4,324 matches
-
Evul Mediu către Începutul mileniului trecut, când se organizează primele spitale, farmacii și rețele de asistență medicală ale unor ordine și congregații catolice 2. Nu știm În ce măsură a Întreținut relații, prin familia sa, cu sașii din Hărman sau din alte Împrejurimi ale Brașovului. Descriind primordiile biografiei sale3, Arion Roșu reamintea acum patruzeci de ani că, fiind „foarte tânăr, resimte irezistibila chemare a Orientului”. Irezistibilă avea să fie și biografia sa asiatică. În jurul datei la care tânărul spițer Honigberger ajunge În București
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
cifre de ordinul 3-4 eurocenți pe kilowatt oră. Un alt dezavantaj este și "poluarea vizuală" adică, au o apariție neplăcută și de asemenea produc "poluare sonoră" (sunt prea gălăgioase). De asemenea, se afirmă că turbinele afectează mediul și ecosistemele din împrejurimi, omorând păsări și necesitând terenuri mari virane pentru instalarea lor. Argumente împotriva acestora sunt că turbinele moderne de vânt au o apariție atractivă stilizată, că mașinile omoară mai multe păsări pe an decât turbinele și că alte surse de energie
ENERGII NEPOLUANTE –ENERGIA EOLIANĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Balan Maria, () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_921]
-
un loc bine stabilit. Femeia în România era stăpână pe spațiul casnic, iar în societate era sever controlată pentru a nu-și depăși limitele. Probabil scrierile Carmen Sylvei erau un protest la adresa acestei situații. În aceste condiții Castelul Peleș și împrejurimile lui s-a dovedit a fi pentru Măria Sa Elisabeta, locul ideal de relaxare. Prin anul 1895 însă s-a produs o schimbare majoră în viziunea și comportamentul Reginei Elisabeta. Elisabeta a dorit la un moment dat să căsătorească pe principele
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
trei nurori de Ion Creangă. V. nu s-a rezumat la o simplă prelucrare a poveștii, ci a reușit să dea consistență dramatică textului, utilizând și experiența sa de viață, copil și adolescent provenit dintr-un mediu rural situat în împrejurimile orașului Huși, comparabil cu acela humuleștean. Piesa se remarcă prin ritmul alert al replicilor, prin umor și prin limbajul colorat cu regionalisme, care conferă savoare întregii desfășurări dramatice. Nota „locală” prezentă în dialogul personajelor nu a constituit un impediment în
VASILESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290451_a_291780]
-
Larian), cu ilustrații de A. Sirin, București, 1952; Șantierele luminii (în colaborare cu Alecu Ivan Ghilia, Geo Dumitrescu, Eusebiu Camilar), București, 1953; Bătând drumurile țării, București, 1954; Cine-i Niță Peniță?, cu ilustrații de Mihail Gion, București, 1958; Bicazul și împrejurimile, București, 1962; Ce lăsăm în urma noastră, București, 1973; Zece porți chinezești, București, 1987; ed. București, 2001; Scapă cine poate, București, 2000; Șprițul minim garantat, București, 2003. Antologii: La masa de lucru. Dialoguri despre literatură, București, 1958; Scrisori din țara copilăriei
VANTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290426_a_291755]
-
proiectatul serial Amintiri din cariera diplomatică. Conținutul unei proze din Novele romane e rezumat în titlu: O vânătoare de vulpe în Campania romană. Badea Cârțan la Roma. În câteva mici scrieri rememorative relatările sunt înecate în descripții: Mănăstirea Dealu, Ceahlăul, împrejurimile orașului Albano. Spre Costești, un fel de reportaj cinegetic, întârzie asupra unor tablouri patriarhale, prevestindu-l pe Mihail Sadoveanu. Există în proza scurtă a lui Z. și o anecdotică animalieră, mai apropiată de paginile lui I. Al. Brătescu-Voinești decât de
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
