130,794 matches
-
pompieri, spitale, școli, muzee, universități, colegii, biblioteci, închisori și multe altele, toate aceste utilități ajutând la creșterea dezirabilității. Ultimul mod din joc este modul de simulare a oamenilor. Aici jucătorul poate crea diverse persoane, cărora apoi le poate alege o locuință în oraș și de a le alege un loc de muncă. Simulările de persoane, pot muri în urma unui dezastru sau din cauza bătrâneții, caz în care "copii lor" le preiau locuința și locul de muncă. Jocul a fost criticat dur pentru
SimCity 4 () [Corola-website/Science/326360_a_327689]
-
poate crea diverse persoane, cărora apoi le poate alege o locuință în oraș și de a le alege un loc de muncă. Simulările de persoane, pot muri în urma unui dezastru sau din cauza bătrâneții, caz în care "copii lor" le preiau locuința și locul de muncă. Jocul a fost criticat dur pentru dificultatea rulării sale, chiar și pe computerele avansate, iar suportul tehnic a fost de asemenea criticat, fiind inactiv majoritatea timpului. De asemenea, jocul a fost criticat și pentru dificultatea să
SimCity 4 () [Corola-website/Science/326360_a_327689]
-
a fost construită pe la 1840 de marele logofăt Dumitrache Cantacuzino-Pașcanu și de Profira, soția sa. Casa, înconjurată cu un zid, avea în față o gradină mare cu arbori înalți iar în spate acareturile unei curți boierești: bucătăria, hambarele, grajdurile și locuințele robilor țigani. Casa logofătului Cantacuzino-Pașcanu era cunoscută ca una dintre cele mai renumite din vremea aceea, atât datorită arhitecturii, cât și prin sindrofiile și partidele de cărți care erau organizate aici. Domnitorului Grigore Ghica (1849-1856) a fost un obișnuit al
Casa Cantacuzino-Pașcanu din Iași () [Corola-website/Science/326393_a_327722]
-
dreaptă de la esplanadă până la Gară. Terenul fiind însă în continuare instabil, lucrari periodice de consolidare a terenului și reparații au fost necesare. Rezolvarea acestor probleme a venit doar odată cu aprobarea proiectului Regionalei CFR Iași de a construi un ansamblu de locuințe pe terenul grădini publice. Noi lucrări de consolidare a terenului au fost necesare și abia la 20 decembrie 1925 a fost inaugurat Căminul Cultural C.F.R. Râpa Galbenă și ansamblul de pavilioane care îl înconjoară, ansamblu clasat monument istoric (cod LMI
Esplanada Elisabeta din Iași () [Corola-website/Science/326416_a_327745]
-
colorează tipologia variată a „logodnicelor”.”" Câteva cadre din "Astă seară dansăm în familie" (scena abordării lui Mimi de către Temistocle pe peronul gării din Poiana Țapului, cea a sărutului lui Temistocle cu Mary și cea a vizitei făcute de Temistocle la locuința blondei) sunt prezentate în filmul "Expresul de Buftea" (1979).
