149,721 matches
-
a excepției de neconstituționalitate nu ar mai produce niciun efect în aceste cauze. Or, Curtea a subliniat în jurisprudența sa că, "în cadrul procesului judiciar, excepția de neconstituționalitate se înscrie în rândul excepțiilor de procedură prin care se urmărește împiedicarea unei judecăți care s-ar întemeia pe o dispoziție legală neconstituțională. Constatarea neconstituționalității unui text de lege ca urmare a invocării unei excepții de neconstituționalitate trebuie să profite autorilor acesteia și nu poate constitui doar un instrument de drept abstract.[...] Neconstituționalitatea unei
DECIZIE nr. 621 din 13 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. b^1), art. 5 alin. (1) şi (2^1), precum şi ale art. 12^1 din Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277650_a_278979]
-
procedurii reclamației prealabile. ... (3) Dispozițiile prezentului capitol nu condiționează dreptul niciuneia dintre părți de a se adresa instanțelor judecătorești competente, în condițiile legii. ... Articolul 40 (1) În toate cazurile, termenul pentru înaintarea plângerii sau pentru introducerea cererii de chemare în judecată este de un an. ... (2) Termenul de prescripție prevăzut la alin. (1) curge de la data depunerii trimiterii poștale. ... (3) Cererea de chemare în judecată poate fi introdusă indiferent dacă o plângere având același obiect a fost înaintată sau nu autorității
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 13 din 6 martie 2013 (*actualizată*) privind serviciile poştale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277595_a_278924]
-
40 (1) În toate cazurile, termenul pentru înaintarea plângerii sau pentru introducerea cererii de chemare în judecată este de un an. ... (2) Termenul de prescripție prevăzut la alin. (1) curge de la data depunerii trimiterii poștale. ... (3) Cererea de chemare în judecată poate fi introdusă indiferent dacă o plângere având același obiect a fost înaintată sau nu autorității de reglementare. ... Articolul 41 (1) Expeditorul are dreptul la o despăgubire corespunzătoare pentru prejudiciul cauzat prin pierderea, furtul, distrugerea totală sau parțială ori prin
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 13 din 6 martie 2013 (*actualizată*) privind serviciile poştale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277595_a_278924]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 672 din 31 august 2016. (2) La sumele prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) se adaugă dobânda legală penalizatoare care curge din momentul introducerii reclamației prealabile sau, după caz, al introducerii cererii de chemare în judecată, indiferent care dintre aceste momente intervine primul. ... (3) Pierderea completă a conținutului este echivalentă cu pierderea trimiterii poștale. ... (4) În situația în care expeditorul a declarat o valoare mai mică decât cea reală, despăgubirea este la nivelul valorii declarate. ... (5
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 13 din 6 martie 2013 (*actualizată*) privind serviciile poştale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277595_a_278924]
-
judecătorească definitivă prin care s-a soluționat acțiunea în contencios administrativ formulată împotriva acesteia constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate. Acțiunea în contencios administrativ în condițiile alin. (5) suspendă executarea numai în ceea ce privește plata amenzii, până la pronunțarea de către instanța de judecată a unei hotărâri definitive. ... (8) Sumele provenite din amenzile aplicate în conformitate cu dispozițiile prezentului articol se fac venit integral la bugetul de stat. Executarea se face în condițiile prevăzute de dispozițiile legale privind executarea silită a creanțelor fiscale. În vederea punerii în
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 13 din 6 martie 2013 (*actualizată*) privind serviciile poştale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277595_a_278924]
-
pentru perioada menționată în acestea, sau polița de asigurare de frontieră pentru vehiculele înmatriculate/înregistrate în afara Spațiului Economic European și a Confederației Elvețiene. (11) Asigurătorii RCA confirmă valabilitatea contractelor RCA și eliberează copii ale acestora la solicitarea: a) instanțelor de judecată și a autorităților publice; ... b) asigurătorilor care s-au subrogat în drepturile persoanei prejudiciate; ... c) asigurătorilor RCA ai persoanei vinovate de producerea accidentului în cazul compensării directe; ... d) altor persoane fizice și juridice care justifică un interes legitim. ... (12) Pentru
NORMĂ nr. 39 din 25 noiembrie 2016 (*actualizată*) privind asigurările auto din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278165_a_279494]
-
stinsă prin împăcarea părților; ... b) deși hotărârea instanței penale a rămas definitivă, stabilirea despăgubirilor civile ar urma să se facă ulterior; ... c) deși acțiunea penală nu poate fi stinsă prin împăcarea părților: ... (i) s-a dat rechizitoriu de trimitere în judecată și persoana prejudiciată își ia un angajament scris prin care se obligă să restituie de îndată, parțial sau total, despăgubirea primită, în funcție de hotărârea instanței penale în ceea ce privește fapta, făptuitorul și vinovăția; sau (ii) din actele încheiate de autoritățile publice rezultă atât
NORMĂ nr. 39 din 25 noiembrie 2016 (*actualizată*) privind asigurările auto din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278165_a_279494]
-
sau total, despăgubirea primită, în funcție de hotărârea instanței penale în ceea ce privește fapta, făptuitorul și vinovăția; sau (ii) din actele încheiate de autoritățile publice rezultă atât răspunderea civilă a acestora, prejudiciile cauzate, cât și vinovăția conducătorului auto care urmează să fie trimis în judecată după finalizarea cercetărilor aflate în curs și persoana prejudiciată își ia un angajament scris prin care se obligă să restituie de îndată, parțial sau total, despăgubirea primită, în funcție de hotărârea instanței penale în ceea ce privește fapta, făptuitorul și vinovăția. (6) La stabilirea despăgubirii