Maiestății Sale, reginei și principelui moștenitor. După o scurtă pauză, În timpul căreia elevii se odihneau și luau masa, activitățile erau reluate, Într-un mod mai puțin formal, fie În curtea sau În incinta școlii, fie sub forma excursiilor organizate În Împrejurimi, În timpul cărora, sub coordonarea dascălului, copiii cântau și executau diferite jocuri copilărești: oina, drapaiul, baba-oarba, puia gaia, alergări de Întrecere, trânte, lupte cu brațele . Serbările școlare prilejuite de ziua națională constituiau, de foarte multe ori, ocazii de a face excursii
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
Ion Bârlea, Balade, colinde și bocete din Maramureș, București, 1924; Ion Bârlea, Literatură populară din Maramureș, II, îngr. Iordan Datcu, pref. Mihai Pop, București, 1968, 259-332; G. F. Ciaușanu, G. Fira, C. M. Popescu, Culegere de folclor din județul Vâlcea și împrejurimi, București, 1928, 109-125; Horia Teculescu, Pe Murăș și pe Târnave. Doine și strigături, Sighișoara, 1929, 151-206; Andrei Grobei, Vladimir Diaconița-Poiana, 1070 chiuituri ale Chioarului, Șomcuta Mare, 1931; Vasile Gh. Costin, Strigături și poezii originale, București, 1936, 3-70; M. C. Serghi
STRIGATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
zonelor despădurite, sesizarea surselor de fum din localitatea natală și din localitățile străbătute în excursii/ drumeții, semnalarea existenței deșeurilor - aruncate la întâmplare sau depozitate incorect, urmărirea comportamentului ecologic adecvat . Să salvăm Pământul ! - acțiuni de ecologizare a curții șolii/ grădiniței, a împrejurimilor, de plantare de arbori, arbuști și flori. (imagini) “Copacul așteptărilor” - realizarea unui poster cu un copac, pe care elevii au lipit îndemnuri , care, respectate de noi toți, vor duce, cu siguranță, la diminuarea poluării și însănătoșirea planetei. Exemple: Plantați un
Educaţia ecologică prin activităţi extracurriculare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Răican Georgeta () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1220]
-
deosebit de fructuoasă, începută imediat după terminarea liceului, a desfășurat P. în calitate de culegător de folclor. Delegat din partea societății Orientul să adune folclor transilvănean împreună cu I. S. Bădescu și N. Droc-Barcianu, a colindat în multe rânduri regiunea Bihorului, valea Crișului Negru și împrejurimile Sibiului, publicând apoi mii de versuri care aparțin aproape tuturor speciilor folclorice. O atenție deosebită a acordat baladei, culegerea sa fiind dată tiparului în 1870. Acoperind o arie tematică largă, baladele de aici au deschis drum unei întregi serii de
POMPILIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288878_a_290207]
-
și cu pseudonimele Niță de la Lugoj și Oreste, a scris și povești în versuri, inspirându-se din legende și basme populare. De altfel, el cunoștea bine folclorul bănățean, ca unul ce culesese, în vara anilor 1886 și 1887, poezii din împrejurimile Lugojului. Ceea ce l-a impus însă în istoria literaturii române este nuvelistica. Format în spiritul prozei realiste a lui Ioan Slavici, el nu era totuși străin de principiile realismului european. În copilărie cunoscuse îndeaproape mediul cojocarilor bănățeni, viața maiștrilor, a
POPOVICI-BANAŢEANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288969_a_290298]
-
Voevidca, Tudor Flondor, Mihai Teliman, Liviu Marian, Vasile Posteuca, Vasile Andru. SCRIERI: Păcală și ai săi, Iași, 1994; Fabule pentru copii, Iași, 1995; Între două veșnicii, Iași, 1996; Povești și povestiri, Iași, 1996; De dragoste, Timișoara, 1999; Orașul Siret și împrejurimile, Iași, 1999; Cale și drum, Timișoara, 2001; La porțile norocului, Iași, 2002; Oameni și întâmplări din satul meu, Iași, 2002. Antologii, ediții: Poezia ieșeana contemporană, Iași, 1968; G. Tutoveanu, Versuri, pref. G.G. Ursu, București, 1968; Amintiri despre Eminescu, Iași, 1971
POPESCU-SIRETEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288953_a_290282]
-
