2,188 matches
-
cerceta pricinile: Dacă se astâmpăra, măgărița, ce bine era! Au pe dracu în ele! Să nu lase lumea în pace!'' Lina' arunca toată vina pe Sia. Se gândea la măritișul fetei cu unul din gemeni, deși proiectul era numai în închipuirea ei ,.O mai vrea acum să o ia? Bine credeam eu s-o mărit mai iute." In același timp, un fel de indulgență de fată greșită, care a trecut pe acolo, se unea cu ciuda ei conjugală și amândouă se
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
răspândească miros de flori de vișin. Soarele arde, acum, ceva mai tare decât la sosirea sa aici. Drum bun, drumețule, prin lume,îți urez. El primește urarea, dar nu-mi răspunde. Nici nu are cum. Pentru că, totul, e doar în închipuire. Ca și viața noastră,în general, după ce s-a topit, și a curs, în istoria lumii, tot ce a avut, diamantin,în ea. PUNCT. ȘI DE LA CAPĂT! Logofeții era numele satului presărat pe câmpia dintre două râuri de prin partea
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
de la noi când plecau, vinerea, spre Făgăraș. 19. În Făgăraș, se putea ajunge cam într-o oră cu căruța. Cu toate acestea, el nu făcea parte, pentru mine, din lumea reală. Era cam ce va fi fost Roma antică în închipuirea barbarilor înainte de a se pomeni între zidurile ei. Misterios, inaccesibil, nu-l vedeam decât de pe munte, când nu erau nori sau cețuri deasupra Oltului. În zilele frumoase, cu cer limpede, se zăreau în depărtare niște pete albicioase, pe un fond
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
seamă un adevărat bărbat, În Europa se schimbase fără nici o Îndoială. Și repetau la nesfîrșit gîndul ăsta, ca și cum cîteva luni de absență ar fi fost de ajuns pentru a-i face să accepte superioritatea copilului, făcîndu-l să crească nemăsurat În Închipuirea lor. Bobby avea și el aproape treisprezece ani, intra În ciclul al doilea, n-o să mai poarte pantaloni scurți, s-a făcut măricel. Se apropiau de aeroport și Carlos vorbea necontenit cu gîndul să nu-i lase timp lui Julius
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
parcă agățată deasupra mării, Își sorbeau ceaiul parcă se jucau de-a ceaiul la ora cinci după-amiază, contemplînd soarele care avea să asfințească În curînd. Și apoi Își făcea apariția Juan Lucas și devenea regele acestui minunat joc de șah, Închipuirea sau simulacrul unei bătălii pe care ei o purtau În joacă Împotriva scurgerii timpului, Împotriva tuturor lucrurilor care nu erau la fel ca ei; Își făcea apariția Juan Lucas și o săruta pe frunte, sub bucla rebelă, pe Susan, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
În casa asta blestemată! Izbi cu pumnul În casa de bani, bineînțeles că n-a reușit s-o deschidă, dar În orice caz rezultatul n-a fost rău de loc, fiindcă o altă casă de bani i se deschise În Închipuire: Bobby țîșnî ca din pușcă spre camerele servitorilor și nu se opri pînă nu ajunse la dormitorul lui Celso. O oră mai tîrziu, Celso apăru În barul de vară, unde, profitînd de primele raze ale soarelui de primăvara, Juan Lucas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
ai ochi buni ca să-ți dai seama), un băiat fardat și epilat ca pe scenele elisabetane, zâmbindu-ți tandru și che mându-te cu degetul. Trecând pe lângă vitrinele ace lea baroce și exuberante, mă gândeam cât de mult semănau ele cu închipuirile mele din adolescență, când, înfășurat în cearceafuri ude de transpirație și feromoni, îmi imaginam femei goale, femei obscene, femei nerușinate, fără chip, fără per sonalitate și fără voință proprie, pure animale sexuale ce-mi ofe reau de-a valma fesele
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
altă cameră, cea mare făcând ceva prin sufragerie...) ca să mă gândesc la Irina, „prima mea femeie“ și o derizorie enigmă. O jalnică enigmă a unor jalnice vremuri. Eram student la Litere, grafoman, sărit de pe fix, poet până-n vârful dinților (în închipuirea mea) și totuși șters, mărunt, mort de slab, încât singura parte din umanitate care mă interesa, fetele, se uita prin mine ca prin sticlă. Trăiam o singurătate înfio ră toare. Nici măcar când, mergând pe la cenacluri, căpătasem o mică notorietate literară
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
un băiat deștept și învăț bine și că i-ar părea rău ca organizația noastră să ia unele măsuri împotriva acelora care se lasă antrenați și atrași de religie, de misticisme... că, Dumnezeu nu există, el este prezent doar în închipuirea bolnavă și bolnăvicioasă a unora, că... I-am răspuns că nu pricep de ce-mi spune mie lucrurile acestea. A roșit, a mormăit ceva și a plecat, cam cu coada între picioare. Aveam să-l regăsesc, peste ani și ani
