2,835 matches
-
care este nemulțumită cu starea de lucruri existentă. Ea pornește de obicei de la clasele apăsate și dezmoștenite de bunurile acestei lumi”, iar „mișcarea socialistă din vremile noastre [...] nu e mai puțin adevărat că reprezintă o nouă fază a vecinicei lupte încinsă între exploatatori și exploatați”. Mai mult, A. D. Xenopol surprinde într-o formulă lapidară, fie și împrumutată, unul din elementele esențiale ale evoluției istorice: „[...] istoria omenirii s-ar putea caracteriza prin împilarea celui slab de către cel tare”. Firește, nu se poate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
privi Îndurerat pe frații și pe fiii săi, jelindu-se îndurerat întunecîndu-se Pe vînturi învăluit în nouri, în tunete Vorbind, Si poruncind lucrarea toată cu grijă și putere și asprime. 135 Apoi Leii lui Urizen lucrarea lor o apucară, și-ncinse în cuptor Mormanele strălucitoare vîjîie; răzbubuind lovesc ciocanele, si multe piramide-s Întocmite și-s aruncate jos răzbubuind în afundișurile Neființei. Încinși pînă la roșu ei, șuierînd, isi despicară-n jos cale de multe leghe Pîn' ce oprindu-se, fiecare
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
lucrarea toată cu grijă și putere și asprime. 135 Apoi Leii lui Urizen lucrarea lor o apucară, și-ncinse în cuptor Mormanele strălucitoare vîjîie; răzbubuind lovesc ciocanele, si multe piramide-s Întocmite și-s aruncate jos răzbubuind în afundișurile Neființei. Încinși pînă la roșu ei, șuierînd, isi despicară-n jos cale de multe leghe Pîn' ce oprindu-se, fiecare își găsește centrul [temelia]; acolo stau ei suspendați 140 Cumplitele scîntei zvîrlindu-și departe-n adîncimea-ngrozitoare. Căci, măsurat în spații ordonate, Fiii lui
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
si sulfuroasa spumă ticsita ridicîndu-se, 210 Se așternu, Iaz luminos și lucind limpede, Alb că zăpadă. Uitare, amuțire, trebuința, închise-n lanțuri ale minții, În fiarele de gheață micșorîndu-se, răvășit, rupt de vecie, Los fiarele și le bătu, cuptoarele-și încinse, Si a vărsat de fier sudoare, sudoare de arama. 215 Fără odihnă nemuritoru-ncătușat, plin de durere ridicîndu-se, Îngrozitoare cazne îndurắ, pîna ce-o bolta, sălbatică, pletoasa, i-a-nchis Fîntînă gîndurilor într-o sfera. Într-un oribil somn cu vise
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
tulburat. La Răsărit, apus și miazănoapte și miazăzi El dădu drumul căilor și Plugul sau îl așeza în colțul de la miazănoapte 321 320 Al largului cîmp Universal, apoi pași nainte în nemărginire. Apoi sămînță începu s-o semene; pîntecele își încinse Cu-o luminoasă cingătoare, și-a să pulpana se umplu de suflete nemuritoare. Urlînd și Văitîndu-se zboară sufletele din a lui Urizen zdravăna mîna, Fiindcă din mină lui Urizen puzderiile cad că stele 325 În locurile hotărîte, minate înapoi de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
e Domnul Valei? te-ascunzi în crăpături de stîncă? De ce să te ascunzi de Vala, de sufletul care lăsat în părăsire rătăcește?" Ea înceta, si raze-n juru-i străluciră că slavă dimineții, Si se nalta afar' din rîu și își încinse de-aur cingătoarea. 505 Și-acum picioarele-i pășesc pe sînul cel de iarbă al țarinei Printre-ale sale turme, și ochii și-i întoarse spre-ncîntătoarea-i casă Și-n pragul ușii sub copaci văzu jucîndu-se doi prunci. Se-apropié de casa-i
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
o cruntă depresie. Și nici măcar ziua de naștere nu-i cădea bine, nici ziua căsătoriei, nici chiar ziua soției! Iar când a încercat să facă invitații pentru aniversarea bunicii Matilda, a fost întâmpinat doar cu zâmbete ironice. Pe măsură ce spiritele se încingeau acasă la Ștefan Scalar, acesta era tot mai convins că a dat lovitura, iar după mai multe pahare de vin, l-a apucat chiar un sentiment duios referitor la bietul Flink: Robert era cu zece ani mai bătrân decât el
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
stânga trebuia salvat. A fost analiza care m-a obligat să conclud că în politica internațională nu există acțiune sau decizie care să se bazeze pe o singură cauză explicativă: există o duzină de cauze care dansează dezordonat, până se încing într-o singură mișcare. Pentru analist, o duzină de motive e o cifră bună, în nici un caz mai puțin de 7. Unele nu se vedeau ușor în cazul decidentului Hrușciov, cum erau relațiile lui cu partidul, cu armata, cu membrii
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
și s-a ajuns la concluzia că discuția Roșcin-Ecobescu oferă oportunitatea unui dialog pentru convenirea unei soluții. În concluzie, s-a indicat ca ambasadorul N. Ecobescu să aibă o nouă întâlnire cu A. A. Roșcin. Cât de mult s-a încins atmosfera după primirea acestui răspuns, nu cred că este cazul să fie oferite acum detalii.] A doua întâlnire dintre ambasadorii N. Ecobescu și A. A. Roșcin a avut loc la 14 mai, diplomatul sovietic propunând același loc de desfășurare. A
