2,507 matches
-
-o de vrăji pe frumoasa Firicel, transformată în lespede, se însoară cu ea. Artificios construite, întrețesute cu situații naive, versificate adesea greoi și alterate (mai ales Șarpele Marao) de un tezism actualizant, cele două poeme dramatice pot procura o oarecare încântare prin inventivitate epică, prin jongleriile fanteziei. Leru e un hibrid literar, în care personaje și situații de basm și mitologie coexistă cu momente din biografia reală a poetului. În căutarea Inei, iubita lui, Leru dialoghează cu Eol, cutreieră capitala apăsată
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
au peuple (1)”, Sources Chrétiennes, 175 (Paris, 1971) (cf. Riché, op. cit.). 22. Pentru elogiul „rigorilor vechii discipline” adus de Sidonius vieții de la Lérins, vezi Sidonius, „Carmen”, XVI, în Monumenta Germaniae Historica, vol. VII, p. 241 (Hanovra-Leipzig). Sidonius se exprimă cu încântare: Rigorem veteris disciplinae relaxaveris („Nu vei fi slăbit rigoarea vechii discipline”). T. Haarhoff (Schools of Gaul: A Study of Pagan and Christian Education in the Last Century of the Western Empire, Oxford University Press, Oxford, 1920) a intuit corect că
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Este atât de vechi și de îndrăzneț tâlcul acesta, încât trebuie dezvăluit mereu și nu trebuie uitat niciodată. Dar nu așa cum fac criticii literari și esteticienii care văd în Odiseea o „epopee”, adică o născocire frumoasă spre adormirea copiilor și încântarea soțiilor credincioase. Ci așa cum fac hermeneuții curriculumului, care caută fundamente pentru construirea omenească a destinului de către fiecare membru al spiței noastre. Nu trebuie să ni-l închipuim pe Ulise un „erou exemplar”, cum ne îndeamnă criticii literari, ci un om
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
trăsături de caracter pozitive; - dezvoltarea sociabilității copilului prin participarea la activitățile organizate pe grupuri de copii; - educarea expresivității mimico‑gesticulare; - nuanțarea exprimării verbale; - dezvoltarea sensibilității și a gustului estetic față de fenomenul muzical; - determinarea unor stări de deconectare, relaxare, confort psihic, încântare și bună dispoziție. Principalele forme de organizare a activităților educațional‑terapeutice din sfera muzicoterapiei sunt: a) cântecul - are impactul cel mai puternic asupra dezvoltării proceselor psihice ale copilului; datorită accesibilității și conținutului variat, prin cântec se dezvoltă și vocea, auzul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
1974) și Văpaia (1984) sau în paginile memorialistice întitulate Îmi aduc aminte (1972), unde este evocat și Mihail Sadoveanu, căruia P. i-a împărtășit multe din cunoștințele sale cinegetice. Cărțile sunt constituite nu doar din descrieri, mărturisind devoțiune și nesfârșita încântare, nu doar din reverii naturistice, hrănițe de o realitate ridicată spre mit, ci și din evocarea dramelor unor sălbăticiuni, spre exemplu a unui jder care cade într-o cursă, a unui tap negru din Munții Făgărașului ș.a. De asemenea, sunt
POP-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288889_a_290218]
-
și vibrațiile inimii omenești, „către toate zările deschisă”: „Sunt seri când cerul tot se topește-n violină/ Și-n vârful degetelor stele nu tac./ Ies atunci poemele și noaptea-i plină/ De ele, ca niște fructe care se desfac” (Violină). Încântarea regăsirii panice este treaptă a unui urcuș - i se spune „exod spre vis”, „călătorie”, „Fata morgana” - către râvnita „mare cetate”, domeniul „amintirii viitoare” a absolutului: „...câte ne-au tulburat de-atâtea ori/ Acolo nu rămân fără răspuns”. P. se simte
POPA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]
-
în stratosferă. „Copac” de apă, Istrul a fost și o „arteră de foc” în lupta popoarelor riverane. Numai că, atunci când discursul e politizat în exces, în spiritul vremii comuniste - și asta se întâmplă nu rareori -, tendențiozitatea retoricii devine stridentă, iar încântarea în fața imaginației poetice dispare, lăsând cititorul pradă unui sentiment de lehamite. Concomitent cu reportajul, P. profesează eseul publicistic, prezent în paginile din Un elefant pentru doi oameni. Scurt periplu prin civilizațiile tinere ale planetei (1973), România - convergențe la universal (1975
PURCARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289066_a_290395]
-
se reflectă frumusețea lumii și a existenței. Prospețimea unei lumi proiectate în imagini luminoase, limpezi, grațioase, urmând să surprindă ipostazele unor anotimpuri încântătoare, cu note din Coșbuc și Pillat, angajează un discurs liric vibrând de un bine temperat entuziasm, de încântare pentru spectacolul naturii, ingenios personificată, și pentru sesizarea elementarului (marea, îndeosebi). Într-o creație poetică restrânsă și vizibil inegală, regretul supunerii inevitabile la „marea trecere” aduce un lirism autentic: „Cocoși răniți în aripi - anii mei/ Trec îngropând sub glezne timpul