Astă seară dansăm în familie () [Corola-website/Science/322530_a_323859]
-
său. include printre altele încredințarea copilului, supravegherea acestuia, deciziile cu privire la religia copilului, la intervențiile medicale, întreținerea și educația copilului. Ea se poate defini ca puterea atribuită părinților prin care li se permite acestora să decidă în privința întreținerii, supravegherii, educației și locuinței copilului. Aceasta putere este destul de vastă, un copil fiind considerat de lege sub autoritatea părinților până atinge vârsta majoratului. Autoritatea parentală comună înseamnă egalitatea drepturilor și îndatoririlor tatălui și mamei în educația copiilor. În condiții excepționale autoritatea parentală poate fi
Autoritatea părintească () [Corola-website/Science/322563_a_323892]
-
în considerare concluziile raportului referitor la ancheta psihosocială, hotărăște potrivit interesului superior al copilului. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozițiile art. 264 fiind aplicabile." În cazul în care părinții trăiesc separat sau sunt divorțați, se pune problema de a decide cu privire la locuința minorului. Aceasta poate fi la unul dintre ei, care astfel devine părinte rezident sau copilul poate locui un timp relativ egal la fiecare dintre părinți, sistem care poartă denumirea de domiciliu alternant: copiii trăiesc o săptămână cu tatăl, săptămâna următoare
Autoritatea părintească () [Corola-website/Science/322563_a_323892]
-
s-au refugiat în imperiul roman, în Moesia inferioară. Vasile Pârvan în cartea sa „Contribuții epigrafice la Istoria creștinismului Daco-Roman”, București 1911, spune că împăratul Constanțius i-a primit bine, căci și el era creștin arian și le-a dat locuință în Munții Balcani. Timp de 30 de ani, Ulfila a lucrat în Moesia inferioară, la poalele lui Haemus. Istoricul Iornandes spune că activitatea lui Ulfila s-a întins până departe și asupra ostrogoților și a gepizilor. El a fost un
Biserici și creștini antitrinitarieni () [Corola-website/Science/322496_a_323825]
-
de acces ("droit de visite" în limba franceză; "visitation right" în literatura de limbă engleză) este reprezentat de dreptul pe care copilul și adultul separat de copil îl au, de a se întâlni față-față pentru anumite perioade de timp, la locuința copilului. Dreptul de vizitare nu implică însă și dreptul de găzduire vremelnică a copilului. În România, până la apariția legii 272/2004 dreptul de vizitare era unul dintre puținele drepturi recunoscute unui părinte necustodian după declararea divorțului. În ultimii ani titulatura
Dreptul de vizită () [Corola-website/Science/322593_a_323922]
-
informat cu privire la situația copilului. Termenii de drept de vizită și drept de acces sunt de multe ori utilizați ca sinonime. Termenii nu sunt însă perfect identici. Dreptul de acces ar implica interacțiunile față în față dintre copil și adult la locuința copilului sau în afara locuinței copilului, în timp ce dreptul de vizită implică faptul că adultul și copilul au dreptul de a se întâlni față strict la locuința statornică a copilului. Prin urmare dreptul de vizită este un drept mai restrictiv decât cel
Dreptul de vizită () [Corola-website/Science/322593_a_323922]
-
Termenii de drept de vizită și drept de acces sunt de multe ori utilizați ca sinonime. Termenii nu sunt însă perfect identici. Dreptul de acces ar implica interacțiunile față în față dintre copil și adult la locuința copilului sau în afara locuinței copilului, în timp ce dreptul de vizită implică faptul că adultul și copilul au dreptul de a se întâlni față strict la locuința statornică a copilului. Prin urmare dreptul de vizită este un drept mai restrictiv decât cel de acces. În trecut
Dreptul de vizită () [Corola-website/Science/322593_a_323922]
-
identici. Dreptul de acces ar implica interacțiunile față în față dintre copil și adult la locuința copilului sau în afara locuinței copilului, în timp ce dreptul de vizită implică faptul că adultul și copilul au dreptul de a se întâlni față strict la locuința statornică a copilului. Prin urmare dreptul de vizită este un drept mai restrictiv decât cel de acces. În trecut, dreptul de vizitare sau dreptul de acces erau înțelese cu "sensul extins" ca fiind totalitatea interacțiunilor acordate de lege părintelui nerezident
Dreptul de vizită () [Corola-website/Science/322593_a_323922]
-
noțiunea de ""relații personale privind copiii"" ("contact" în limba engleză) care e mai cuprinzătoare. De aceea utilizarea termenilor de drept de vizitare în documentele emise după anii 2005-2012 ar implica, cel mai probabil "sensul restrâns", respectiv acela de vizită la locuința copilului sau întâlnire într-un loc public.