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
nu catadicsește să se ridice din fotoliu, să salute, să facă reverențe, deși e chiar regele neîncoronat al „Wattier”-ului. Dezinvolta doamnă se apropie apoi, ca atrasă de magnet, de un bărbat Înveșmântat Într-o haină lungă până la pământ, maronie, Încinsă cu o centură de piele. Fără să poarte mască, figura sa poate servi drept model oricărui pictor, scrie Harriette Wilson. Ochii strălucitori ce trec parcă pe deasupra mulțimii, fără să o vadă, culoarea măslinie a feței, imobilitatea trăsăturilor, surâsul Încremenit ironic
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
atât mai de efect. Legea dandy rămâne fermă și aici: bombele se comunică discret, cu ochii țintă În farfurie, cu un aer preocupat de ce se află acolo, nu de știrea tocmai lansată: efectul va fi pe măsură. Dar conversația se Încinge abia după primul fel. Atunci poate fi pusă În valoare adevărata artă a captării celorlalți printr-o morișcă (totuși bine strunită) de vorbe. Nimic În exces, nimic supralicitat, nimic vulgar. E suficient un singur rateu, un moment de plictis afișat
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
rase nervo-sangvine a Franței, care merge până la limită În intensitatea elanurilor sale. Celălalt descinde din acei oameni ai Nordului, limfatici și palizi, reci precum marea ai cărei fii sunt, dar irascibili exact ca ea. Bărbați cărora le place să-și Încingă sângele rece cu flacăra alcoolurilor (high-spirits). Oricât de opuse le-ar fi temperamentele, ei au comună vanitatea de o forță cotropitoare, pe care o consideră, firește, drept mobil al acțiunilor lor. În acest punct, ambii sfidează reproșul moraliștilor, care condamnă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
propriu; asta ar Însemna că vrei să domini persoanele elegante din Paris, cele care tatonează, Încearcă și nu ating nici ele Însele Întotdeauna grația. În acel moment, cum se băuse deja vârtos În onoarea zeiței fashionable a ceaiului, spiritele se Încinseră și căpătară tonuri iluministe. Atunci se ridică unul dintre cei mai eleganți 1 redactori ai magazinului La Mode și le aruncă o privire triumfătoare colaboratorilor săi: — Acest om există, zise el. Un râs general Întâmpină această introducere, Însă imediat se
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
puterile altor șamani) și trebuie să respecte numeroasele obligații specifice calendarului ritual. Deoarece unul dintre argumentele majore ale puterii sale este stăpânirea focului (a căldurii), el trebuie, periodic, să facă dovada forței sale, prin diferite acte, de la mersul pe cărbuni Încinși până la uscarea pe corp a numeroase rânduri de cârpe ude sau Înghețate. În plan spiritual, șamanul se află Într-o permanentă luptă cu puterile oculte: el poate fi, În orice moment, ținta atacului venit din partea spiritelor malefice, a vrăjitorilor sau
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
dans la poésie européenne dès le XVIIe siècle1353, étant largement utilisée par leș poètes français du XIXe siècle.1354 L'œuvre lyrique de Blaga se fait remarquer par une pratique généralisée de l'enjambement. Prenons un exemple : Livadă s-a încins de somn. Din genele-i de stufuri strâng lacrimi de văpaie : licurici. (Înfrigurare) (Blaga, 2010 : 63) Le pré brûle dans son sommeil. De șes cils de roșeau je recueille des larmes enflammées : lucioles. (Frisson) (Miclău, 1978 : 203) On peut observer
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
applique un ajout de graphèmes seulement lorsqu'elle sent le besoin de souligner davantage un élément du texte de départ : Ar trebui să tai iarbă pe unde-ai trecut. Cu coasă tăgăduirei pe umăr/ în cea din urmă tristețe mă-ncing. (Amintire) (Blaga, 2010 : 532) Je devrais faire place nette, / oui, je devrais faucher l'herbe là où tu es passé. / Sur mon épaule pèse la faux du négateur/ et la dernière tristesse me ceint leș reins. (Mémoire) (Stolojan, 1992 : 45
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
approprié dans ce contexte est " verser (goutte à goutte) ". " Sus. Numai noi doi. " " Tout en haut. Rien que nous deux. " (Sus/Tout en haut) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 75). Le langage employé par la traductrice appartient au registre commun. " Livadă s-a încins de somn. " " Le verger s'est échauffé dans son sommeil. " (Înfrigurare/Frisson) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 95) ; " Le verger s'est réchauffé dans le sommeil. " (Fièvre) (Villard, 2008 : 23). Leș deux traducteurs ont pris le verbe " a se încinge " au sens propre