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
rost, atâta vreme cât cei patru reușesc, iarăși, să survoleze regatul lui Chronos, să surmonteze spațiul geografic. Destinul a făcut ca ei să se întâlnească acum, aici, pe niște coordonate sufletești capabile să transforme imaginarul în adevăr și, la nevoie, realul în închipuire. Voiajul pare să decurgă normal, căci nimeni nu are nici rău de altitudine, nici vreo altă problemă, căci doctorul Vis veghează. El împacă realitatea cu închipuirea și dă armonie dulce și calmă. Pilot e Ion Dimofte, pentru că el e, parcă
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
niște coordonate sufletești capabile să transforme imaginarul în adevăr și, la nevoie, realul în închipuire. Voiajul pare să decurgă normal, căci nimeni nu are nici rău de altitudine, nici vreo altă problemă, căci doctorul Vis veghează. El împacă realitatea cu închipuirea și dă armonie dulce și calmă. Pilot e Ion Dimofte, pentru că el e, parcă, menit să fie tot timpul la cârmă, eternul timonier, chiar dacă lucrul acesta a condus, de două ori deja, la finaluri nu dintre cele mai vesele. Dar
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
sau covor uzat, inventând povești care să explice cum ajunseseră acolo. Cumpărară împreună o veioză, cu piciorul făcut dintr-o statuie a lui Buddha. Cum ajunsese un asemenea obiect în districtul Buffalo sau de ce fusese abandonat acolo, asta doar o închipuire dintre cele mai îndrăznețe ar fi putut explica. La cea de-a șaptea lor întâlnire, în timp ce făceau cumpărături în raionul de legume de la Sun Mart pentru o cină spontană, el o numi K.S. pentru prima oară de mulți ani. Întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
foarte scăzută, cortexul prefrontal amețit de somn, cicluri psihologice străvechi, legate de rotația Pământului - același flux chimic de dincolo de orice noapte întunecoasă a sufletului. Weber închise din nou ochii și încercă să-și liniștească pulsul, să-și limpezească mintea de închipuirile nebunești ale nopții. Se strădui să se localizeze și să se așeze în fluxul propriei respirații, dar se tot întorcea la o listă de acuzații nedeslușite. Abia la ora 4.30 a.m. reuși să dea un nume senzației sale: rușine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
deprimă, iar reacția medicală îl indignă. Să mă anunți când se întoarce Doctorul Scriitor. Aș vrea să fac niște teste pe el. Nu i-o descrise pe Barbara lui Karsh. Nu voia ca ei doi să se întâlnească, nici măcar în închipuire. —Povestește-mi despre tine, îi ceru ea. Ce-ai mai făcut? El gesticulă spre clădirile din jur. Toate astea! Când ai trecut ultima oară pe aici? Probabil că orașul ți se pare destul de schimbat. Orașul arăta ca Brigadoon 1. Tărâmul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
natural. Și nu pe mine mă vor. Pe toți îi doare fix în cur dacă trăiesc sau mor. Probabil că-mi vor doar proprietatea. Aș vrea tare mult să stăm de vorbă despre chestia asta, îi spuse Daniel. Folosea o închipuire ca să alunge altă închipuire. —Ah, frate. Poate că-s eu terci. Habar n-ai prin ce-am trecut. O bășină de accident, se face un an luna asta. Atunci a început totul. —Știu, îi spuse Daniel. —Ai văzut emisiunea? —Emisiunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
mine mă vor. Pe toți îi doare fix în cur dacă trăiesc sau mor. Probabil că-mi vor doar proprietatea. Aș vrea tare mult să stăm de vorbă despre chestia asta, îi spuse Daniel. Folosea o închipuire ca să alunge altă închipuire. —Ah, frate. Poate că-s eu terci. Habar n-ai prin ce-am trecut. O bășină de accident, se face un an luna asta. Atunci a început totul. —Știu, îi spuse Daniel. —Ai văzut emisiunea? —Emisiunea? Nu. Te-am văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Mamă : o identitate ficțională E, mai întâi de toate, o închipuire. Una identitară. Din câte-mi amintesc, e mai veche decât adolescența, vârsta zburătoare doar o fixează întru câtva. Ce ești începe mai mereu cu ce ai putea fi. Aș putea fi - dac-aș fi - când voi fi... Trebuie spus cu
Maternitate : identități ficționale. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Miruna Runcan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1780]
-
