144,219 matches
-
de utilizare a acestora, conform prescripției medicale; să afișeze la loc vizibil materialele informative realizate sub egida Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și puse la dispoziție de către aceasta; ... k) să respecte prevederile Codului deontologic al farmacistului, aprobat prin Decizia Adunării generale naționale a Colegiului Farmaciștilor din România nr. 2/2009 privind aprobarea Statutului Colegiului Farmaciștilor din România și a Codului deontologic al farmacistului, în relațiile cu asigurații; ... l) să își stabilească programul de funcționare, pe care să îl afișeze la
HOTĂRÂRE nr. 124 din 27 martie 2013 (*actualizat��*) privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2013 şi 2014. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261144_a_262473]
-
Consiliului Superior al Magistraturii este de 4 ani." ... 112. La articolul 133, după alineatul (4) se introduce un alineat nou, alineatul (4^1), cu următorul cuprins: "(4^1) Magistrații aleși membri ai Consiliului Superior al Magistraturii sunt revocați din funcție de adunările generale de la nivelul instanțelor sau parchetelor pe care le reprezintă, potrivit legii speciale de organizare și funcționare." 113. Alineatul (1) al articolului 134 se modifică și va avea următorul cuprins: "(1) Secțiile Consiliului Superior al Magistraturii propun Președintelui României numirea
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
și ajutoare pentru îngrijirea copilului bolnav ori cu dizabilități. Alte forme de protecție socială a copiilor și a tinerilor se stabilesc prin lege." ��... 154. Sintagma "cu respectarea interesului superior al acestora" este o preluare din Declarația Drepturilor Copilului, adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 20 noiembrie 1959, și din Convenția cu privire la drepturile copilului, adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 20 noiembrie 1989, ratificată prin Legea nr. 18/1990 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
tinerilor se stabilesc prin lege." ��... 154. Sintagma "cu respectarea interesului superior al acestora" este o preluare din Declarația Drepturilor Copilului, adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 20 noiembrie 1959, și din Convenția cu privire la drepturile copilului, adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 20 noiembrie 1989, ratificată prin Legea nr. 18/1990 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 13 iunie 2001. Curtea mai reține că acest principiu se regăsește și la nivel
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
stabilirii dacă mandatele aparțin deputatului ales sau partidului politic din care acesta provine. Conform considerentelor de principiu reținute în decizia Curții Constituționale, menținute prin decizia ulterioară din 25 septembrie 2003, pronunțată în aceeași materie, referitoare la mandatele de membri ai adunărilor municipale, încetarea calității de membru al unui partid politic nu poate constitui motiv de revocare a mandatului unui deputat ales. 220. Pentru argumentele expuse mai sus, Curtea constată, cu majoritate de voturi, că modificarea dispozițiilor art. 70 alin. (2), în ceea ce privește
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
Consiliului Superior al Magistraturii, fiind introdusă în componența sa categoria formată din reprezentanții societății civile. Textul constituțional de referință are în prezent următoarea redactare: "Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care: a) 14 sunt aleși în adunările generale ale magistraților și validați de Senat; aceștia fac parte din două secții, una pentru judecători și una pentru procurori; prima secție este compusă din 9 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori; b) 2 reprezentanți ai societății
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
367. În anul 2011, cu prilejul inițiativei Președintelui României de revizuire a Constituției, s-a propus reglementarea următoarei componențe a Consiliului Superior al Magistraturii: "Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care: a) 10 sunt aleși în adunările generale ale magistraților și validați de Parlament; aceștia fac parte din două secții, una pentru judecători și una pentru procurori; prima secție este compusă din 5 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori; b) 6 reprezentanți ai societății
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
al Magistraturii. 378. Articolul unic pct. 112 din propunerea de revizuire a Constituției introduce un nou alineat, (4^1), în structura art. 133 din Constituție, cu următorul cuprins: "Magistrații aleși membri ai Consiliului Superior al Magistraturii sunt revocați din funcție de adunările generale de la nivelul instanțelor sau parchetelor pe care le reprezintă, potrivit legii speciale de organizare și funcționare." 379. Curtea constată că acest text, introdus imediat după alineatul care prevede durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, se referă doar la
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