NORMĂ nr. 39 din 25 noiembrie 2016 (*actualizată*) privind asigurările auto din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278165_a_279494]
-
de informații ce constituie Fondul național de date de gospodărire a apelor pot refuza, motivat, furnizarea de astfel de informații, în cazul în care acestea afectează: ... a) siguranța națională; ... b) desfășurarea unor acțiuni în curs de urmărire penală sau de judecata; ... c) confidențialitatea industriala și comercială. Prin aceasta se înțelege situațiile în care se dezvăluie și se folosesc secrete de comerț, într-o maniera contrară practicilor comerciale loiale. ... Articolul 36 (1) Unitățile și instalațiile autonome care furnizează informații hidrologice, hidrogeologice și
LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 (*actualizată*) legea apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277884_a_279213]
-
563D/2015, nr. 1.616D/2015, nr. 1.629D/2015, nr. 1.639D/2015, nr. 1.732D/2015 și nr. 1.901D/2015 la Dosarul nr. 1.487D/2015, care a fost primul înregistrat. 8. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul avocatului părții, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate. Susține că executarea unei hotărâri judecătorești nu poate fi împiedicată, iar dispozițiile legale criticate referitoare la sancționarea conducătorului autorității publice debitoare în cazul întârzierii îndeplinirii obligațiilor stabilite prin hotărârea
DECIZIE nr. 377 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274707_a_276036]
-
punere în executare a hotărârilor judecătorești. 14. Astfel, prin înlăturarea unui grad de jurisdicție la soluționarea cererii de aplicare a amenzii sunt încălcate prevederile constituționale ale art. 16, 21, 44 și 53. Arată, în acest sens, că este chemat în judecată, în nume personal, în aproximativ 150 de litigii, ce se judecă de curți de apel din țară, situație generată de numeroasele procese finalizate înainte de a ocupa funcția de președinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților și, respectiv, al Comisiei Naționale
DECIZIE nr. 377 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274707_a_276036]
-
respectate dreptul la apărare și principiul contradictorialității. Aceste norme sunt în acord cu dispozițiile constituționale ale art. 129, precum și cu cele ale art. 126 alin. (2) care conferă legiuitorului dreptul de a legifera cu privire la competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată. De altfel, această opțiune a legiuitorului a fost impusă de exigența soluționării cu celeritate a procesului dedus judecății, aceasta fiind una dintre caracteristicile acțiunii în contencios administrativ. În privința normelor legale vizând aplicarea amenzii conducătorului autorității publice sau persoanei obligate, invocă
DECIZIE nr. 377 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274707_a_276036]
-
precum și cu cele ale art. 126 alin. (2) care conferă legiuitorului dreptul de a legifera cu privire la competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată. De altfel, această opțiune a legiuitorului a fost impusă de exigența soluționării cu celeritate a procesului dedus judecății, aceasta fiind una dintre caracteristicile acțiunii în contencios administrativ. În privința normelor legale vizând aplicarea amenzii conducătorului autorității publice sau persoanei obligate, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 1.479 din 8 noiembrie 2011 și Decizia nr. 914 din 23 iunie 2009
DECIZIE nr. 377 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274707_a_276036]
-
cărora li se subsumează și conformarea la imperativele cuprinse în hotărârile judecătorești. Ca urmare, Curtea nu a reținut nici susținerea potrivit căreia conducătorului autorității publice i se nesocotește dreptul la apărare, întrucât nu a avut calitate procesuală în litigiul dedus judecății, interesele acestuia putând fi apărate de același reprezentant, consilier juridic sau avocat. 34. De asemenea, Curtea a statuat că amenzile cominatorii stabilite la art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 reprezintă o sancțiune procedurală pecuniară aplicată de instanță
DECIZIE nr. 377 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274707_a_276036]
-
Turismului, care se subrogă în toate drepturile și obligațiile Secretariatului General al Guvernului. ... (7) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, în litigiile aflate pe rolul instanțelor judecătorești sau arbitrale în care statul este chemat în judecată în calitate de acționar la Compania Națională de Transport al Energiei Electrice "Transelectrica" - S.A. și la Societatea Națională de Transport Gaze Naturale "Transgaz" - S.A. Mediaș, interesele statului vor fi reprezentate, în condițiile legii, de către Ministrul Economiei, Comerțului și Turismului. ... ---------- Alin. (7) al
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 86 din 17 decembrie 2014 (*actualizată*) privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274730_a_276059]
-
asupra faptului că părțile Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor au transmis la dosar note scrise conținând punctul lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate, în sensul netemeiniciei acesteia. 4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că textele de lege criticate nu încalcă dreptul de acces liber la justiție sau dreptul la un proces echitabil, iar intervenția
DECIZIE nr. 455 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi ale art. XXIII alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274773_a_276102]
-
