2,851 matches
-
în același timp la Paris, își propune să se dedice „numai și numai ideii”, sustrăgându-se tentației disputelor politice, de care suferea o bună parte a presei exilului. „Când am pus bazele acestei reviste, a cărei continuitate o definește titlul « Înșir’te mărgărite» - se spune în articolul semnat de întreaga grupare, întemeiată de Ștefan Baciu și de Faust Brădescu - ne-am gândit în primul rând la condiția scriitorului român în exil [...] Scriitorul român în exil a contribuit, nu o dată, la îmbogățirea
INSIR’TE MARGARITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287558_a_288887]
-
mult exterior la dramele provocate de fanatismul politic, iar perspectivismul adoptat ca strategie narativă rămâne inoperant din cauza vehiculării aceluiași set de informații despre un personaj sau altul. Romanul politic este direcționat de scriitor în primul rând ca armă ideologică; sunt înșirate astfel și o serie de comentarii teziste despre colectivizare, revolta anticomunistă din Ungaria anului 1956, schimbarea conducerii de stat din 1965. În Toamnă fierbinte (1986), problematica politică apare potențată. Romanul este o meditație cu un puternic accent ideologic naționalist asupra
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
El nu intenționează să ne ofere o istorie organică a monahismului, ci o serie de portrete de indivizi și de grupuri menite să ne transmită tensiunea lor spirituală și să constituie exemple de asceză și de viață spirituală; acestea se înșiră unele după altele și nu sunt legate între ele decât prin firul vieții lui Palladius - despre care am vorbit - de altfel implicit aici și destul de firav. Numele celor mari (Didim cel Orb, cap. 4; Pahomie, cap. 32 și altele; Evagrie
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
ne mai sunt accesibile. Atunci când utilizează operele unor scriitori pe care îi mai putem citi încă, de exemplu Eusebiu, Socrate sau Teodoret, putem observa că Ghelasie nu adaugă nici o reflecție personală, ci reproduce textele lor fără nici o urmă de originalitate, înșirând complet neinspirat un citat după altul și încercând să le înfrumusețeze apoi cu podoabe exterioare, însă fără nici o măsură. Ca atare, opera lui este considerată o simplă compilație alcătuită din fragmente extrase din scrierile istoricilor dinainte și există serioase dubii
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Constantin Virgil Gheorghiu și „La Vingt-cinquième heure”, „Buletin de informații al românilor din exil”, 1949, 34; „Ora douăzeci și cinci”, „America”, 1950, 72; Valentin Toma, „Ora 25” a d-lui C. V. Gheorghiu, „Gânduri libere”, 1951, 1; I. G. Dimitriu, „La Vingt-cinquième heure”, „Înșir’te mărgărite”, 1951, 1; George Uscătescu, „Ora douăzeci și cinci”, „Destin”, 1951, 1; Théo René, „Cazul” Constantin Virgil Gheorghiu, „Buletin de informații al românilor din exil”, 1951, 14-15; Dedesubturile campaniei de ponegrire a scriitorului Constantin Virgil Gheorghiu, „Buletin de informații al românilor
GHEORGHIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
Chișinău, 1968; Scoica sarmatică, Chișinău, 1969; Versuri, Chișinău, 1970; Bradul și steaua, Chișinău, 1972; Lumi de cleștar, Chișinău, 1972; Caietul cu scoarțe de chihlimbar, Chișinău, 1975; Drumeție. Oameni și lucruri, Chișinău, 1975; Lanterna magică, Chișinău, 1978; Adio, Cioco!, Chișinău, 1979; Înșiră-te, mărgărite, Chișinău, 1979; Crug, Chișinău, 1982; Har, Chișinău, 1982; Știubeiul cu povești, Chișinău, 1982; Cartea plaiului, Chișinău, 1986; Preapitorescul „La Castel”, Chișinău, 1986; Fântâna soarelui, Chișinău, 1987; Numărătoarea inversă, Chișinău, 1988; Cântecul lebedei, Chișinău, 1993; Post-scriptum, Chișinău, 1998. Repere
GUJEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287382_a_288711]
-
