1,838 matches
-
ora 18, vor avea loc slujbele deniilor. În Joia Mare, slujba Sf. Maslu pentru bolnavi va începe la ora 7,30, iar Denia celor 12 Evanghelii, de la ora 18. În Vinerea Mare, de la ora 10, va avea loc slujba „Ceasurilor Mari Împărătești“, de la ora 15,30 - slujba „Punerii în Mormânt“, iar de la ora 19 - slujba „Prohodul Domnului“, urmată de procesiunea de înconjurare a Catedralei. l CATEDRALA ORTODOXĂ SÂRBĂ (Piața Unirii). În Sâmbăta lui Lazăr (3 aprilie), slujba Vecerniei începe la ora 17
Agenda2004-14-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282272_a_283601]
-
zilele de luni, marți și miercuri, de la ora 9, va avea loc Liturghia „Darurilor mai înainte sfințite“. În Joia Mare, Sfânta Liturghie va începe la ora 10, iar Denia celor 12 Evanghelii, la ora 18. În Vinerea Mare, slujba „Ceasurilor Mari Împărătești“ va fi oficiată de la ora 8, slujba Vecerniei, de la ora 17, iar slujba „Punerii în Mormânt“, de la ora 19. l CATEDRALA ROMANO-CATOLICĂ (Piața Unirii). Liturghia de Florii va începe la ora 10 și va fi oficiată de P.S. Martin Roos
Agenda2004-14-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282272_a_283601]
-
cel Mare; de la ora 18 se va oficia Denia celor 12 Evanghelii; începând cu ora 21, se va desfășura programul de rugăciune și adorație la Sf. Cruce intitulat „Ora Ghetsemani“. În Vinerea Mare, de la orele 8 și 11, se oficiază „Orele Împărătești“, de la ora 9 - serviciul „Calea Sfintei Cruci“, iar la ora 18 începe „Prohodul Domnului“ cu procesiunea de înconjurare a bisericii. l BISERICA REFORMATĂ (str. Timotei Cipariu). În Duminica Floriilor, prima liturghie se va oficia de la ora 10, iar cea de
Agenda2004-14-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282272_a_283601]
-
față de lume și de existența omului determinat și-au văzut de treabă în legea lor pînă în zorii modernității. Cum sculptura este, ca proiect cultural asumat, un produs artistic și simbolic exclusiv apusean și cum cioplirea de iconostase, de uși împărătești și de uși propriu-zise nu este sculptură în sensul consacrat al cuvîntului, pînă pe la mijlocul secolului XIX spațiul românesc nu a cunoscut sculptura ca exercițiu curent și ca practică însușită. Doar la cîteva decenii bune după ce slugerul Tudor își manifesta europenismul
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
cap, apoi începu să-i spună și ea ceva spre marea uimire a Zinaidei. Bătrânul clătină din cap o vreme, pe urmă îi puse pe cap patrafirul galben, fără luciu. Ea îi sărută mâna palidă și plecă șchiopătând spre porțile împărătești. Zinaida, care stătea la pândă, o apucă de mânecă, dar Katia se uită la ea cu privirea goală, galbenă cum e chihlimbarul, și zise: „Pe urmă, pe urmă...” În clipa aceea toți începură să cânte, în biserică răsună ca un
Ludmila Ulițkaia Rude sărmane. Fetițele by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/3562_a_4887]
-
Icoanele Theodorei Sterescu Cican s-au bucurat de mare căutare. Fiind pictor bisericesc autorizat, a realizat picturile bisericilor ortodoxe române din Albina, Chișoda, Dudeștii Noi, Iecea Mare, Boloșnița-Mehadia, Făget, Zolt, Gladna Montană, Orăștie, Tușnad, Micfalău, Vața Băi etc. Iconostasele, ușile împărătești, picturile murale executate de Theodora Sterescu Cican se regăsesc, imortalizându-i memoria, în 16 biserici din Banat și Transilvania. I. STANCIU din presa vremii acum... 100 ani „Călătorie de studii. Dl. Ștefan Toth, desemnatoriu de arhitectură din loc, fiul D-
Agenda2003-3-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/280589_a_281918]
-
Andrei Moisoiu (Google) Un preot din Bihor oficiază slujbe, în fiecare zi, pentru elevii care dau examenul de BAC 2014. „Ușurează povara acelora care se duc la examen și întăreștele credința ca să nădăjduiască pururi, fără șovăire, în providența ta împărătească prin Domnul nostru Iisus Hristos. Amin", așa se roagă preotul din Bihor, scrie digi24.ro. REZULTATE BAC 2014 EDU.RO. Slujbele pentru candidații la Bacalaureat au devenit o obișnuință în satul Belfir din județul Bihor. În fiecare dimineață, preotul se
REZULTATE BAC 2014 EDU.RO. Un preot face slujbe pentru elevii care dau examenul de BACALAUREAT by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/63621_a_64946]
-
al nebuniei pur și simplu: ,Gros la burtă, alb și rumen la față și cu mustățile rase; purta pantaloni de nanchin galben cu capac, băgați în cizme ungurești cu pinteni, jiletcă vărgată, frac cafeniu cu bumbi de metal cu pajură împărătească, cravată roșie de pambriu, în care îi intra bărbia cu totul pînă la gură. Din buzunarele jiletcei atîrnau d-o parte și de alta, zornăind, două lanțuri groase de chei și peceți mulțime" (Băltărețu). Scrisorile lui Ghica sunt pline de
