3,037 matches
-
neiertător și urmașii rudarilor de cândva, rămași în „borgeie” săpate adânc în pământ, își pierduseră priceperea mineritului, depășiți de câștigurile civilizației autohtonilor din jur. Ei, rudarii, cedaseră în numele păstrării unității lor și a spațiului pe care se așezaseră vrednicii lor înaintași. Sărăciseră grabnic, dar își păstraseră demnitatea aflând iute un alt mijloc de subzistență: prelucrarea lemnului, atât de la îndemână. La început, își dădeau produsele în troc pe de-ale gurii și, abia târziu pe bani, dar niciodată destui să acopere meșteșugul
LINGURARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377860_a_379189]
-
aparatului meu se descărcaseră. Făcusem multe fotografii până aici, dar folosisem și blitzul destul de mult. Tăcerea despre care aminteam nu era impusă de nimeni. Dar, așa cum simțeam eu, mai adânc ca în celelalte mănăstiri, fiecare era pătruns de respectul pentru înaintașii noștri, pentru acei oameni minunați care au trăit pe aceste meleaguri și au clădit extraordinar de rezistente în timp și credință lăcașuri de cult. Eram conștienți că la Putna a fost și este o spiritualitate sacră. În plus, aveam senzația
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
odihnească cei osteniți, au pătimit ei ca să ia mângăiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Teofil Părăian - cel care a ajuns acum alături de marii săi îndrumători, slujitori și înaintași, iar pentru rugăciunile lui să ne miluiască și să ne mântuiască și pe noi toți. Amin Acum, în încheiere voi susține că eu personal, mă simt foarte împlinit și onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE SE ÎMPLINESC ÎN ACESTE ZILE CINCI ANI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377911_a_379240]
-
întâlni și (de) a-l cunoaște pe Părintele Teofil Părăian - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE SE ÎMPLINESC ÎN ACESTE ZILE CINCI ANI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377911_a_379240]
-
nu uit: îi mulțumim scumpei noastre bone pentru că a reușit să țină secret un lucru: eu știu că ea a intuit de mult timp care vor fi viitoarele noastre profesii dar nu a făcut nici o aluzie, lăsând pe fiecare dintre ,,înaintașii” noștrii să spere !....Oricum , voi ați ieșit cei mai câștigați: vom avea aceleași meserii ca ale voastre, doar un pic cam pe ...dos! Vă promitem că ne vom ridica la nivelul așteptărilor voastre! Au umat firește lacrimi și râsete, îmbrățișări
ÎNGER SAU DEMON PARTEA A DOUA, CAP III de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378025_a_379354]
-
orientului și de vulturii occidentului, doar Bunul Dumnezeu Cel Veșnic și Adevărat, Marii Străbuni și Marele Lup Alb o mai pot salva, căci, noi românii, din neamul ancestral al geto-dacilor, nu suntem azi decât o umbră palidă și efemeră, a înaintașilor noștri. Evenimentele recente din țara noastră, ce au început cu protestele din 18 ianuarie, nu fac decât să confirme acest lucru (a câta oară..?). După ce oculta globalistă a cucerit economic România în 1989, destinul ei, a fost și este în
ROMÂNIA ÎN CUMPĂNA VREMII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376318_a_377647]
-
istorice și culturale privind Oltenia modernă, Editura Damira, Drobeta Tr Severin, 2014, p. 103-136 6. Ibidem, p. 109-113 7. Tânărul cercetător craiovean Luchian Gherghe a consacrat recent o lucrare specială revoluționarului unionist Emanoil Chinezu incluzînd și ineresantele amintiri culese de la înaintașii săi, trăitori în Cerneți, în vremea lui Tudor Vladimirescu 8. Teodora Rădulescu, Sfatul Domnesc și alți mari dregători ai Țării Românești în secolul al XVIII-lea. Liste cronologice și curssu honorum, în Revista Arhivelor, an XLIX, vol.. XXXIV, nr. 1
LUMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/376348_a_377677]
-
ești pe lume!” Sper ca această (romanță ce va fi cântată de baritonul Emil Matei la Crizantema de Aur de la Târgoviște, să se bucure de suces și să le amintească iubitorilor de romanțe cum se distrau și sufereau din iubire înaintașii noștri. Scriitor-compozitor marin Voican-Ghioroiu. Referință Bibliografică: LĂUTAR CU PLETE DALBE / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1351, Anul IV, 12 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
LĂUTAR CU PLETE DALBE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376367_a_377696]
-
special pentru eveniment: Ionel Bolocan, Cristina Bolocan, Gabi și Romică Bolocan. După ceremonie, preotul a vorbit despre importanța gestului scriitorului Al.Florin Țene și a soției sale, poeta Titina Nica Țene, gest prin care arată care nu și-a uitat înaintașii, făcând un efort financiar substanțial, pentru a ridica acest monument, fiind un exemplu pentru comunitatea creștină care, din păcate, a uitat să se întoarcă la obârșia străbunilor pentru a le cinsti memoria. În continuare Al.Florin Țene a vorbit despre
