KorAP: Find »[drukola/base=judecată & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...5196 5197 5198 ...5989 >

149,721 matches

Corola-website/Law/279753_a_281082

nr. 481 din 21 noiembrie 2013 și nr. 483 din 21 noiembrie 2013. Consideră că nu poate fi reținută nici contrarietatea dintre prevederile legale și art. 21 din Constituție, în condițiile în care persoanele lezate se pot adresa instanței de judecată pentru a supune regulilor procesuale situația de fapt concretă cu care se confruntă, prin raportare la conflictul de interese generat. 11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând

DECIZIE nr. 664 din 8 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 46 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , art. 75 lit. a) şi f) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/279753_a_281082]
Corola-website/Law/279759_a_281088

și completările ulterioare. Ședința este prezidată de doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este reprezentat de doamna procuror Antonia Constantin. La ședința de judecată participă doamna magistrat-asistent Elena Adriana Stamatescu, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 27^3 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu modificările și completările ulterioare. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent

DECIZIE nr. 19 din 24 octombrie 2016 privind examinarea recursului în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 457 din Codul de procedură civilă - soluţia instanţei de control judiciar în ipoteza în care partea exercită o cale de atac greşită, diferită de cea corect menţionată în dispozitivul hotărârii atacate. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/279759_a_281088]
la calificarea căii de atac. Pentru aceste argumente solicită admiterea recursului în interesul legii și pronunțarea unei hotărâri de unificare a practicii. Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, declară dezbaterile închise, iar completul de judecată rămâne în pronunțare asupra recursului în interesul legii. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele: I. Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție 1. La data de 22 iunie 2016, prin Adresa nr. 6.899/33/2016

DECIZIE nr. 19 din 24 octombrie 2016 privind examinarea recursului în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 457 din Codul de procedură civilă - soluţia instanţei de control judiciar în ipoteza în care partea exercită o cale de atac greşită, diferită de cea corect menţionată în dispozitivul hotărârii atacate. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/279759_a_281088]
aceluiași articol. III. Prevederile legale supuse interpretării Înaltei Curți de Casație și Justiție 6. Înalta Curte de Casație și Justiție este chemată să interpreteze, în vederea aplicării unitare, următoarele prevederi legale: Codul de procedură civilă Art. 152. - "Cererea de chemare în judecată sau pentru exercitarea unei căi de atac este valabil făcută chiar dacă poartă o denumire greșită." Art. 457. - "(1) Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din

DECIZIE nr. 19 din 24 octombrie 2016 privind examinarea recursului în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 457 din Codul de procedură civilă - soluţia instanţei de control judiciar în ipoteza în care partea exercită o cale de atac greşită, diferită de cea corect menţionată în dispozitivul hotărârii atacate. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/279759_a_281088]
calea de atac neprevăzută de lege, exercitată de partea interesată în considerarea mențiunii inexacte din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac, hotărârea pronunțată de instanța de control judiciar va fi comunicată, din oficiu, tuturor părților care au luat parte la judecata în care s-a pronunțat hotărârea atacată. De la data comunicării începe să curgă, dacă este cazul, termenul pentru exercitarea căii de atac prevăzute de lege. ... (4) Atunci când instanța dispune recalificarea căii de atac, de la data pronunțării încheierii, pentru părțile prezente

DECIZIE nr. 19 din 24 octombrie 2016 privind examinarea recursului în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 457 din Codul de procedură civilă - soluţia instanţei de control judiciar în ipoteza în care partea exercită o cale de atac greşită, diferită de cea corect menţionată în dispozitivul hotărârii atacate. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/279759_a_281088]
care poate fi găsit în cod, este util a ne raporta la termenul calificare din același cod. Potrivit art. 22 alin. (4) prima teză din Codul de procedură civilă "judecătorul dă sau restabilește calificarea juridică a actelor și faptelor deduse judecății, chiar dacă părțile le-au dat o altă denumire". Astfel, în viziunea codului, judecătorul, iar nu partea, este cel care dă calificarea juridică a actelor și faptelor deduse judecății, posibilitatea ca părțile prin acordul lor să determine calificarea juridică fiind reglementată