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
liniile lui fundamentale, la această familiaritate contagioasă. Nu întâmplător Blaga îl va fi calificat călduros pe Băncilă (el însuși pe jumătate un ardelean) drept primul interpret serios al operei sale; și nici nu se va fi fermecat degeaba de "Dunărea împărătească", într-o călătorie pe ape la invitația și cu premeditarea prietenului brăilean. Spengler și Frobenius pot fi întâlniți, ne argumentează Vasile Băncilă, mai mult sau mai puțin incognito și pe drumurile prăfuite ale Bărăganului - deși, paradoxal, într-un sens mai
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
determinat, cea catolică și cea ortodoxă, și-au văzut de treabă, în legea lor, pînă la finele secolului XIX. Cum sculptura este, ca proiect cultural asumat, un produs artistic și simbolic exclusiv apusean și cum cioplirea de iconostase, de uși împărătești și de uși propriu-zise nu este sculptură în sensul consacrat și profund al cuvîntului, pînă pe la mijlocul secolului XIX spațiul românesc nu a cunoscut sculptura ca exercițiu curent și ca practică însușită. Doar la cîteva decenii bune după ce slugerul Tudor își
Paradoxurile statuarului românesc by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9193_a_10518]
-
azi noapte am compus un poem genial! - Cum îi zice? - Luceafărul! S-a făcut o tăcere de gheață. Iar Traian: - Genial! Zi-i, bătrâne! Și începe Cărtărescu: - A fost odată ca-n povești/ A fost ca niciodată/ Din rude mari, împărătești...” Și dă-i, și dă-i! Iar când ajunge la versurile « Cobori în jos, luceafăr blând», o dă cotită: - «Cobori din cer, luceafăr blând»; știi, m-am gândit, varianta cu «cobori în jos» nu sună bine. Surpriză totală. Puteai să
Poeme și schițe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5315_a_6640]
-
mult ca orice, sunt reflexe ale iubirii divine între oameni. Ei sunt simbolul nevinovăției și al fragilității, motiv pentru care Mântuitorul a și manifestat pentru ei o grijă deosebită, concretizată și prin multiplele minuni săvârșite asupra lor (vindecarea fiului slujbașului împărătesc - Ioan 4,46-54, învierea fiicei lui Iair - Luca 8,41-42 și 8,49-56 etc.). Venirea unui prunc pe lume deschide o nemurire, dar în același timp angajează și pe părinți la veșnicia vieții lui. Dacă mama naște copilul, ea zidește
Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
toate porțile prin care duhul nestatornic al lumii răzbate în inima noastră și să ne lăsăm purtați lin în adâncul învățăturilor Bisericii. Dar ce este Biserica? Și de ce este atât de necesară intrarea în ea? Mai întâi, Biserica este Casa împărătească a lui Dumnezeu, este sălașul sfânt al dumnezeirii. Biserica este loc sfânt! Sfințenia Bisericii vine de la Altarul ei, căruia îi dă preț și strălucire Sfânta Masă sau Prestolul. Sfânta Masă a Altarului este icoana mormântului lui Hristos, este simbolul mesei
Agenda2004-47-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283081_a_284410]
-
Sfântul sfințit Mucenic Ignatie, Purtătorul de Dumnezeu, care a fost arhiepiscop al Antiohiei celei Mari; a fost dus la Roma și a suferit acolo mucenicia și de acolo a fost adus iarăși în Antiohia, IV, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 381) Martiriul dovada iubirii de Dumnezeu „Este foarte plăcut ... a pătimi pentru Hristos și dulce e primejdia, când are ca motiv iubirea de Dumnezeu”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
PSB, vol. 41, p. 967) „Nici unul dintre oameni nu L-a iubit pe Hristos atât cât mucenicii”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la toți Sfinții din toată lumea care au suferit mucenicia, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 529) Cine sunt martirii? „... mucenici, mirurile cele duhovnicești, livezile cele cerești”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie la Mucenici, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 475
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
suferit mucenicia, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 529) Cine sunt martirii? „... mucenici, mirurile cele duhovnicești, livezile cele cerești”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie la Mucenici, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 475) „Dar n-au fost mucenici numai aceia care au fost târâți în fața judecății, cărora li s-a poruncit să jertfească idolilor, și nu s-au plecat, numai aceia care au suferit ce-
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Și știe orișicine că acela care se luptă cu Dumnezeu trebuie neapărat să fie desăvârșit înfrânt, ca să-și primească plata acestei smintite încercări”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Mucenicii Egipteni, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 512) „Ca într-un stat unde domnește tirania, și aici judecătorii au toată libertatea să facă rău, iar drepților mucenici nu le rămâne decât să sufere răul. Așa se luptă tiranii cu sfinții
