3,982 matches
-
să Înțeleagă ce se petrece cu el. Măruntul, rudimentarul, dar, deosebit de eficientul mijloc de călătorit prin acele locuri, lotca, a lunecat, ușor, spre luciul și Întinderea nesfârșită a apei, cărăbănind punga În care, capturatul, nu se mai zbătea demult. Prostovolul, Încărcat, Îl urma, asemeni unui fulg, mângâiat de briză. Bătrânul lotcan opri. Abandonă, dând hrană, peștilor, captura din prostovol. Revenind În desișuri, ușor - ușor, s-a făcut nevăzut, către punctul cunoscut, de istoricii localnici, pe cale de dispariție, din Deltă, purtând denumirea
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
alese banca. E, apreciase el, mai Încăpătoare și mai comodă. În cazul ăsta, ciripi ea, mie-mi rămâne scrânciobul-leagăn. Da. Da. Se așezară. Nu, Însă, Înainte ca, ea, să tragă de o parte, ușurel, foaia de pergament, care acoperea masa, Încărcată, cu câte două căni de ceai, două ceșcuțe cu cafea, două păhăruțe cu licoare vișinie, două pahare cu vin alb, două farfurii, În care urmau a fi servite, din vasul de sticlă de iena și câteva tăvițe, fripturi, cu murături
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
pereche de pantofi noi, o pălărie, de-aia de pădurar. Și ciorapi noi. Că, de, ne ducem În lume bună. Lumea justiției. Și, deh, să nu ne facem de rușine. A sosit și băiatul lui Aurel, de la pește. Cu tolba Încărcată bine de tot. Ei, cum ția mers, azi? O-ho! Ian priviți. Și au privit. Și au răsturnat peștii, jos, pe iarbă. Se zbăteau, ghidihoii, de mamă-mamă! I-au ales, i-au așezat, oarecum, pe căprării, câțiva au și luat
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
știuleți de porumb. Și au făcut, În ziua aia, patru drumuri. Și zilele au trecut. Primul hambar, de un vagon, după spusele patronului, a fost umplut, până sus de tot, la acoperiș. Al doilea era la mai bine de jumătate, Încărcat, când, a poposit, la locul din care colaboratorul umplea, din nou, AROul, o mașină, ca oricare altă rablă, din care au coborât, Însă, doi polițai: Tu?, i s-a adresat, unul din ei, băiatului. Eu? Sunt colaboratorul lui nenea Ciocio
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
Stresul unei zile încărcate de evenimente își pusese amprenta asupra lui, așa încât se lăsă pradă acelei stări în care geana somnului îl ademenea molatic. Aflat la cumpăna dintre somn și veghe, doctorul Eugen Tomescu revedea, așa cum obișnuia la finalul zilelor încărcate, filmul acelei zile, lăsând să se deruleze toate imaginile legate de locuri, persoane și conversații, încercând cu maxim de efort să sistematizeze și să dea o nouă orânduială tuturor gândurilor, în funcție de lista de priorități întocmită mintal. Înainte de ivirea zorilor, l-
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
singură, Tinu, îl asigură ea cu vocea pierdută printre lacrimile ce începuseră să-i lunece pe obraji. Exact așa cum am fost când m-ai cunoscut la Sinaia... Locuiesc doar cu mama și cu..., cu amintirea ta, cu Marian Malciu telefonul încărcat permanent și sechestrat într-un sertar, încă din noaptea aceea în care tu..., tu ai sunat să-mi spui că sosești, dar și cu... Laura plângea aproape în hohote. Nu se mai putea stăpâni. Tot năduful și disperarea adunate în
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
m am întors compoziția energetică a încăperii era total schimbată, în aer vibrau frazele pe care domnul M și Domnișoara Ri le schimbaseră între timp. Le-am putut citi de altfel fără nicio dificultate, rămăseseră gravate în aer, atît de încărcate erau de curiozitate și de forță magnetică. O, să nu crezi însă că își spuseseră mare lucru, doar fraze banale pentru debutul poveștii ce urmează să se scrie între ei. Acum sunt din nou la masa mea de unde îi observ
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
Otilia, care o luase înainte, deschisese dulapul cu puști și pusese mâna pe cea mai plină de arabescuri. Într-o clipă, Pascalopol fu lângă ea, cuprinzîndu-i cu putere brațele. - Domnișoară Otilia, trebuie să fii mereu supravegheată. Puștile le țin totdeauna încărcate. Felix nu notă atât primejdia, cât îmbrățișarea lui Pascalopol. Moșierul îi invită în sufragerie. O masă lungă se întindea aproape de la un capăt la altul al odăii, cu două bănci laterale. Masa și băncile, din blană groasă de stejar, erau
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
se-ntîmplase. Contrariat, Felix deveni îndrăzneț și încercă să controleze efectul scrisorii. Făcu așa încît să se afle la un moment dat singur cu Otilia. Fata îl privi franc, îi spuse vorbe indiferente și nu păru nici intimidată, nici cu conștiința încărcată. Lui Felix îi încolți bănuiala că scrisoarea nu-i căzuse în mâini și făcu atunci ceea ce altă dată n-ar fi făcut. Profitând de faptul că Otilia era jos cu Pascalopol, intră în odaia ei, aruncă ochii pe pat și