RADULESCU-LEMNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289109_a_290438]
-
Îi istorisește țarului drumul său prin China, un drum dificil, o călătorie inițiatică. „Minunarea” nu lipsește, și într-un rând ambasadorul exclamă: „Noi ne simțim ca pe alt tărâm”. Dar parcă ar fi vorba, mai degrabă, de un soi de „încântare”. Călătorul, informat într-o oarecare măsură, notează cele văzute sau auzite („marele lac Sara-nor în care, după cum se spune, s-ar găsi scoici mari cât o farfurie albă și în aceste scoici se găsesc mărgăritare” fosforescente), verifică uneori autenticitatea știrilor
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
feminine (II), CL, 2003, 2; Mircea Iorgulescu, Fantasmele romanului, „22”, 2003, 689; Marta Petreu, Când ați citit ultima dată o carte de plăcere?, LAI, 2003, 25; Nicolae Oprea, Romanul unei femei fragile, „Ziua literară”, 2003, 65; Horia Gârbea, Neliniștit, fără încântare, LCF, 2003, 32; Sanda Cordoș, Deshumări și emancipare, APF, 2003, 7-8; Ovidiu Mircean, O oglindă în care nu mai e nimeni, ST, 2003, 9; Iuliana Alexa, Senzualitate și moarte, RL, 2003, 43; Crenguța Năpristoc, „Agata murind”, OC, 2003, 198. N.Br
PAVEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288735_a_290064]
-
modelul cert al raționalității. Să presupunem că trebuie să aleg între mai multe modalități de petrecere a timpului liber. În primul rând ar trebui să știu ce tipuri de efecte, consecințe are fiecare dintre acestea asupra vieții mele: relaxare psihică, încântare estetică, mișcare fizică, dezvoltare intelectuală, satisfacție, modul în care afectează starea de sănătate etc. În al doilea rând, ar trebui să știu în ce grad generează fiecare modalitate disponibilă de petrecere a timpului liber efectele enumerate și cu ce probabilitate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
istoria sfântă să-și urmeze cursul. Presărată cu anacronisme, piesa configurează o imagine necanonică a Mântuitorului, văzut, fără cutremur mistic, ca o făptură de o neobișnuită carismă, ca un stilist captatoriu, ale cărui rostiri cu falduri alegorice sunt sorbite cu încântare de cei ce îl ascultă și memorate cu o sfințenie picată în caricatural de viitorul evanghelist Ioan. „Anacronisme”, recunoscute ca atare și incluse cu rost, se ițesc și în L’Homme qui se dit Lénine (1998). O privire cu scăpărări
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
ochii acelora care te privesc pentru prima oară, fără să știe cîți au fost ademeniți astfel și omorîți de tine, mai înainte! Așa luneca Moby Dick pe apele line ale mărilor tropicale, printre valurile ce-o aplaudau parcă, pline de încîntare - așa luneca, încă ascunzîndu-și grozăvia trupului scufundat și hidoșenia fălcii sale cumplite. Dar în curînd, partea din față a trupului se ridică încet din apă și, o clipă, întreagă această făptură marmoreană se arcui în văzduh, întocmai ca podul natural
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
intens traducea modul de comunicare al lui Franck prezența totală în relație. Franck reproducea, procesul prin care mama îi arată copilului că îl înțelege, la un nivel foarte înalt al tehnicii inconștiente. Acest proces face ca, atunci când copilul chirăie de încântare, mama să-l scuture ușurel sau să-și miște umerii uitându-se la el. În interacțiune, ea se sincronizează astfel cu el cel puțin o dată pe minut. Aceste momente sunt esențiale în trezirea afectivității. De altfel, specialiștii semnalează că sincronizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
cum aceste senzații se extind la nivelul Întregului braț și, ocazional, ele pot apărea și În zona chakrei creștetului. Totuși, unele persoane nu simt nimic, fiind, evident, dezamăgite, mai ales dacă Își compară trăirile cu ale celor care vorbesc cu Încîntare despre toate aceste senzații. Preocuparea lor firească este că acordajul nu ar fi funcționat sau că, pur și simplu, nu sînt potriviți pentru Reiki. Cu siguranță că nu este așa. Un acordaj funcționează Întotdeauna. Are mereu succes În procent de
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
sintagma „măcar astăzi”; trăirea clipei și conștientizarea lucrurilor ce se petrec În jurul tău te obligă să te raportezi la prezent, la Acum, care este singurul timp asupra căruia deții controlul. Viața În prezent Îți oferă ocazii de apreciere și de Încîntare și de a trăi cu adevărat orice faci la un anumit moment. Este un principiu budist „să fii cu picioarele pe pămînt”. Cu alte cuvinte, să trăiești chiar aici și chiar acum, să nu Îți lași gîndurile să zboare la
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
-l încânte vreo carte. Erle Stanley Gardner îi e prieten prea apropiat, așa că sentimentele s-ar putea să-i obnubileze obiectivitatea. Despre Peter Cheyney notează că e amuzant, dar nu mai mult de atât. Pe Ross Macdonald îl prizează cu încântare, dar din nou lucrurile sunt explicabile: rareori s-a văzut un ucenic mai dornic să imite modelul magistrului... Margaret Millar, soția lui Ross, îi place din motive la fel de evidente. După cum îi place și spectaculozitatea lui Austin Freeman. Sau felul în