de acordare de despăgubiri. 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că art. 4 din Legea nr. 165/2013 încalcă principiul neretroactivității legii civile, arătând că legea nouă nu se poate aplica cauzelor aflate pe rolul instanțelor de judecată la data intrării în vigoare a acesteia și care au ca obiect obligarea autorităților statului, în speță Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor la emiterea titlului de despăgubire în baza Legii nr. 247/2005 . Susține că textul de lege menționat contravine
DECIZIE nr. 455 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi ale art. XXIII alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274773_a_276102]
-
în speță Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor la emiterea titlului de despăgubire în baza Legii nr. 247/2005 . Susține că textul de lege menționat contravine art. 52 din Constituție, având în vedere că persoana care s-a adresat instanței de judecată pentru nesoluționarea în termen legal a unei cereri este îndreptățită să obțină recunoașterea dreptului pretins în concordanță cu legea în vigoare la momentul invocării acestui drept. Paguba creată unei persoane prin nesoluționarea în termen a cererii sale nu poate fi
DECIZIE nr. 455 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi ale art. XXIII alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274773_a_276102]
-
care vor fi soluționate în termen de 36 de luni."; - Art. XXIII alin. (1), (2) și (4) din Legea nr. 2/2013 : "(1) Procesele în primă instanță, precum și căile de atac în materia contenciosului administrativ și fiscal, în curs de judecată la data schimbării, potrivit dispozițiilor prezentei legi, a competenței instanțelor legal învestite se judecă de instanțele devenite competente potrivit prezentei legi. (2) Recursurile aflate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal la data
DECIZIE nr. 455 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi ale art. XXIII alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274773_a_276102]
-
competenței. 19. Curtea a apreciat că reglementarea criticată a fost adoptată de legiuitor în cadrul competenței sale, astfel cum este determinată prin dispozițiile art. 126 alin. (2) și ale art. 129 din Constituție, potrivit cărora "Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", iar "Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii" ( Decizia nr. 137 din 21 februarie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 229 din
DECIZIE nr. 455 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi ale art. XXIII alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274773_a_276102]
-
martie 2006). Curtea a reținut, totodată, că, deși prin efectul aplicării imediate a noii reglementări referitoare la competența materială aceeași instanță urmează să soluționeze o cale de atac împotriva propriei sale hotărâri, acesta nu constituie un fine de neconstituționalitate, întrucât judecata se realizează în complete cu compunere diferită. Curtea a constatat că reglementarea are caracter tranzitoriu, iar părțile beneficiază de toate drepturile și garanțiile procesuale menite să le asigure dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil și la soluționarea acestuia
DECIZIE nr. 455 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi ale art. XXIII alin. (1), (2) şi (4) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274773_a_276102]
-
nr. 498D/2016 al Curții Constituționale. 2. La apelul nominal răspunde, pentru partea Primăria Municipiului București, avocat Mădălina Trușcă, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsește autorul excepției. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul părții prezente, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Susține, în acest sens, că nemulțumirea autorului excepției constă în lipsa unei căi de atac în cadrul procedurii specifice aprobării tacite, însă textele din Constituție și din
DECIZIE nr. 531 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (3) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274770_a_276099]
-
a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură ( Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994 ). 11. În plus, se apreciază că posibilitatea oricărei persoane interesate de a se adresa instanței de judecată competente potrivit legii pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime reprezintă consacrarea principiului constituțional al liberului acces la justiție, instanța judecătorească având numai posibilitatea constatării îndeplinirii sau neîndeplinirii prevederilor din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2003 . 12. Președinții celor
DECIZIE nr. 531 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (3) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274770_a_276099]
-
exercită "în condițiile legii"; pe de altă parte, astfel cum s-a stabilit în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale se referă la posibilitatea efectivă de a supune judecății unei instanțe naționale cazul violării unui drept consacrat de convenție (Hotărârea din 26 octombrie 2000, pronunțată în Cauza Kudla împotriva Poloniei, paragraful 157) și, în consecință, "nu impune un anumit număr al gradelor de jurisdicție sau un anumit număr al
DECIZIE nr. 531 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (3) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274770_a_276099]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 18 decembrie 2012). 21. Curtea constată că argumentele reținute prin deciziile mai sus indicate își mențin valabilitatea și în prezenta cauză. 22. În plus, Curtea mai reține că procedura de judecată prevăzută de ordonanța de urgență criticată pentru constatarea aprobării tacite este una specială, ce derogă de la procedura specifică contenciosului administrativ, derogatorie, la rândul său, de la normele dreptului comun, respectiv Codul de procedură civilă. În acest sens, Curtea observă că Legea
DECIZIE nr. 531 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (3) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274770_a_276099]