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
copii, și tu, dimpotrivă, îi iubești. Însă, vezi tu, Costache, n-ajunge să iubești un copil, trebuie să-i faci viața mai frumoasă, să-i dai toate bucuriile, dacă poți să i le dai. Asta e vârsta lor cea mai încărcată de dorinți, și ce-ți lipsește acuma nu mai capeți niciodată. Eu mi-aduc aminte, Costache, că, fiind copil, am vrut să mă duc la circ, odată când se reprezenta nu știu ce număr. Nu m-au lăsat, nu-mi amintesc din
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
cameră, încălzit-------------------80 Materiale pentru construcții--------------------2142 Felix rămase cu gura căscată, uimit, pe de o parte, de venitul cel mare pe care-l avea, vreo opt sute de lei lunar, sumă considerabilă pentru acea vreme, și scandalizat, pe de alta, de socoteala încărcată. Avea un venit de ministru, și moș Costache își pusese în cap să-l facă să irosească pentru mizerabila întreținere tot acest venit. Nu credea să se cheltuiască în casă, pentru coșniță, mai mult de doi lei pe zi, poate
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
o mână albă, mică, plină de inele, ca de femeie. Pe ea aluneca strălucirea lămpii. Domnul Vasiliu socotea cu un creion și, când 1-a simțit înăuntru, a ridicat ochii. Stere i-a deslușit prin pânza cenușie de dincolo de masa încărcată chipul lunguieț și slab, părul argintiu pe la tâmple și hainele necălcate, vechi și lucioase. - Tu ești, mă? a întrebat. Inima cârciumarului bătuse mai tare. Aceeași spaimă veche, ținută ani întregi în suflet, a ieșit gâlgâitoare, sub piept. Palmele și ghiontii
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cine-ai făcut pruncu? -Lam făcut cu o catană! -Lam făcut cu o catană, Uite-așa, să-mi fac pomană! 116 Avea o voce muierească, mai afumată de tutun și stricată de chefuri. Boturile de porțelan ale lămpilor luminau masa încărcată. Pe jos se răsturnaseră câteva sticle golite. Oacă, amețit, se urcase pe un scaun și spunea înduioșat: -> - Nu vă uitați la mine, da-mi place, fraților, țigancă o fi, treaba ei. Și o contesă când se scoală din pat are
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
lustruit al stranelor, și mai făcea trei cruci mari până la pământ. Pe ușile larg deschise pătrundea lumina soarelui de afară. În dâra lui strălucitoare se zăreau jocurile firelor de praf și chipurile celor care intrau. Mereu alte buchete umpleau masa încărcată a Mântuitorului. Tineri și vârstnici, mai mici și mai mari, păcătoși și din cei cu sufletul curat, toți se adunau în această după-masă la biserică. Oamenii pupau icoanele așternute pe flori, se aplecau și mergeau pe sub masa de brad. Dincolo
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
altul pe fața stofei, nu mai semăna cu ce aduseseși. Lucrurile treceau în încăperea din față, plină de umerașe pe care atârnau o mulțime de costume țepene și cămăși de diferite culori. Aici răzbea o lumină slabă prin geamul vitrinei încărcate. Și afară, pe trotuarul îngust și plin de hârtii, ătîrna un șir lung de haine, păzit de nevasta negustorului, o femeie grasă și înaltă. Aceasta ademenea cumpărătorii în prăvălie, strigând din toate puterile: - Ia și te-mbracă! Ia și te
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cărbuni la subțiori, să beau sângele lui, oh... În noaptea aceea au dormit în groapă, și a doua zi, în zori, s-au dus la casa Didineir 276 În drum au trecut și pe la simigii. Piața, plină. Grecii, cu tarabele încărcate. Mirosea de departe a dovleac copt și a sămânță prăjită. Au grăbit pasul. Drept la Iani în prăvălie s-au înființat. - Bună ziua la negustori! a zis cel tânăr. Cațaonul înlemnise. Nici nu mai mișca. Codoșul își freca palmele cu bucurie
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Și nu este ca și cum el s-ar "grăbi" cu tot timpul? Dacă tot ce "este" nu m-ar face să sufăr, oare cum aș suferi să fiu? Și fără excesul balsamic al durerii, cine-ar suporta osânda la viață? Dar încărcat și prigonit de ea, te răsfeți într-un avânt funebru spre nemurire, spre veșnicia muririi - numită și viață... Dorul de a muri exprimă uneori numai o subtilitate a orgoliului nostru: vrem, adică, să ne facem stăpâni pe surprizele fatale ale
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