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
o largă paranteză, în interiorul căreia se desfășoară spectacolul măririi și decăderii uneia dintre femeile-asasin emblematice ale lumii lui Raymond Chandler. Marlowe ajunge la Velma Valento pe o cale nu atât ocolitoare, cât greu accesibilă. Chiar dacă am citit și recitit cu încântare romanul, nu sunt pe deplin convins că episoadele se înlănțuie după o logică indestructibilă. Articularea secvențelor este, într-adevăr, subtilă - dar ea se datorează mai degrabă strălucirii stilistice decât succesiunii inevitabile a întâmplărilor. Cititorul e manipulat fără scrupule, prin strecurarea
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
o protecție contra problemelor cotidiene. Ea antrenează deopotrivă sentimente care par a fi de dragoste. Lagache (1962/1984) o afirmă cu tărie: „Sublimarea este o relație comparabilă cu iubirea”. Și Mijolla-Mellor (1992), în lucrarea Plăcerea gândirii, consacră câteva pagini înflăcărate încântării, comparabilă cu cea dată de relațiile cu o ființă dragă, pe care o simte acela ce se abandonează sublimării. Este vorba, nici mai mult, nici mai puțin, decât de o „investire pasională”. Urcând o treaptă, ajungem la reflecția făcută de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
fac ca «centrul de greutate al romanului să se deplaseze de la nou spre vechi», cum remarca un critic de la Viața românească (...). Istorii de demult, credințe străvechi, obiceiuri populare aparținând unei mentalități primitive, sunt expuse pe pagini întregi cu o deosebită încântare de autor. Uiți uneori că citești un roman, într-atât își părăsește Colin rolul de scriitor pentru cel cu totul nepotrivit de monografist al satului (după vechi metode) (...). La sfârșitul romanului, cititorul rămâne cu convingerea că în Deltă au început
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
secolul al XVIII-lea, asemenea atitudini fiind regăsibile în opera brașoveanului Johann Filstich; Brukenthal însuși acceptase dialogul cu mediile intelectuale românești. În 1779 i se adresează marele Serdar Gheorghe Saul, cunoscut învățat, european prin formare și educație, cel care mărturisește încântarea de a fi petrecut un timp în Transilvania: Entre tous les vastes et très hereux États de la Majesté Impériale et Royale j’ai choisi par preference à mon égard ce séjour de la Transylvanie, dont le climat et une grande pârtie
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și purificarea interioară; - pentru subiectul străin de această tradiție, circumcizia îmbracă mai degrabă aspectul unei mutilări, al unei castrări (vezi acest cuvânt). Ea exprimă pierderea virilității și a puterii, neputința și supunerea față de o autoritate exterioară. Circ Circul este spațiul încântării și al amuzamentului. Simbolizează copilăria și reprezintă adesea, în vis, tendințele ori pulsiunile regresive. Îl invită pe subiect să caute în trecut, mai ales în primii ani din viață, soluția la problemele sale actuale. În limbajul popular și deci în
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
vis un ceas sau a se trezi indică faptul că subiectul este gata să găsească soluția, să evolueze de la apatie la acțiunea creatoare. Revelionul adaugă o nuanță festivă și arată că această importantă transformare se poate realiza cu bucurie și încântare. Drapel Drapelul este un simbol federator și unificator. Inspiră dorința de a se ralia la un grup, la o cauză, la o comunitate. În plus, fiind emblema patriei, drapelul devine, într-o interpretare psihanalitică, simbolul mamei (patria-mamă). Evocă legăturile familiale
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Însă până la versiunea din 1936 (gândită totuși bine În intenție). În 2001, Î.P.S. Bartolomeu Anania a publicat o altă diortosire a Bibliei făcută, se scrie pe o contrapagină, „după Septuaginta”. Desigur, am deschis noua versiune cu un freamăt de Încântare apriorică, sperând că voi găsi În sfîrșit un text În spiritul a ceea ce scrisesem În articolul din 1996. Or, compararea sumarului LXX (ediția Rahlfs) cu sumarul diortosirii Î.P.S. Bartolomeu Anania, apoi confruntarea atentă, rând cu rând, a Genezei LXX
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
nu ajunge să o compună. Impulsionate de un resort asociativ, „schițele” lui sunt de fapt evocări, depănate cu un anume șart, amestec de maliție și de melancolie. După război, acrimoniosul își drege glasul ca să poată emite o întreagă gamă de încântări. La tot pasul, și în foiletoanele de prin gazete, și în cele înmănuncheate în cărți (Schițe și însemnări din școala de ieri și de azi, 1953, După o jumătate de veac, 1954, Școala de altădată, 1955, De azi și de
BOTEZ-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]