moral) și aprig (dar și abil) în atitudine, compunerile pamfletare se alcătuiesc fără dificultate. Provocatorii întâmplărilor, din care mereu ofensații și „obijduiții” Cantacuzini ies în pagubă, sunt urmăriți cu meticulozitate. Voievodului Radu III Mihnea, omorâtorul de boieri (victimele lui sunt înșirate de cronicar într-o cutremurătoare „listă”), primul mare inamic al patronilor săi, îi este cercetată cu multă culoare originea (pe care insul o falsificase), îi este dezvăluită lipsa de onestitate (călcase o „convenție” cu Cantacuzinii), iar țelurile lui combatante (antiturcești
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
dușmanului și la repunerea neamului în drepturile sale” ( Tot ce e românesc e al nostru, 1/1952). Tot Al. Frâncu susține rubricile „Poșta redacției” și „Revista presei”, consacrată mai ales presei literare românești din exil („Caete de dor”, „Libertatea”, „Vatra”, „Înșir’te mărgărite” ș.a.). Rubricile „Știri din toată lumea”, care relevă demersurile politice și culturale ale românilor exilați, și „Știri din țară”, semnalând dezastrele în plan social, economic și cultural (Familii de săteni ridicate în timpul nopții de organele de securitate, Noi atacuri
ROMANIA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289345_a_290674]
-
susținută în primii ani de Vintilă Horia, apoi de Valentin Ocne. Vintilă Horia, cel mai important colaborator al publicației, trimite sporadic și versuri: Scrisoare către un tânăr poet - răspuns în versuri la Generația de aur, poemul lui Ștefan Baciu din „Înșir’te mărgărite”, este ultimul text publicat aici. Alți colaboratori: Stan Ionescu (medalioane culturale), Ion Seceleanu, Ilie Georgescu. M.P.-C.
ROMANIA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289345_a_290674]
-
sale au apărut în limbile rusă, ucraineană, georgiană, estoniană, armeană, turcă ș.a. SCRIERI: Bat gândurile, Chișinău, 1965; Mozaic, Chișinău, 1967; Cântecul tău, Djalil, Chișinău, 1968; Balada stropului de soare, Chișinău, 1969; Vin negru, Chișinău, 1969; Amnar și cremene, Chișinău, 1971; Înșiră-te mărgărite, Chișinău, 1972; Pământul patriei, Chișinău, 1974; Veveriță-Riță, Chișinău, 1974; Leagănul cel verde, Chișinău, 1976; Imnuri în inimi, Chișinău, 1977; Darul vieții, Chișinău, 1978; Cu tine, țară de mesteceni, Chișinău, 1979; Flori albe, flori roșii, Chișinău, 1981; Veșnică ardere
ROSCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289373_a_290702]
-
suplimentar pe importanța trăsăturilor generale dintr-o cultură în configurarea personalității indivizilor ei.) Cele două tipuri de relație dintre socializarea primară și cea secundară - deplina continuitate și, respectiv, schimbarea radicală (re-socializare) - sunt situații extreme ale unui continuum între care se înșiră, cel puțin în societățile ce cunosc adânci transformări economice, sociale și culturale, majoritatea biografiilor individuale. Adică, prin socializarea secundară, preadolescentul, adolescentul și tânărul își însușesc o lume mai mult sau mai puțin apropiată de cea a socializării primare, dar nu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
nostru” pe anul 1918 și „Florile dalbe”. Din punct de vedere valoric, scrierile lui L. nu evoluează semnificativ de la primele schițe din reviste până la ultima carte publicată. Întâiul volum, În sărbători (1910; Premiul Academiei Române, în 1923), nu face decât să înșire, entuziast, obiceiuri populare ori să descrie superstiții ( În noaptea de Sfântul Gheorghe, La moară ș.a.). Pasionat de subiecte rurale („icoane de la țară”), dar neavând abilitatea de a le transpune literar, prozatorul e considerat mai degrabă un cronicar realist al satului
LUNGIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287917_a_289246]
-