în mijlocul lor, ci refuzul cu care le-ar fi răspuns, el se uita pe fereasta care dădea în grădină. Cerul se acoperise cu nouri albi, luna învinețise și fugea cufundîndu-se în ei și începuse a ninge. Copacii, a căror crenge încărcate se strecurau negre prin tufele de zapadă, și vântul trecea ascuțit prin crăpăturile ferestrei și mișca portița din grădină, care scârția monoton și ascuțit în țîțînele de fier. El era într-o dispozițiune leneșă și călduroasă pe care - ar fi
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
inima... inima... ce vrei să-i fac, doamnă, ca să tacă... AUR, MĂRIRE ȘI AMOR (variantă parțială) 2257 Cerul era atât de alb încît părea o câmpie de zăpadă. Prin ochii ferestrei priveam afară în grădină la copacii a căror crenge încărcate se strecurau negre prin tufele de zăpadă, numai vântul vâjia prin crăpăturile podului și a porților, ascuțit și monoton. în molateca căldură a camerei lui, Cătălin ședea cu țigara aprinsă, cu o ceașcă de cafea neagră înaintea lui, formând cu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
înfofoliți permite continuarea eliminării toxinelor prin intermediul fenomenului de transpirație. Nu este nici o contraindicație în ceea ce privește frecvența acestor băi. Dacă vă doriți, și dacă timpul vă permite, nimic nu vă împiedică să faceți una în fiecare zi. Dacă, dimpotrivă, programul dumneavoastră esle încărcat și sunteți mai degrabă adeptul dușurilor, încercați totuși să faceți o cură de băi în câteva reprize de-a lungul anului. Cum această cură poate lua diferite forme, puteți face un program pe placul dumneavoastră. De exemplu, puteți face baie
Sănătate și energie Sfaturi practice pentru eliminarea toxinelor din organism by Alicia Hart () [Corola-publishinghouse/Science/2220_a_3545]
-
ea însăși, separată de fluxul trăirilor segmentate analitic în structura triadică a temporalității. Smulsă inițial fluxului temporalității, Husserl leagă impresia originară de o „formă vidă”, denumită de Henry „clipa”. Pentru impresia originară conștiința este, din punct de vedere fenomenologic, prea încărcată. Ea riscă să înghită în neantul temporalității exact ceea ce-i girează premisa continuității spontante, alcătuită din actul originar de sinteză a fluxului trăirilor conștiinței. Dificultatea captării impresiei originare ține, așadar, de faptul sustragerii sale „din fața” temporalității și, prin aceasta, memoriei
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
anilor ’90, după dezintegrarea sistemului sovietic, când ordinea începea să se înfiripeze din haos, lucru valabil atât pentru țările afectate, cât și pentru rețeaua de fundații. Dar noile regimuri lăsau mult de dorit, iar fundațiile aveau în continuare un program încărcat. Cu toate acestea, activitățile nu erau atât de fascinante ca în perioada critică. Aceasta mi-a permis să-mi îndrept atenția spre problema globalizării. De asemenea, mi-am extins rețeaua de fundații în alte părți ale lumii, mai ales în
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
În analiza de conținut, concluziile sunt formulate pe baza unor lecturi empatice și sensibile. Secțiunea următoare a capitolului de față demonstrează o a treia metodă, și anume, utilizarea unei măsurători formale pentru evaluarea gradului în care povestea vieții intervievatului este încărcată emoțional. În acest caz, concluziile sunt formulate pornind de la trăsăturile lingvistice ale textului. Interesul vizavi de acest aspect este localizat la confluența dintre analiza narațiunii în studiile lingvistice și cea din cadrul cercetării psihologice. Cercetătorii din domeniul lingvisticii studiază maniera în
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
existența în spațiul purei gratuități estetice. Iată niște versuri care par scrise de Leonid Dimov: era frig îmi închipuiam satele mirosind a covrig, orășelul copiilor mirosind a vată de zahăr și amandine, fondante, sarailii și praline și frigoriferele din cofetării, încărcate, cu diplomaturi cu frișcă și coji de portocală însiropate zăceam lângă mașina de scris și visam... Ca și în poemul Vis cu bufon al lui Leonid Dimov, enumerarea variantelor creează impresia de cantitate enormă; există grație și eleganță în finisarea
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Nici vro vilă, nici vrun pom. Numele lui toți Îl știu, Dar nu c-n ființă viu. El e numai povestii, Ș-În idei Închipuit, Că e ca un fluturaș, Zburător, mic copilaș, Ca un erou Înarmat, Cu arc săgeți Încărcat. Ș-unde vede tinerei, Întinde arcul la ei. Ș-fi săgetează pe loc, Drept În inimi prin mijloc. Și așa Încep atunci Să simtă dureri și munci. Care răni apoi În veac Numai vreun alt leac Decît ale lor oftări
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]