Consiliului Superior al Magistraturii, se referă doar la una dintre modalitățile de încetare a calității de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, revocarea. Nici această modalitate nu este însă reglementată în mod complet, fiind menționată numai situația revocării la cererea adunărilor generale de la nivelul instanțelor sau parchetelor, iar nu și aceea a revocării solicitate de către președintele, vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii ori de o treime din membri, modalități reglementate în prezent la nivel infraconstituțional. 380. Alin. (4^1), propus a fi
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii ori de o treime din membri, modalități reglementate în prezent la nivel infraconstituțional. 380. Alin. (4^1), propus a fi introdus în structura art. 133 din Constituție, se referă numai la revocarea din funcție de către adunările generale de la nivelul instanțelor sau parchetelor, ceea ce creează incertitudini sub aspectul rolului Consiliului Superior al Magistraturii în privința acestei proceduri. Or, intenția inițiatorilor propunerii de revizuire a Constituției nu a fost și nici nu ar fi putut fi aceea de a
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
a exclude din competența plenului Consiliului Superior al Magistraturii o asemenea atribuție, care este de esența rolului acestei autorități, cu toate că formularea aleasă "sunt revocați din funcție", iar nu "pot fi revocați din funcție", ar conduce la ideea unei exclusivități a adunărilor generale de la nivelul instanțelor sau parchetelor de a dispune revocarea membrilor aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii. 381. Este adevărat că textul face trimitere la "legea specială de organizare și funcționare", însă această trimitere vizează exclusiv instituția revocării din funcție de
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
de la nivelul instanțelor sau parchetelor de a dispune revocarea membrilor aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii. 381. Este adevărat că textul face trimitere la "legea specială de organizare și funcționare", însă această trimitere vizează exclusiv instituția revocării din funcție de către "adunările generale de la nivelul instanțelor sau parchetelor pe care le reprezintă". În plus, formula utilizată nu este riguroasă din punct de vedere al terminologiei folosite, nefiind clar care ar putea fi regimul juridic al legii "speciale", câtă vreme Constituția se referă
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
niciun caz nu încalcă limitele revizuirii stabilite în art. 152 alin. (2) din Constituție. De remarcat, în primul rând, faptul că, la articolul unic pct. 43 din propunerea de revizuire a Constituției, inițiatorii vin să complinească o evidentă omisiune a Adunării Constituante, neobservată nici cu prilejul revizuirii Constituției din anul 2003, anume nedefinirea instituției Avocatul Poporului. În acest sens, textul propus pentru art. 58 alin. (1) a fost enunțat astfel: "(1) Avocatul Poporului este instituția autonomă care are drept scop promovarea
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
de vedere juridic, sunt încorporați în sintagma "națiune" toți cetățenii, indiferent de etnie; altfel am putea ajunge la o concluzie nedorită, anume aceea că minoritățile etnice sunt "străini" sau "apatrizi". Or, Recomandarea 1735 (2006) cu privire la conceptul de "națiune", adoptată de Adunarea generală a Consiliului Europei la data de 26 ianuarie 2006, la pct. 5 prevede că, în unele state membre ale Consiliului Europei, conceptul de "națiune" este folosit pentru a indica cetățenia, care este o legătură juridică între stat și individ
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
a fi neconstituționale prevederile analizate prin prezenta opinie separată nicidecum nu poate avea la bază "atingerea adusă caracterului național și unitar al statului român". IV. În privința modificărilor preconizate la art. 6 din Constituție, reținem următoarele: 1. Pct. I din Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba-Iulia din 18 noiembrie/1 decembrie 1918 "Adunarea Națională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români și
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
nu poate avea la bază "atingerea adusă caracterului național și unitar al statului român". IV. În privința modificărilor preconizate la art. 6 din Constituție, reținem următoarele: 1. Pct. I din Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba-Iulia din 18 noiembrie/1 decembrie 1918 "Adunarea Națională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România". Art. III
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
la guvernarea țării în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc". De altfel, acest text își are rădăcinile chiar în revendicările națiunii române din Transilvania încă din secolul al XIX-lea. În acest context menționăm și Petiția Națională adoptată de Adunarea Națională de la Blaj (15-17 mai 1848), prin care, la punctul 1 al acesteia, "Națiunea română, răzimată pe principiul libertății, egalității și fraternității, pretinde [...] să-și aibă reprezentanții săi la dieta țării în proporțiune cu numărul său, să-și aibă dregătorii
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