-mi amintesc, e mai veche decât adolescența, vârsta zburătoare doar o fixează întru câtva. Ce ești începe mai mereu cu ce ai putea fi. Aș putea fi - dac-aș fi - când voi fi... Trebuie spus cu sinceritate că e o închipuire constantă, chiar dacă direcția în care se duce se întemeiază, în mare parte, pe întâmplări și pe observații accidentale. Pe de altă parte, e și o transpunere în spațiu și timp, o adaptare ficțională, cu straturi întregi de promisiuni încarnate - palimpsest
Maternitate : identități ficționale. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Miruna Runcan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1780]
-
Plângerea lui Iisus (Punerea în mormânt a Domnului). Aureolele sfinților sunt încrustate cu perle autentice, iar aureola Mântuitorului are 3 rubine în 3 casete mici de aur, frumos decorate. Scena este încadrată de o inscripție în limba slavonă: „Acest aer, închipuirea Dumnezeescului Trup al Domnului nostru Iisus Hristos, s-au făcut de robul lui 16 Dumnezeu Nestor Ureche mare vornic al Țării de Jos și Cneghina lui, Mitrofana, și l-au dăruit Dumnezeescului locaș din nou ziditei sale mănăstiri ce se
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
mii de soldați. Acesta era un eveniment în spațiu-timp atât de important încât, în cele din urmă, Gosseyn hotărî că Semantica Generală îi putea oferi un răspuns condiționat. Așa că spuse, precaut: - Există posibilitatea ca, la bază, universul să fie o închipuire, nu o realitate; și că, dacă, printr-un procedeu sau altul această închipuire este pusă în mișcare să apare neantul. Într-un asemenea moment de disociere distanța nu mai are nici o valoare. Nu părea indicat să dezvăluie că acesta era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
în cele din urmă, Gosseyn hotărî că Semantica Generală îi putea oferi un răspuns condiționat. Așa că spuse, precaut: - Există posibilitatea ca, la bază, universul să fie o închipuire, nu o realitate; și că, dacă, printr-un procedeu sau altul această închipuire este pusă în mișcare să apare neantul. Într-un asemenea moment de disociere distanța nu mai are nici o valoare. Nu părea indicat să dezvăluie că acesta era sistemul de coordonare în care - se credea - super-creierul lui Gilbert Gosseyn opera transferul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
de vorbirea continuă despre sine și despre propria activitate, și care este împiedicată de voința de a acapara totul, de a voi să obțină ceea ce este decis de la sine, făcând să treacă drept norme ale bisericii ceea ce constituie de fapt închipuiri personale. Măgarul nu este așa. El este discret și sobru; nu poartă nimănui ranchiună; îi transportă pe toți fără să sufle o vorbă, chiar și pe acela care ar fi strigat la el cu grosolănie: măgar, măgarule, cap de măgar
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
propriilor retorici, în ceea ce am strigat două cincinale și mai bine despre Ion Iliescu; dreptu-i că am spus numai adevăruri: cred și azi că, istoric și cum doriți (ontologic și gnoseologic) a fost lovitura de stat, au fost teroriștii o închipuire, au fost mineriadele o realitate, a fost progromul de la Târgu Mureș la fel. Pe toate astea le-am auzit buimac cum mi le-a reamintit convingător un sibian trăitor la Timișoara, un nenea zidarul care mi-a spus că de ce
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
idei foarte confuze. Ele spuneau că: «dincolo de Istru pământul e cuprins de albine, care împiedică pe oameni de a înainta în calea lor.» Vom vedea că Agatirșii cultivau albinele, și Tracii, auzind despre țara cea îndepărtată unde erau albine, scorniră închipuirea că țara de dincolo de Dunăre e așa de plină de albine, încât împiedică pe oameni in drumul lor. Tot astfel spuneau Sciții că la marginile țării lor către nord-răsărit «nu este cu putință, a pătrunde mai departe, nici a, vedea
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
de care sunt ocupate în fiecare an a transporta legăturile de vreascuri necesare acestei construcțiuni, pe care iarna o strică de-a pururea. Pe această movilă de vreascuri împlântă Sciții un vechi iatagan de fier, ce se zice a fi închipuirea zeului Marte, și acestui iatagan oferă Sciții în fiecare an jertfe de vite și cai. Tot acestui chip jertfesc ei și câte unul din suta de prinși făcuți in răsboi, nu ca jertfe ordinare, dar cu ceremonii deosebite. După ce au
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]