Dreptul de vizită () [Corola-website/Science/322593_a_323922]
-
de consolidare și restaurare a Palatului Culturii, ea conduce echipa de arheologi care face săpături în zona fostei curți domnești. În august 2010, ea a anunțat că a descoperit, pe locul unde se construiește complexul Palas, fundațiile a 28 de locuințe vechi, dintre care trei locuințe din secolul al XV-lea, patru din secolul al XVI-lea și vreo douăzeci din secolul al XVIII-lea. În martie 2011, în zona aripii de est a Palatului Culturii, s-a descoperit o necropolă
Stela Cheptea () [Corola-website/Science/322623_a_323952]
-
Palatului Culturii, ea conduce echipa de arheologi care face săpături în zona fostei curți domnești. În august 2010, ea a anunțat că a descoperit, pe locul unde se construiește complexul Palas, fundațiile a 28 de locuințe vechi, dintre care trei locuințe din secolul al XV-lea, patru din secolul al XVI-lea și vreo douăzeci din secolul al XVIII-lea. În martie 2011, în zona aripii de est a Palatului Culturii, s-a descoperit o necropolă ce datează din secolul al
Stela Cheptea () [Corola-website/Science/322623_a_323952]
-
încredințarea minorilor (numit și preferință maternă) reprezentă o practică judecătorească prin care, urmare a unei idei preconcepute că mama este un părinte mai potrivit de a crește copiii, minorii sunt încredințați în mod majoritar mamelor (în cazul custodiei unice) sau locuința minorilor este stabilită preponderent la mame (în cazul custodiei comune) în baza presupunerii că mama este un părinte mai potrivit să crească minorii. Această preferință corespunde definiției sexismului care se caracterizează printr-o atitudine sau prejudecată relativ la superioritatea unui reprezentant
Discriminare sexuală în România cu privire la încredințarea minorilor () [Corola-website/Science/322650_a_323979]
-
de către stabilirea reședinței minorului la tată (în cazul custodiei comune). Preferința maternă este deosebit de pronunțată în România dar și în lume , părinții de sex feminin fiind preferați de către instanțe în decizie de încredințare (în cazul custodiei unice) sau stabilire a locuinței minorilor (în cazul custodiei comune) după divorț deși din alte puncte de vedere părintele se sex masculin este mai bine poziționat ca și istoric al îngrijirii copilului, stabilitate, moralitate sau chiar legături de atașament. Prezumția de încredințare către mamă și
Discriminare sexuală în România cu privire la încredințarea minorilor () [Corola-website/Science/322650_a_323979]
-
mai bun, condiții de locuit mai bune, etc.). Utilizarea preferinței materne pentru departajare nu este oportună, judecătorii având la dispoziție criteriul interesului superior al copilului. Ambii părinți demonstrează condiții suficiente de locuit. Judecătorul, analizând cazul, observă ca ar putea stabili locuința minorului la oricare dintre ei. Dar judecătorul are o preferință pentru mamă și astfel stabilește locuința copilului în mod la domiciliul mamei, obligat fiind de lege să stabilească reședința copilului la unul dintre cei doi părinți. Aceasta reprezintă o discriminare
Discriminare sexuală în România cu privire la încredințarea minorilor () [Corola-website/Science/322650_a_323979]
-
judecătorii având la dispoziție criteriul interesului superior al copilului. Ambii părinți demonstrează condiții suficiente de locuit. Judecătorul, analizând cazul, observă ca ar putea stabili locuința minorului la oricare dintre ei. Dar judecătorul are o preferință pentru mamă și astfel stabilește locuința copilului în mod la domiciliul mamei, obligat fiind de lege să stabilească reședința copilului la unul dintre cei doi părinți. Aceasta reprezintă o discriminare pe criteriul sexului justițiabilului în măsura în care nu se bazează pe verificarea unor criterii obiective legate de condițiile