DECIZIE nr. 19 din 24 octombrie 2016 privind examinarea recursului în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 457 din Codul de procedură civilă - soluţia instanţei de control judiciar în ipoteza în care partea exercită o cale de atac greşită, diferită de cea corect menţionată în dispozitivul hotărârii atacate. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/279759_a_281088]
civilă "judecătorul dă sau restabilește calificarea juridică a actelor și faptelor deduse judecății, chiar dacă părțile le-au dat o altă denumire". Astfel, în viziunea codului, judecătorul, iar nu partea, este cel care dă calificarea juridică a actelor și faptelor deduse judecății, posibilitatea ca părțile prin acordul lor să determine calificarea juridică fiind reglementată special [art. 22 alin. (5) din Codul de procedură civilă] și fiind, astfel, de strictă aplicare. Ca atare, recalificarea căii de atac este operațiunea pe care o face

DECIZIE nr. 19 din 24 octombrie 2016 privind examinarea recursului în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 457 din Codul de procedură civilă - soluţia instanţei de control judiciar în ipoteza în care partea exercită o cale de atac greşită, diferită de cea corect menţionată în dispozitivul hotărârii atacate. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/279759_a_281088]
22 alin. (5) din Codul de procedură civilă] și fiind, astfel, de strictă aplicare. Ca atare, recalificarea căii de atac este operațiunea pe care o face instanța sesizată, prin raportare la o calificare inexactă, făcută tot de către o instanță de judecată, în cuprinsul hotărârii atacate, iar nu de către parte în cuprinsul căii de atac formulate. În acest din urmă caz nu are loc o recalificare a căii de atac, ci o calificare, prin aplicarea art. 22 alin. (4) raportat la art.

DECIZIE nr. 19 din 24 octombrie 2016 privind examinarea recursului în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 457 din Codul de procedură civilă - soluţia instanţei de control judiciar în ipoteza în care partea exercită o cale de atac greşită, diferită de cea corect menţionată în dispozitivul hotărârii atacate. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/279759_a_281088]
4), în sensul unei recalificări neîngrădite a căii de atac greșit exercitate, s-ar goli de conținut principiul legalității căii de atac consacrat de alin. (1) al art. 457 din Codul de procedură civilă. În cazul în care instanța de judecată ar proceda în toate situațiile la recalificarea căii de atac, determinând astfel curgerea unui nou termen pentru declararea/motivarea căii de atac prevăzute de lege, partea ar fi îndrituită să exercite orice cale de atac împotriva hotărârii judecătorești, independent de

DECIZIE nr. 19 din 24 octombrie 2016 privind examinarea recursului în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 457 din Codul de procedură civilă - soluţia instanţei de control judiciar în ipoteza în care partea exercită o cale de atac greşită, diferită de cea corect menţionată în dispozitivul hotărârii atacate. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/279759_a_281088]
Corola-website/Law/279740_a_281069

de dividende la care aceștia au renunțat; n) orice valoare care la fundamentarea/ajustarea venitului total a fost inclusă în CAPEX, dar în contabilitatea financiară a titularului de licență a fost înregistrată drept cheltuială de exploatare; o) orice cheltuieli de judecată și alte cheltuieli asociate; ... p) cheltuieli privind activele casate/cedate și alte operațiuni de capital; ... q) sumele neîncasate de titularul de licență aferente activității de înmagazinare subterană a gazelor naturale, trecute pe cheltuieli de exploatare, reprezentând pierderi din creanțe și

METODOLOGIE din 18 ianuarie 2017 de stabilire a venitului reglementat, a venitului total şi a tarifelor reglementate pentru activitatea de înmagazinare subterană a gazelor naturale. In: EUR-Lex (2017) [Corola-website/Law/279740_a_281069]
aflate în curs de execuție; ... b) cheltuielile de exploatare de natura costurilor preluate direct aferente bunurilor pentru care societatea încasează chirie; ... c) orice cheltuieli de natura costurilor preluate direct generate de alte activități, inclusiv activitățile conexe; ... d) orice cheltuieli de judecată și alte cheltuieli asociate; ... e) orice cheltuieli de natura costurilor preluate direct realizate pentru activitatea de înmagazinare subterană a gazelor naturale ca urmare a unor pagube constatate. Secțiunea a 4-a Determinarea venitului total și a venitului reglementat pentru fiecare