legislățiune, cât și în administrațiune". De asemenea, la punctul 7 se arată că "Națiunea română cere libertatea de a vorbi, de a scrie și a tipări fără nicio censură". Astfel, aceste tradiții democratice au fost reflectate mutatis mutandis în Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba-Iulia din 18 noiembrie/1 decembrie 1918 în privința "popoarelor conlocuitoare". 2. Tratatul minorităților de la Paris, încheiat între puterile aliate și asociate, pe de o parte, și, România, pe de altă parte, la data de 9 decembrie 1919, stabilește
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
democratice ale poporului român". În aceste condiții, apreciem că, indiferent de existența sau nu a unui preambul al Constituției și dat fiind că art. 1 alin. (3) din Constituție se îndepărtează, în anumite aspecte, de la caracterul strict normativist impus de către Adunarea Constituantă din 1991, conținutul acestui din urmă text recunoaște, pe deplin, "spiritul tradițiilor democratice ale poporului român". Este o noțiune largă și cuprinzătoare, care recunoaște, în mod implicit, principiile generale și imuabile consacrate și în actele cu valoare constituțională. Legiuitorul
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
și în decizia anterior citată a Curții Constituționale din Republica Moldova, "nicio prevedere a Constituției, reflectată în textul Declarației de Independență, nu poate încălca limitele (prevederile) Declarației". Raportând mutatis mutandis cele acolo arătate, nicio prevedere a Constituției României reflectată în Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba-Iulia nu poate încălca limitele (prevederile) Rezoluțiunii. În acest context, textul propus a fi introdus prevede înființarea unor organe proprii de decizie și executive ale minorităților naționale, aspect ce nu poate fi privit decât ca un element necesar
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
în întregul său (a se vedea, în acest sens, pct. 9 din comentariu)"; - art. 1 paragraful 1 din Declarația cu privire la drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale sau etnice, religioase și lingvistice, adoptată la cea de-a 92-a sesiune plenară a Adunării Generale a ONU din 18 decembrie 1992, prevede că "Statele vor proteja existența și identitatea națională sau etnică, culturală, religioasă sau lingvistică a minorităților înăuntrul teritoriilor lor și vor încuraja crearea de condiții pentru promovarea acestei identități". De asemenea, "Politicile
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
naționale și al integrității teritoriale". 3. De asemenea, avem în vedere și Recomandarea Consiliului Europei 1.201 (1993) privind adoptarea unui protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitor la drepturile minorităților naționale, adoptată de Adunarea generală a Consiliului Europei la data de 1 februarie 1993 (act fără caracter obligatoriu), care la art. 8 prevede că persoanele aparținând unei minorități naționale au dreptul de a înființa și de a-și conduce școlile, precum și instituțiile de educație
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
unei minorități naționale au dreptul de a înființa și de a-și conduce școlile, precum și instituțiile de educație și formare proprii în cadrul sistemului juridic al statului. În continuare, prin Recomandarea 43 (1998) privind autonomia teritorială și minoritățile naționale, adoptată de Adunarea generală a Consiliului Europei la data de 29 septembrie 2003, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei pune în vedere statelor membre care doresc să își modifice organizarea administrativ-teritorială și, în special, celor care creează un nivel regional de administrație în
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
competențe substanțiale în sfera dezvoltării regionale în privința autorităților regionale deja create, astfel încât acestea să poată valorifica potențialul lor reprezentat de istorie, tradiții și multiculturalism. Importanța domeniului este subliniată și de Recomandarea 1.623 (2003) privind drepturile minorităților naționale, adoptată de Adunarea generală a Consiliului Europei la data de 29 septembrie 2003, din care transpare ideea realizării unor politici comune în domeniul protecției minorităților naționale la nivelul Uniunii Europene (pct. 13). În fine, Recomandarea 1.735 (2006), anterior citată, la pct. 16
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
și cheltuieli pentru anul curent, operatorii economici pot efectua cheltuieli lunar, în limita a 1/12 din cheltuielile aprobate prin bugetele de venituri și cheltuieli ale anului precedent sau 1/12 din cheltuielile propuse în proiectul de buget aprobat de Adunarea generală a acționarilor, respectiv Consiliul de administrație al operatorului economic, după caz, în situația în care acestea sunt mai mici decât cele din anul precedent. ... (2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), operatorii economici, care datorită specificității activității desfășurate concentrează
ORDONANŢĂ nr. 26 din 21 august 2013 (*actualizată*) privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261238_a_262567]