Discriminare sexuală în România cu privire la încredințarea minorilor () [Corola-website/Science/322650_a_323979]
-
la unul dintre cei doi părinți. Aceasta reprezintă o discriminare pe criteriul sexului justițiabilului în măsura în care nu se bazează pe verificarea unor criterii obiective legate de condițiile oferite fiecare dintre cei doi părinți. Un model nediscriminatoriu de algoritm de stabilire a locuinței copiilor de către instanțe poate fi consultat aici. În cadrul unui proces, se pleacă din start de la presupunerea ca minorul va fi încredințat mamei (sau locuința minorului va fi stabilită la mamă) cu excepția cazului în care tatăl nu dovedește că aceasta nu
Discriminare sexuală în România cu privire la încredințarea minorilor () [Corola-website/Science/322650_a_323979]
-
de condițiile oferite fiecare dintre cei doi părinți. Un model nediscriminatoriu de algoritm de stabilire a locuinței copiilor de către instanțe poate fi consultat aici. În cadrul unui proces, se pleacă din start de la presupunerea ca minorul va fi încredințat mamei (sau locuința minorului va fi stabilită la mamă) cu excepția cazului în care tatăl nu dovedește că aceasta nu îndeplinește minima condiție materială și morală. O eventuală verificare a posibilității ca tatăl să primească custodia copilului (respectiv locuința minorului să fie stabilită la
Discriminare sexuală în România cu privire la încredințarea minorilor () [Corola-website/Science/322650_a_323979]
-
va fi încredințat mamei (sau locuința minorului va fi stabilită la mamă) cu excepția cazului în care tatăl nu dovedește că aceasta nu îndeplinește minima condiție materială și morală. O eventuală verificare a posibilității ca tatăl să primească custodia copilului (respectiv locuința minorului să fie stabilită la tată) nu se face decât în cazul în care încredințarea către mamă nu e posibilă. Atunci când operează o astfel de prezumție, tatăl este obligat să se concentreze pe a răsturna prezumția și nu pentru a
Discriminare sexuală în România cu privire la încredințarea minorilor () [Corola-website/Science/322650_a_323979]
-
acea perioadă constă în înglobarea de țevi din oțel de ½" sau ¾" fără straturi de izolație termică sub ele. Cu o astfel de tehnologie s-au executat în Europa, numai în perioada 1945-1950, instalațiile de încălzire din peste 100 000 de locuințe. Această perioadă de pionierat a pus în evidență nu numai avantajele sistemului, dar și o seamă de neajunsuri determinate de lipsa unei cercetări aprofundate a efectelor asupra omului. În prezent (mileniul III e.n.) încălzirea prin pardoseală se realizează în două
Încălzire prin pardoseală () [Corola-website/Science/322680_a_324009]
-
de a se întâlni față-față pentru anumite perioade de timp. Dreptul de acces nu implică însă și dreptul de găzduire vremelnică a copilului dar poate implica uneori dreptul de vizită în sensul ca accesul la copil să se facă la locuința copilului. În România, până la apariția legii 272/2004 dreptul de acces era unul dintre puținele drepturi recunoscute unui părinte necustodian după declararea divorțului. În ultimii ani titulatura de ""drept de vizită"" sau ""drept de acces"", ca referiri la totalitatea drepturilor
Drept de acces () [Corola-website/Science/322710_a_324039]
-
informat cu privire la situația copilului. Termenii de drept de vizită și drept de acces sunt de multe ori utilizați ca sinonime. Termenii nu sunt însă perfect identici. Dreptul de acces ar implica interacțiunile față în față dintre copil și adult la locuința copilului sau în afara locuinței copilului, în timp ce dreptul de vizită implică faptul că adultul și copilul au dreptul de a se întâlni față strict la locuința statornică a copilului. Prin urmare dreptul de vizită este un drept mai restrictiv decât cel
Drept de acces () [Corola-website/Science/322710_a_324039]