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Livadă s-a încins de somn. " " Le verger s'est échauffé dans son sommeil. " (Înfrigurare/Frisson) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 95) ; " Le verger s'est réchauffé dans le sommeil. " (Fièvre) (Villard, 2008 : 23). Leș deux traducteurs ont pris le verbe " a se încinge " au sens propre, produisant des versions dépourvues de poéticité. Nous préférons la version interprétative de Paul Miclău : " Le pré brûle dans son sommeil. " (Frisson) (1978 : 203). " E toamnă. " " L'automne est là. " (Amurg de toamnă/Crépuscule d'automne) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
pe care cu decenii în urmă le culesese Mihai Eminescu. Restul materialului e alcătuit din articole și îl asigură A.D. Xenopol, Dimitrie Gusti, I. Găvănescul, Ion Petrovici, Th. D. Speranția și Radu Manoliu. În mai multe numere ale revistei se încing polemici purtate mai ales de I. Găvănescul: cu N. Iorga, pe teme de pedagogie; tot cu Iorga, implicat fiind și Ioan Bogdan, cu Spiru C. Haret. O altă rubrică fixă, „Recenzii”, se ocupă cu precădere de lucrări de pedagogie și
CULTURA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286576_a_287905]
-
clasice, ale viziunii clasice despre existență apar cu mai multă pregnanță tocmai în interiorul romantismului și alături de el, ba chiar și mai târziu, după stingerea curentului. Aceasta, cu toate că, în cursul secolului al XIX-lea, între adepții celor două stiluri s-au încins polemici, Mihail Kogălniceanu, Cezar Bolliac și alții pledând cu înfocare în favoarea romantismului, Gh. Asachi, George Barițiu, G. Baronzi și alții elogiind virtuțile c. O lungă perioadă de timp, de pe la sfârșitul secolului al XVIII-lea până către 1830, un anume c
CLASICISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286294_a_287623]
-
mai cordial și prietenos, cu nebănuite accese de sentimentalitate. E mereu în căutare de amici (privilegiați sunt C. Dobrogeanu-Gherea și Paul Zarifopol), împreună cu care să asculte muzică, neapărat clasică, să mai pună, în lungi taifasuri, țara la cale ori să încingă un chef. Îi place teribil să stea la o șuetă, bârfind urzicător ori lansându-se în discuții însuflețite despre toate cele, de la politică până la schimbarea vremii, el fiind un meteosensibil tipic. Iubește anecdota, eventual mai deocheată, savurează vorbele de duh
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
eu? / Început, urmare, sfârșit?” Poemele din ultima perioadă sunt expresia detașată a unui sentiment particular: condamnarea la singurătate a statuilor publice: „A trebuit să-nving / să tot înving / Tristeților să pun în mine stavili, / Să umblu-n zale, / sabie să-ncing / Să-mi țin dorința-nlănțuită-n pravili... Când aș fi vrut să zic și eu / Am constatat că limbă n-am, nici gură, / Și că-s ținut sub pază-ntr-un muzeu / Pustie pe dinăuntru - o armură.” E vremea când poetul se
BENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285699_a_287028]
-
spate, ca și cum ar fi vrut să vadă cerul și strălucirea asfințitului printre crengile plopilor... Într-o zi, ajungând până-n podul acelei mari izbe negre, sub acoperișul încălzit de soare, am împins oblonul greu al luminatorului. În zare, un incendiu înspăimântător încingea stepa, iar fumul avea să eclipseze în curând soarele... În cele din urmă, revoluția nu izbutise să facă decât o singură schimbare în colțul acela liniștit din Saranza. Biserica, situată la un capăt al curții, s-a pomenit fără cupolă
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
țara, de cum i s-a adus vestea de cumpănă. Într-o noapte cerul s-a făcut roșu cât țineau zările. Ardeau satele și câmpiile. Puținii pământeni scăpați cu zile veneau Îngroziți, rânduindu-se În oastea voievodului. Bătălia cumplită s-a Încins cât ai scăpăra din ochi. Valea s-a umplut de nechezăturile cailor, de bufniturile scuturilor. Luceau lăncile. Zbârnâiau săgețile. Stefan cel Mare Își deschide drum spre inima bătăliei, către han, izbind În dreapta și-n stânga cu buzduganul ! Striga : Izbiți, feciori
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
jumătate... Sotea se prapădește de râs. Să te rog, ha ? Știi că-mi placi ? Pe cine a mai rugat Sotea ? Uite... pentru că nu-ți cunoști datoria, ți-o iau pe toată. Și vlăjganul Întinde mâna lacom spre alviță. S-a Încins o Încăierare pe viață și pe moarte. Când Sotea reușise să pună jos pe Bălcescu, cineva a sărit În spinarea vlăjganului și, cu mâinile Înfipte În părul lui răvășit, trăgea fără milă. Sotea s-a dat bătut... Te a lovit
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]