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
scrijeleau pe tot trupul. Și așa, erau biruiți. Iar cei care primeau rănile, înălțau trofeu împotriva diavolului”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la toți Sfinții din toată lumea care au suferit mucenicia, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 527) Așa-zisele cauze ale persecuțiilor<footnote Cauzele persecuțiilor au fost: a) politice: creștinii refuzau cultul împăratului; extinderea creștinismului era considerată pericol public; b) social-morale: creștinii erau acuzați pe nedrept de canibalism pentru că
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ar putea să ne pricinuiască vreo pagubă atacurile lor. Așa că noi râdem de strădania zadarnică a vicleșugurilor lor”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Fericitul Vavila, și împotriva lui Iulian, și către elini, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 304) Moartea spirituală a prigonitorilor „Căci moartea e a celor ce prigonesc, și nu a celor prigoniți”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a treia, cap. IV, în PSB
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
de pe foc până ce martirul n-ar fi consimțit la ceea ce se poruncise. Dar și de astădată el a rămas neclintit, dându-și astfel sufletul în toiul chinurilor, ca biruitor. Așa s-a sfârșit de o moarte mucenicească unul dintre curtenii împărătești. Numele lui era Petru și într-adevăr martirul merita pe deplin acest nume<footnote Tâlcuirea Pr. Bodogae: Πετροσ, cel cu credința tare ca piatra. Cei trei martiri Gorgoniu, Dorotei și Petru erau mari demnitari la palatul imperial și aveau serviciu
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
au fost mai mici, totuși ca să nu încărcăm prea tare lungimea acestei cărți, noi îi vom trece cu vederea pe ceilalți. Vom aminti doar că, după ce au îndurat tot felul de chinuri, Dorotei și Gorgoniu, precum și mulți alții din suita împărătească, și-au aflat moartea prin sugrumare, dobândindu-și astfel și ei cununa biruinței din urmă”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a opta, VI, 2-5, în PSB, vol. 13, p. 319) „Căci cine oare nu s-ar mira când s-
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
încheieturilor și mădularelor. Alții erau legați de stâlpi, față către față, fără ca picioarele lor să atingă pământul, iar din pricina greutății trupurilor, încheieturile trebuiau să se întindă și să se strângă forțat. Și ei îndurau chinurile acestea nu numai atâta timp cât dregătorul împărătesc îi interoga și cât timp era ocupat cu ei, ci vreme de aproape o zi întreagă, căci atunci când trecea la alți osândiți, el lăsa pe lângă ei pe unii din slujitorii săi ca să vadă dacă nu cumva, biruiți de durere, dau
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Căci, spuneau ei, nu se cade să pângărim orașele cu sângele concetățenilor noștri, nici să învinuim de cruzime puterea supremă pe care o deține împăratul, care e binevoitoare și blândă; de aceea ar trebui să extindem peste toți binefacerile puterii împărătești, care se distinge prin filantropie, așa ca nimeni să nu mai fie pedepsit cu moartea. După ei, începând de atunci această pedeapsă pare să nu mai fi fost folosită împotriva noastră, din pricina filantropiei stăpânitorilor<footnote Notă Pr. Bodogae: Numele acestor
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
de Maximin împotriva noastră. Guvernatorii și comandanții marilor unități militare strângeau prin ordine circulare, prin Epistole și prin ordonanțe publice pe curatori, pe strategi șu pe tabulari, pe conducătorii justiției și finanțelor din toate orașele ca să aducă la îndeplinire porunca împărătească. S-a ordonat să se depună toată râvna în reconstruirea templelor zeilor, căzute în paragină, să se aibă grijă ca toți, fără excepție: bărbați, femei, slugi și chiar copii sugaci să fie obligați a aduce jertfe sângeroase și libații zeilor
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ca să primească flori de mai, cu care să se încununeze. Prin râvna lor cea mare au pus în umbră toate pedepsele mele”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Roman, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 400) „I-a fost tăiată limba trupului, dar limba harului a venit în gura fericitului. Trupul, silit fiind de cuțit și-a pierdut mădularul lui, dar harul n-a îngăduit ca trupul să
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]