METODOLOGIE din 18 ianuarie 2017 de stabilire a venitului reglementat, a venitului total şi a tarifelor reglementate pentru activitatea de înmagazinare subterană a gazelor naturale. In: EUR-Lex (2017) [Corola-website/Law/279740_a_281069]
Corola-website/Law/277589_a_278918

proiectele finanțate din fonduri ex-ISPA, fără existența culpei companiei care administrează infrastructura feroviară; ... b) decontării penalităților, dobânzilor, accesoriilor neimputabile companiei naționale care administrează infrastructura feroviară aferente realizării investițiilor finanțate din fonduri nerambursabile, dacă sunt emise titluri executorii de către instanțele de judecată sau, după caz, de instanțele de arbitraj; ... c) finalizării procedurilor de expropriere pentru investițiile finanțate din fonduri nerambursabile. ... (3) Fondurile externe nerambursabile ale companiei naționale care administrează infrastructura feroviară se utilizează, dar fără a se limita la aceste destinații, pentru

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 12 din 7 iulie 1998 (**republicată**)(*actualizată*) privind tranSportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române. In: EUR-Lex (1998) [Corola-website/Law/277589_a_278918]
Corola-website/Law/277650_a_278979

Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 235/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice. Excepția a fost ridicată de instanța de judecată, din oficiu, într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București de "obținere date comunicări electronice - art. 152 Cod procedură penală". 4. Prin Încheierea din 11 noiembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 33.147/301

DECIZIE nr. 621 din 13 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. b^1), art. 5 alin. (1) şi (2^1), precum şi ale art. 12^1 din Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277650_a_278979]
Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 235/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice. Excepția a fost ridicată de instanța de judecată, din oficiu, într-o cauză având ca obiect sesizarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București privind autorizarea solicitării de la operatorii de telefonie mobilă a datelor de identificare a echipamentului, datelor de trafic și datelor de localizare într-o cauză penală

DECIZIE nr. 621 din 13 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. b^1), art. 5 alin. (1) şi (2^1), precum şi ale art. 12^1 din Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277650_a_278979]
asemenea date și utilizarea lor, reprezintă o ingerință în dreptul la viață privată a persoanei, astfel cum acesta este reglementat de art. 26 din Constituție și de art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Instanța de judecată apreciază că este irelevantă distincția între obligația de a reține datele și posibilitatea de a reține datele. 6. Se mai arată că noua reglementare dă posibilitatea organelor judiciare de accesare și utilizare a datelor de trafic, datelor de identificare și

DECIZIE nr. 621 din 13 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. b^1), art. 5 alin. (1) şi (2^1), precum şi ale art. 12^1 din Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277650_a_278979]
privată, având în vedere că acest act normativ stabilește condițiile în care furnizorii prelucrează anumite categorii de date cu caracter personal din domeniul comunicațiilor electronice, după cum urmează: accesarea datelor poate fi realizată într-un cadru precis delimitat, de către instanța de judecată sau cu autorizarea prealabilă a judecătorului; pentru asigurarea integrității datelor și pentru stabilirea trasabilității acestora atunci când sunt transmise în format electronic, solicitările, respectiv răspunsurile, se semnează cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de

DECIZIE nr. 621 din 13 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. b^1), art. 5 alin. (1) şi (2^1), precum şi ale art. 12^1 din Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277650_a_278979]
de localizare nu fac obiectul ștergerii sau anonimizării de către furnizori, atât timp cât subzistă motivele care au stat la baza solicitării, dar nu mai mult de 5 ani de la data solicitării sau, după caz, până la pronunțarea unei hotărâri definitive de către instanța de judecată. Menționează că, în conformitate cu legislația privind protecția datelor cu caracter personal, prin art. 3 al Legii nr. 506/2004 , furnizorul unui serviciu de comunicații electronice destinat publicului are obligația de a lua măsuri tehnice și organizatorice adecvate în vederea asigurării securității prelucrării

DECIZIE nr. 621 din 13 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. b^1), art. 5 alin. (1) şi (2^1), precum şi ale art. 12^1 din Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277650_a_278979]
datelor de trafic efectuată în scopul stabilirii obligațiilor contractuale ce privesc abonații serviciilor de comunicații cu plata în avans este permisă până la împlinirea unui termen de 3 ani de la data efectuării comunicării." - art. 12^1: "(1) La solicitarea instanțelor de judecată sau la solicitarea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii, furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului și furnizorii de rețele