SFINŢIREA MONUMENTULUI RIDICAT ÎN MEMORIA PERSONAJELOR DIN ROMANUL UN OCEAN DE DEŞERT DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376377_a_377706]
-
pasiune, cu dragoste chiar, o pledoarie pentru păstrarea neștirbită a bogatei moșteniri culturale primite, pentru respectarea valorilor românești și înălțarea, afirmarea în istorie și în universalitate prin acestea. Autorul nu deține secretul intrării sub cupola universalității, el pedalează, ca și înaintașii săi, pe ideea păstrării identității naționale, a ceea ce are unic, nerepetabil cultura română, ca parte a familiei europene. Un exemplu de devoțiune și patriotism sincer, da, patriotism, căci se impune ca această noțiune filozofică, blamată în ultimele decenii, să fie
O CARTE DE SINTEZA DESPRE CULTURA ROMANA SI RAPORTAREA LA UNIVERSALITATE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376392_a_377721]
-
din Movila Miresii, situat pe strada Târgului, elevii școlii gimnaziale din localitate au prezentat un program artistic, consemnând cinstirea acestei zile. Poezii și cântece patriotice au răsunat din glasurile micuților, ridicând astfel cortina timpului pentru a ne reaminti de jertfa înaintașilor noștri. La eveniment au fost prezenți primarul localității - Dumitru Panțuru și viceprimarul Vasile Bădără, prof. Mirela Brezuică, directorul școlii movilene, dar și directorul adjunct, prof. Florica Munteanu, care au depus coroane de flori din partea instituțiilor pe care le reprezintă. Citește
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376302_a_377631]
-
din Movila Miresii, situat pe strada Târgului, elevii școlii gimnaziale din localitate au prezentat un program artistic, consemnând cinstirea acestei zile. Poezii și cântece patriotice au răsunat din glasurile micuților, ridicând astfel cortina timpului pentru a ne reaminti de jertfa înaintașilor noștri.La eveniment au fost prezenți primarul localității - Dumitru Panțuru și viceprimarul Vasile Bădără, prof. Mirela Brezuică, directorul școlii movilene, dar și directorul adjunct, prof. Florica Munteanu, care au depus coroane de flori din partea instituțiilor pe care le reprezintă.... II
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376302_a_377631]
-
din valuri de pământ întărite cu piatră pe care au ridicat ziduri trainice de apărare din trunchiuri de stejari, în vremuri de restriște, adăpostea poporul frumoasei regine Hestia, până trecea pericolul. Hestia, prin venele căreia curgea sângele aprig al unor înaintași viteji ce străjuiseră culmea dealului de mai multe generații, nu reușise să-l convingă pe bătrânul ei tată că ea este la fel de puternică și de vitează ca oricare dintre flăcăii neamului, cu care nu ezita să se ia la întrecere
HESTIA DE ILIE FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376471_a_377800]
-
memoria noastră colectivă, (a atâtor cititori, colaboratori, ascultători și admiratori), care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita binefăcătorii și înaintașii noștri dar încerc, totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele acesta va fi pronunțat cu venerație și respect pentru tot binele pe care el l-a făcut
ÎMPLINIREA A CINCI ANI DE CÂND SCRIITORUL, OMUL DE RADIO ŞI PUBLICISTUL IOAN ION DIACONU (1937 – 2011) A TRECUT LA CELE VEŞNICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376531_a_377860]
-
acum, în încheierea acestor simple dar sincere rânduri de evocare a personalității Domnului Ioan Ion Diaconu, la împlinirea a cinci ani de la nașterea lui cea cerească și veșnică, cred și nădăjduiesc că vom ști pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Și totuși, suntem încredințați de faptul că ce este nobil rămâne
ÎMPLINIREA A CINCI ANI DE CÂND SCRIITORUL, OMUL DE RADIO ŞI PUBLICISTUL IOAN ION DIACONU (1937 – 2011) A TRECUT LA CELE VEŞNICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376531_a_377860]
-
literară, estetică și filosofică. Desigur, autorul, de pe o impresionantă poziție interdisciplinară, acordând mereu o neslăbită atenție înțelesurilor mitologice, literare, estetice, a putut surprinde totodată individualitatea corpusului de documente provenite dintr-o arhaitate foarte îndepărtată, Petru Ursache delimitându-se tranșant de înaintașii săi întru hermeneutică: A susține - scrie el - că nota caracteristică a poemei ar fi un simplu conflict profesional (- economic) între ciobani, cum se mai întâmpla în lumea satelor intrate pe calea istorierii, că unul dintre ei a dat bir cu
DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376052_a_377381]
-
mai impresionante trăiri oferind o altă perspectivă de înțelegere a vieții, a cărei esență este iubirea susținută de credința în Dumnezeu: „Îndrăznește! Crede întotdeauna în iubire/ Crede că Domnul te veghează și pe tine“. Iubirea se împletește cu prețuirea față de înaintași, față de strămoșii noștri în poeziile ce readuc în amintire trecutul eroic al dacilor aflați „Sub semnul lupului“: „Iubire, cheamă-ne pe înălțimi!/ Acolo unde strămoșii mei, mulțimi/ În vechime, ridicau desfătătoare/ Lăcașuri de-nchinare, altare solare“. Deși variate, subiectele sunt abordate