tranzacțională, cărora le-a adăugat conducerea „laissez-faire”. Această continuitate s-a optimizat apoi într-un model care poate oferi o bază de reflecție, precum și o arie instrumentală persoanelor ce îndeplinesc funcții de lider. Modelul a încorporat șapte categorii de factori înșirați pe o axă de la eficient la ineficient și de la activ la pasiv: (1)influența idealizantă, (2) motivația inspirațională, (3) stimularea intelectuală, (4) considerația individualizată, (5) recompensa contingentă, (6) managementul prin excepție și (7)„laissez-faire”-ul. Primul factor al leadership-ului transformațional
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în bibliotecă (1984). Textele din Prim-plan (1987) îi îngăduie lui Nicolae Manolescu demontarea scenariului critic al lui Ș.: enunță o formulă spectaculoasă de debut căreia îi corespunde o frază finală de același tip, cu efect de cădere de cortină, înșiră alert date permițând situarea scriitorului în cauză, fixează un punct de interes (aspectul mitizant al poeziei lui Marin Sorescu, escamotarea eului în lirica de senectute a lui Lucian Blaga, tendința estetizantă la Eugen Barbu etc.), ce focalizează discuția mai curând
STEFANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289910_a_291239]
-
1961 la Freiburg, lucrează, între 1962 și 1966, la Forschungsstelle für Weltzivilisation, înființat de profesorul Arnold Bergsträsser. E prezent în periodice precum „Punta Europa” din Madrid și „Arena” din Londra, trimite versuri și eseuri la reviste ale exilului românesc - „Luceafărul”, „Înșir’te mărgărite”, „Caete de dor”, „Destin”, „Revista scriitorilor români”, „Prodromos”, „Limite”, „Ethos” ș.a. Figurează cu douăsprezece poeme în antologia Poezia românească nouă (1956), întocmită de Vintilă Horia. În 1988 i se va acorda Premiul pentru literatură al Academiei Româno-Americane de
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
El nu intenționează să ne ofere o istorie organică a monahismului, ci o serie de portrete de indivizi și de grupuri, menite să ne transmită tensiunea lor spirituală și să constituie exemple de asceză și de viață spirituală; acestea se înșiră unele după altele și nu sînt legate între ele decît prin firul vieții lui Palladius - despre care am vorbit -, de altfel implicit și destul de firav. Numele celor mari (Didim cel Orb, cap. 4; Pahomie, cap. 32 și altele; Evagrie Ponticul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
ce nu ne mai sînt accesibile. Atunci cînd utilizează operele unor scriitori pe care îi putem citi, de exemplu Eusebiu, Socrate sau Teodoret, putem observa că Gelasie nu adaugă reflecții personale, ci reproduce textele lor fără nici o urmă de originalitate, înșirînd un citat după altul și înfrumusețîndu-le apoi cu podoabe exterioare, însă fără măsură. Ca atare, opera lui este considerată o simplă compilație alcătuită din fragmente extrase din scrierile istoricilor precedenți și există serioase dubii în privința autenticității documentelor pe care el
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
publicațiile vremii - ale unui observator ce se menține într-o cuviincioasă discreție, privilegiind în schimb vedetele decupate în medalion (ciclul Amintirile unui om de prisos). O seamă de suveniruri, proiectate în ambianța cafenelei literare de odinioară (Fialkovski, Capșa, Kübler), se înșiră în Bohema de altădată (1944). E o lume aparte, de visători și inadaptabili, de cheflii simpatici și ratați întristători, aceea care, mai ales la căderea nopții, se perindă în paginile acestor ușor aburite rememorări. Cozeuri de scăpărătoare vervă, firi dificile
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
etajările textuale, parabola fantasmatică, „pirandellismul animalier” (Ion Vartic). După o adevărată năvală editorială cu cărți pentru copii în anii ’50 (Ghiduș Arcăduș, 1953, Cutia de sticlă, 1957, Șmecherul în paradis, 1957, Băiețașul din stele, 1958 ș.a.), multe apărute în colecția „Înșir’te mărgărite. Cartea școlarilor mici”, unele traduse în germană și maghiară, îmbinând sfaturi utile cu moralizarea specifică anilor de avânt stalinisto-dejist, L. ajunge la „pădurea de povești și fabule” din Biblioteca fantastică (1976; Premiul Uniunii Scriitorilor), proză influențată de literatura
LARIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287748_a_289077]
-
Nacional de Filosofia de la Universitatea Braziliei din Rio de Janeiro (1951-1962), profesor de filologie romanică la Facultatea de Filologie din cadrul Institutului Catolic „Santa Ursula” din Rio de Janeiro (1957-1958), docent la Spracheninstitut din Nürnberg (1965-1973). A fost redactor al revistei „Înșir’te mărgărite”, care a apărut în 1951, la Rio de Janeiro. De-a lungul timpului a colaborat la „Izbânda”, „Porunca vremii”, „Axa”, „Rampa teatrală”, „Cuvântul”, „Familia”, „Tribuna”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Preocupări literare”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Luceafărul” (Paris), „Caete de
DIMITRIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286776_a_288105]
-
de povești și snoave, care îi aduc laude și încurajări din partea lui B. P. Hasdeu, Lazăr Șăineanu, N. Iorga, Ilarie Chendi, Émile Picot. Ele se definesc printr-o accentuată notă realistă și un ton glumeț, caracteristice, de altfel, creațiilor populare. Înșiră-te mărgărite cu dalbe flori aurite, Împărăția Arăpușchii sau Răsplata Sfintei Sâmbete sunt câteva basme semnificative, chiar dacă nu dezvoltă motive inedite. Trei i-au fost traduse în franceză de Jules Brun. Snoavele valorizează același ton popular vioi, ce le sporește
STANCESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
Radu Enescu ș.a. Cu același prilej se deschide o expoziție documentară dedicată lui Constantin Brâncuși și Expoziția cărții românești în exil. Repere bibliografice: O nouă înjghebare românească în exil: Societatea Academică Română, „America”, 1957, 52; Societatea Academică Română din Roma, „Înșir’te mărgărite”, 1957-1958, 27-32; Activitatea Societății Academice Române, „Revista scriitorilor români”, 1962, 1; Inițiative ale secției italiene a Societății Academice Române, „Revista scriitorilor români”, 1964, 3; Adunarea generală a Societății Academice Române, „Revista scriitorilor români”, 1965, 4; [Congresele Societății Academice
SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289745_a_291074]
-
însurându-se cu fiica lui Ștefan, rege al Bosniei, iar Dan I luând, tot așa, o prințesă sârboaică, pe fiica regelui Vuk Bramovici al Serbiei 6. Nicolae Iorga desface și mai larg evantaiul spațial, etnic și confesional pe care se înșirau soțiile primilor voievozi români, pomenind-o pe Calinichia, o grecoaică probabil (coborâtoare din Paleologi), soție a lui Radu I Basarab și mamă a lui Mircea, amintindu-le pe catolicele care au fost măritate cu Nicolae Alexandru (Clara, descendentă a banilor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o răpise Laiotă Basarab; în cele din urmă, prin 1483, ea va fi răscumpărată contra unor daruri costisitoare) rămâne fără soț (se va recăsători cu Vlad Călugărul), vom admite că Radu de la Afumați (viteazul Domn care, de dincolo de moarte, își înșiră - într-o frumoasă etopee incizată pe partea de mormânt din gropnița mănăstirii de la Curtea de Argeș - cele douăzeci de războaie purtate în doar zece an) a fost primul Domn din istoria românilor executat de niște boieri 78 care au ignorat principiul autorității
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lui Stoica Ludescu, nenumitul cronicar al Bălenilor (eu cred în existența unei Cronici a Bălenilor ce trebuie separată - în „complexul” numit Istoriile domnilor țării Rumânești - de Cronica despre Nicolae Mavrocordat a lui Radu Popescu), știe câteodată mai multe amănunte. Chiar dacă înșiră grozăvii, fraza lui are forță: Mihnea Vodă cel Rău (interesat de mutilări și admirator al torturilor), „luând putere în mână, multe răotăți au făcut: boiarii îi omora, îi muncia, avuțiile le lua, cu jupănésele, cu fétele lor să culca, dăjdi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]