iar aceasta presupunea un șir de transformări, unele profunde, în primul rînd, la nivelul mentalităților, al cunoștințelor, al culturii și al limbii literare și, în același timp, o reconfortare sufletească prin conștiința descendenței romane, însoțită, în mod firesc, de acțiuni concrete pentru reînscrierea în circuitul lumii civilizate. Dar, dacă se stipulau schimbări culturale, lingvistice și sociale, aceasta presupunea o atitudine critică față de stările de lucruri existente, încît s-ar putea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în bibliotecă pentru a șterge de pe pagini îngălbenite un praf sub care să descoperim urma unor timpuri străvechi. Ci mergem să întâlnim, înveșmântat într-o formă care e alta decât cea modernă, dar e poate mai perfectă, propriul nostru zbucium sufletesc. Preferând să privească operele vechi din perspectiva cititorului de astăzi, iar nu din a celui contemporan cu redactarea lor, Herescu urmărește valoarea estetică perenă a textelor capabile să se adreseze sufletului uman din epoci diferite : Pornind de la acest adevăr, ne
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
asociat de Zoil lui Horațiu (I 8). Piesele de inspirație antică ale lui Alecsandri, centrate pe figura unui mare poet al epocii augustane, se înscriu într-o succesiune firească. Fântâna Blanduziei este drama bătrâneții unui artist care simte încă elanurile sufletești ale tinereții, fiind nevoit să-și accepte vârsta biologică, diferită de cea spirituală. Horațiu încearcă înflăcărarea juvenilă față de tânăra sclavă Getta fiind uluit de propriile porniri, pe care le socotea a fi rezervate etapei timpurii a existenței : Și fața-i
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
antici sunt mânați de fatalitate și împlinesc justiția divină prin crimă. Clitemnestra lui Eschil își ucide soțul din pasiune pentru Egist și totodată pentru a răzbuna jertfirea Ifigeniei. Eroina lui Petru Dumitriu acționează din imboldul de a-și umple vidul sufletesc. Din prima replică aflăm că regina l-a căutat pe Egist pentru cântecul lui din flaut (De când îmi cânți... mi-a mai trecut acel urât înspăimântător. Eram bolnavă de plictiseală - I 1). Ea îi cere să nu se laude cu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
vieții. Bătrânii le sorb suflul și energia doar pentru a-și găsi împreună sfârșitul. Blestemul care apasă asupra Atrizilor este fatalitatea vârstei. Pentru foarte tânărul Petru Dumitriu - la data publicării piesei avea puțin peste douăzeci de ani - bătrânețea înseamnă gol sufletesc, adică moarte. Tragedia anulată Majoritatea creațiilor dramatice mai vechi sau mai noi consacrate figurii lui Oedip au drept prototip opera lui Sofocle Oedip rege. Tragedia lui Seneca Oedip (41-49 ?), piesele omonime ale lui Corneille (1659) și Voltaire (1718), dramele moderne
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
din urmă absolvirea de păcate și apoteoza. Ajuns la vârsta înțelepciunii, acest bătrân ce-i zeilor smerit acceptă suferințele dictate de sus : așa cum e, cu acest trai mă-mpac. Oracolul apolinic anunță că Oedip își va afla mântuirea și alinarea sufletească în ținutul Eumenidelor, prosperitatea fiind rezervată celor dispuși să-i ofere azil pribeagului, iar nenorocirile celor care l-au alungat : Pe chiar Apolo l-ascultați ! El chinuri mari/ Mi-a prorocit. Tot el mi-a spus că s-or sfârși
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
nu s-ar mai putea mulțumi cu dramele psihologice sau cu cele de idei individualiste, care au dominat începutul secolului al XX-lea, ci ar trebui să se orienteze firesc către tragediile de dimensiuni mărețe și cu valori universale : Spectacolul sufletesc al câte unui erou singuratic nu mai interesează decât dacă poate deveni al „tuturor” - adică dacă se poate umple de semnificații sociale. Și spun sociale în înțelesul cel mai cuprinzător al cuvântului - în înțelesul de „lume întreagă”, de „universal”, de
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]