ACTUALITATEA UNUI MIT de VICTORIA MILESCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376639_a_377968]
-
Acasa > Stihuri > Semne > TREZEȘTE-TE INIMĂ-N IUBIRE Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului În vârf de munte însorit, binecuvântat Înaintașii tuturor neamurilor au creat După închipuirea minții și puterea lor Temple și ritualuri de închinare zeilor. Dar s-a auzit un zvon din om în om De nașterea Prea iubitului nostru Domn Întruparea salvatorului sufletelor Iisus Cum fost-a stabilit
TREZEȘTE-TE INIMĂ-N IUBIRE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376677_a_378006]
-
REVOLUȚIEI- Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1451 din 21 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului REMEMBER-1989 -in memoriam, eroii revoluției- Foc de arme-n Timișoara cu ecou la Bucureși, a-nflăcărat toată țara. După secol douăzeci. Ne-au plecat înaintașii după idealul sfânt, dar au murit ca ostașii. Ducând gloria-n pământ. Libertatea câștigată prin prea mult sânge vărsat, astăzi e încriminată de probleme grave-n stat. Economia prădată a ajuns la fiare vechi. Și vândute la bucată, azi asistăm
REMEMBER 1989 -ÎN MEMORIAM, EROII REVOLUȚIEI- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376696_a_378025]
-
legendelor la români; în cazul nostru cele loviștene din zona Brezoiului și din împrejurimile acestuia și să le aducă din îndepărtatul timp mai aproape de zilele noastre și să le lase zestre nemuritoare generațiilor viitoare așa cum ne-au lăsat și nouă înaintașii noștri.” Ion Nălbitoru - membru al LSR - Filiala Vâlcea Referință Bibliografică: Moșnenii brezoieni - păstrători ai datinilor și obiceiurilor românești / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1437, Anul IV, 07 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Nălbitoru : Toate
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
țării dragostea și respectul față de limba strămoșilor. Și mai trebuie să fim liniștiți cu privire la viitorul limbii române, întrucât toți românii își iubesc limba , pentru că au învățat-o de la mamele lor. Să nu uităm cât de mult s-au străduit și înaintașii noștri ca s-o apere și să o păstreze intactă. Să ținem minte mereu versurile lui George Coșbuc: „Astăzi stăm și noi la pândă/Graiul vechi să-l apărăm/ Dar pe-ascuns dușmanii cată/ Să ni-l fure să ni
LIMBA ROMÂNILOR-7 (ULTIMUL EPISOD) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376746_a_378075]
-
augur viitorul generațiilor care vor dăinui pe aceste plaiuri. „Fiecare generație care va veni și va sălășlui în aceste locuri are datoria de a păstra la loc de cinste, în minte, în suflet, în întreaga ființă, zestrea spirituală moștenită de la înaintași.” „Roata timpului” se încadrează în clasa romanelor obiective cu tema satului românesc, în cazul de față al țăranului ardelean pe cât de harnic și ospitalier pe atât de legat de glia strămoșească. Volumul are și o anume încărcătură psihologică, psihologia omului
VIAŢA – UN EPISOD DIN „ROATA TIMPULUI” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376770_a_378099]
-
din Carpați, Ridică-ți fruntea către Soare, Adună-ți mândru, ai tăi frați! Să ne unim din nou, la Alba, De ziua României sfinte! Să-i strângem de prin lume, salba, Să-i punem jerbe pe morminte! Să ne cinstim înaintașii, Să ridicăm spre Cer, drapel! Regii Unirii și ostașii Să îi pictăm din nou, pe el! Să mai sorbim din Cer și Mare, Puterea de a înflori! Să rezistăm la încercare Și să trăim spre a iubi! Referință Bibliografică: Să
SĂ NE UNIM DIN NOU, LA ALBA! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375088_a_376417]
-
de stepa la Zău de Câmpie stă tocmai în intervenția omului, o altfel de intervenție, de data aceasta non-distructivă. Observând ritmul în care aceste flori dispar, atât fostul custode cât și actualul custode, pregătit de fapt în ani buni de înaintașul sau, urmăresc an de an semințele de bujor de stepa, iar în perioada în care ele se înnegresc, le culeg, le selectează și le seamănă în pământul fertil al celor două parcele înlocuind plantele dispărute. „Când văd an de an
SECRETUL BUJORULUI DE STEPĂ DE LA ZAU DE CÂMPIE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375249_a_376578]
-
personalitățile și nu văd de ce nu i-ar sugera cineva părintelui Gheorghe Bârjovanu să acceadă spre administrația locală, de unde ar avea la îndemână mai multe instrumente de a face bine! Unii au zidit în localități turnul în care aruncă amintirea înaintașilor ori a contemporanilor de seamă, alții păzesc strașnic acest turn. Însă, o stare de spirit izbucnită în generațiile de mai târziu, va răscoli istoria căzută în pandemia prădalnică a politicienilor, așa cum în toată țara va veni un anotimp cultural în
PĂRINTELE GHEORGHE BÂRJOVANU. OAMENI CUMSECADE! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372604_a_373933]