DECIZIE nr. 621 din 13 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. b^1), art. 5 alin. (1) şi (2^1), precum şi ale art. 12^1 din Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277650_a_278979]
pentru combaterea infracțiunilor ori în domeniul apărării și securității naționale, atât timp cât subzistă motivele care au stat la baza solicitării, dar nu mai mult de 5 ani de la data solicitării sau, după caz, până la pronunțarea unei hotărâri definitive a instanței de judecată. ... (6) Instanțele de judecată, organele de urmărire penală sau organele de stat cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale notifică furnizorilor încetarea motivelor care au stat la baza solicitării ori, după caz, pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive." ... 22. Dispozițiile

DECIZIE nr. 621 din 13 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. b^1), art. 5 alin. (1) şi (2^1), precum şi ale art. 12^1 din Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277650_a_278979]
în domeniul apărării și securității naționale, atât timp cât subzistă motivele care au stat la baza solicitării, dar nu mai mult de 5 ani de la data solicitării sau, după caz, până la pronunțarea unei hotărâri definitive a instanței de judecată. ... (6) Instanțele de judecată, organele de urmărire penală sau organele de stat cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale notifică furnizorilor încetarea motivelor care au stat la baza solicitării ori, după caz, pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive." ... 22. Dispozițiile constituționale invocate în motivarea

DECIZIE nr. 621 din 13 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. b^1), art. 5 alin. (1) şi (2^1), precum şi ale art. 12^1 din Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277650_a_278979]
și art. 147 alin. (4) referitoare la caracterul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. 23. Examinând excepția de neconstituționalitate și procedând mai întâi la verificarea întrunirii condițiilor de admisibilitate a acesteia, Curtea constată că obiectul cauzelor în care instanțele de judecată au invocat, din oficiu, neconstituționalitatea Legii nr. 235/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice îl constituie cereri ale Ministerului Public de autorizare a

DECIZIE nr. 621 din 13 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. b^1), art. 5 alin. (1) şi (2^1), precum şi ale art. 12^1 din Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277650_a_278979]
24. Or, excepția de neconstituționalitate are ca obiect atât aceste din urmă prevederi legale, care reglementează accesul la datele în discuție, respectiv obligațiile furnizorilor de a le pune la dispoziția autorităților, și care constituie chiar temeiul cererilor de chemare în judecată, cât și prevederile art. 2 alin. (1) lit. b^1), art. 5 alin. (1) și alin. (2^1) din Legea nr. 506/2004 , astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 235/2015 , care se referă, în esență, la stocarea

DECIZIE nr. 621 din 13 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. b^1), art. 5 alin. (1) şi (2^1), precum şi ale art. 12^1 din Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277650_a_278979]
în jurisprudența sa din interpretarea acestui text legal. Astfel, existența legăturii excepției de neconstituționalitate cu soluționarea cauzei, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , presupune întrunirea, cumulativă, a următoarelor condiții: aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014). Prin urmare

DECIZIE nr. 621 din 13 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. b^1), art. 5 alin. (1) şi (2^1), precum şi ale art. 12^1 din Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277650_a_278979]
sunt incidente în cauză. Astfel fiind, excepția de neconstituționalitate având ca obiect aceste prevederi legale va fi respinsă ca inadmisibilă. 27. Cât privește dispozițiile art. 12^1 din Legea nr. 506/2004 , Curtea constată că sunt aplicabile în cauzele deduse judecății, constituind, alături de cele ale art. 152 din Codul de procedură penală, temeiul cererilor formulate de Ministerul Public. Și în privința acestora este însă incidentă aceeași cauză de inadmisibilitate, întrucât lipsește condiția interesului procesual, prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității

DECIZIE nr. 621 din 13 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. b^1), art. 5 alin. (1) şi (2^1), precum şi ale art. 12^1 din Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277650_a_278979]
152 din Codul de procedură penală, temeiul cererilor formulate de Ministerul Public. Și în privința acestora este însă incidentă aceeași cauză de inadmisibilitate, întrucât lipsește condiția interesului procesual, prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității lor. Aceasta întrucât instanțele de judecată, prin încheierile pronunțate, au procedat atât la sesizarea din oficiu a Curții Constituționale, cât și la respingerea cererilor de acces la date. Ca urmare, eventuala admitere a excepției de neconstituționalitate nu ar mai produce niciun efect în aceste cauze. Or

DECIZIE nr. 621 din 13 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. b^1), art. 5 alin. (1) şi (2^1), precum şi ale art. 12^1 din Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/277650_a_278979]