1941, ca elev de liceu, la „Mugurul”. Colaborează la „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „Steaua”, „România literară”, „Viața militară”, „Dobrogea nouă” ș.a. Prima lui carte e, în spiritul epocii, o scriere între reportaj și monografie, realizată în colaborare, Constanța și împrejurimile ei (1960). Încă de la volumul de povestiri și nuvele Ucigașul de papagali (1968), de altfel și cel mai reușit din punct de vedere estetic, P. se relevă ca un scriitor greu de anexat unui curent sau unei generații: scopul său
PORUMBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
gândesc sau vorbesc sincopat în metafore. Nu există granițe bine delimitate între monologul interior al personajelor și dialogul dintre ele sau între planul real și cel fantastic, precum într-o secvență ce surprinde (sau imaginează) invazia scorpionilor. SCRIERI: Constanța și împrejurimile ei (în colaborare cu Tiberiu Petrilă și Demetru Popescu), București, 1960; Constanța-Litoral, București, 1962; Ucigașul de papagali, București, 1968; Gușterii și patru pipe (literatură de scurt metraj), București, 1970; Păsări subterane, București, 1972; Ceasul viu, București, 1973. Culegeri: Mult mi-
PORUMBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
delicate, în ton domol, cadrul domestic, interiorul desuet provincial (elemente de recuzită: malacoafe, uniforme vechi, trandafiri, policandru, pendul), apoi peisajul, umanizat, al grădinilor patriarhale (cu păuni și alte orătănii, cu arbori și flori, mai ales crini și trandafiri) și al împrejurimilor târgului de sub munte, cu zile ploioase sau însorite, vegetație, cai, mărunte sălbăticiuni etc. Cele mai multe dintre poezii sunt pasteluri, iar sentimentele precumpănitoare se înscriu într-un registru moderat: nostalgia blândă și bucuria măsurată a contemplării cotidianului, a concretului, comentată afectiv de
MOSANDREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288259_a_289588]
-
de nici un cutremur metafizic, ba dimpotrivă, adoptă obiceiurile, legile locului. Ceva îl deosebește totuși de ceilalți. Simte că pe umerii săi apasă cu putere misiunea civilizării popoarelor băștinașe din regiune. Îndemnat de această provocare, Ovidiu călătorește de unul singur prin împrejurimi și poartă discuții savante cu localnicii nedumeriți. Îndeletnicirea, foarte ciudată pentru cei din jur, îl transformă pe eroul lui M. în caricatura modelului său arhetipal. Tot despre exil, dar într-o cu totul altă manieră vorbește piesa Idoli de lut
MIRON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288174_a_289503]
-
jucăm. Cine câștigă cupa. Și la o săptămână atunci să zicem la Satu Nou sau la Tămajda. Asta toată vara. Ne vorbim mai repede și organizăm (bărbat, 35 de ani); „Dar noi ne adunăm și jucăm fotbal. Împreună cu comunele din împrejurime ne întâlnim în fiecare duminică o echipă a satului. Așa se adună șase, șapte, opt echipe” (primarul, 40 de ani); „La școală există echipă de handbal” (vânzătoare, studii gimnaziale, 17 ani). Cine? Renovarea clădirii primăriei, a bisericii (înaintea sosirii noului
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
smulge mereu din partea noastră datoria infinită de a mărturisi cât bine ni s-a făcut: „Oare înțelepciunea nu strigă ea și priceperea nu-și ridică glasul său? Pe vârfurile cele mai înalte, pe cale, la răspântiile drumurilor stă, pe lângă porți, în împrejurimile cetății, la intrarea porților, strigă tare” (Proverbe 8, 1-3). Soarele și semiluna Ortodoxieitc "Soarele și semiluna Ortodoxiei" Power tends to corrupt, and absolute power corrupts absolutely. Lord Acton (1834-1902) Adevărul dificiltc " Adevărul dificil" Vorbind despre nevrednicia vreunui ierarh sau cleric
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de leviatan cu totul necunoscută. Dar cea mai uimitoare dintre toate relicvele de cetacee este uriașul schelet, aproape întreg, a unui monstru dispărut ca specie, descoperit în 1842 pe plantația judecătorului Creagh din Alabama. Cuprinși de panică, sclavii superstițioși din împrejurimi l-au luat drept scheletul unuia dintre îngerii izgoniți din cer. Medicii din Alabama au susținut că-i vorba de scheletul unei reptile uriașe, căreia i-au dat numele de „Basilosaurus“. Dar anatomistul englez Owen, căruia i s-au trimis
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mult înainte ca pământul să se cutremure. Înainte de anul 1835, înainte ca orașul chilian Talcuhuana să fie distrus de cutremur, cîinii fugiseră din zonă, iar când Riviera franceză a fost zguduită de un seism catastrofal, în 1837, toți caii din împrejurimi au refuzat să mănânce și încercau să iasă afară din grajduri, în timp ce păsările din copaci băteau nebunește din aripi. Înainte de cutremurul din 1923, care a distrus orașele Tokyo și Yokohama, un seismolog japonez a observat că fazanii erau foarte agitați
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
10 iulie 1939 341 68. „Femeia intelectuală în familie și în gospodărie”, conferința rostită de Alice Voinescu la Radio pe 23 noiembrie 1939, București 343 69. „Un sfert de veac (1914-1939). Albumul jubiliar al «Reuniunii femeilor române» din Oradea și împrejurimi șfragmenteț” 348 70. „Asociația cercurilor de gospodine. Darea de seamă a activității societății”, 3 aprilie 1920-31 martie 1940 353 71. „Dare de seamă asupra activității Asociației Creștine a Femeilor Române din Muntenia de la 1 aprilie 1940-31 martie 1941 șExtraseț” 359
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
87-88 din 10 iulie 1939. 69. Femeia intelectuală în familie și în gospodărie, conferința rostită de Alice Voinescu la Radio pe 23 noiembrie 1939, București. 70. Un sfert de veac. 1914-1939. Albumul jubiliar al „Reuniunii femeilor române din Oradea și împrejurimi” șfragmenteț. 71. Asociația cercurilor de gospodine. Darea de seamă a activității societății, 3 aprilie 1920-31 martie 1940. 72. Dare de seamă asupra activității Asociației Creștine a Femeilor Române din Muntenia de la 1 aprilie 1940-31 martie 1941 șextraseț. 73. Omenie. Scrisoarea
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Bărnescu, din partea Crișanei, Iliescu din partea Bucovinei, Maria Pop, deputat Isăcescu din partea Frontului Românesc, av. Paul din partea Partidului Georgist, d-l Vulpe din partea Partidului Iunianist etc. Congresistele au participat la un banchet, iar în cursul după-amiezii au făcut diferite excursiuni în împrejurimi. Mâine dimineață congresul va lua în discuție o serie întreagă de probleme importante. Ziua a II-a ședința a fost prezidată de d-nele Maria B. Baiulescu și Elena C. Meissner. Drepturile femeii la muncă Prima comunicare a fost a d-nei
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
de Alice Voinescu 1 la Postul Național de Radio pe 23 noiembrie 1939. Arhiva Societății Române de Radiodifuziune, dosar nr. 11/1939, 7 file. 69TC "69" Un sfert de veac (1914-1939). Albumul Jubiliar al „Reuniunii Femeilor Române” din Oradea și împrejurimi șfragmentețtc "Un sfert de veac (1914‑1939). Albumul Jubiliar al „Reuniunii Femeilor Române” din Oradea Și împrejurimi [fragmente]" Epoca de înflorire a „Reuniunii Femeilor Române”. Oradea - 1925-1939 După ce Reuniunea reușește a se consolida din toate punctele de vedere, având la
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Radiodifuziune, dosar nr. 11/1939, 7 file. 69TC "69" Un sfert de veac (1914-1939). Albumul Jubiliar al „Reuniunii Femeilor Române” din Oradea și împrejurimi șfragmentețtc "Un sfert de veac (1914‑1939). Albumul Jubiliar al „Reuniunii Femeilor Române” din Oradea Și împrejurimi [fragmente]" Epoca de înflorire a „Reuniunii Femeilor Române”. Oradea - 1925-1939 După ce Reuniunea reușește a se consolida din toate punctele de vedere, având la bază un capital moral foarte apreciat și un capital material însemnat, ea continuă a urca calea activității
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]