1,721 matches
-
reușește, nu ești de acord? Diane Percival, mama lui Oliver, coleg de clasă cu Emily, Îmi Întinde o mână subțire pe al cărei arătător poartă un safir de mărimea unei verze de Bruxelles. Recunosc imediat genul. Una dintre acele neveste, Încordate ca niște arcuri, care-și fac o carieră cu normă Întreagă din a se menține În formă pentru bărbații lor. Merg la sală, merg la coafor de două ori pe săptămână, poartă machiaj complet și când joacă tenis, iar când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
mai tare decât toți. De fiecare dată când treceam pe lângă biroul de tranzacții, Chris Bunce fluiera „Marșul elefanților“ din Cartea junglei: „Hap doi, trei, patru, Continuați, doi, trei, patru!“. Nenorocitul. Într-o după-amiază, stând În fața calculatorului, cu burta atât de Încordată, că aveam impresia că-mi mișună mii de furnici pe piele, am avut câteva Braxton Hicks, acele contracții obișnuite care seamănă cu exclamațiile unui colonel În rezervă din Nether Wallop. Până la urmă, ajunsesem să-l visez pe colonelul Hicks sărindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
ne permit explicarea acestei diviziuni dintre politica europeană a guvernului social-democrat suedez și politica transnațională a Partidului Social-Democrat Suedez. Mai întîi, SAP se înțelegea bine cu SPD și BLP, pe cînd relațiile cu Secția Franceză a Internaționalei muncitorești erau mai încordate. Apoi, SAP, aflat la guvernare, avea posibilitatea să ducă o politică social-democrată națională. În fine, proiectul cooperării economice în Europa Occidentală era privit din unghiul economiei naționale 245. Desigur, a fost înființat un Comitet european al IS, prezidat de Guy
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
au prezentat proiectele în fața delegaților reuniți în sala Anna Lindh a Parlamentului European 352. Fostul prim-ministru danez a cîștigat a doua zi la limită, cu 163 de voturi contra celor 157 pentru omologul său italian, într-o ambianță relativ încordată. El a devenit noul președinte al PSE, în vreme ce Amato este, în consecință, senior vice-president. 5.3.3. Încorporarea subunităților în procesul decizional Cînd abordăm tema încorporării subunităților în procesul decizional al partidului european, trebuie să avem în vedere două dimensiuni
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
hotărârea de-a nu avea nimic de-a face cu un mahăr din lumea filmului aproape-divorțat, care, probabil, avea conflicte interioare greu de imaginat, din cauza viitoarei-foste-soții. De partea cealaltă a mesei, negocierile pentru cel mai bine îmbrăcat invitat ajunseseră mai încordate decât nominalizările pentru premiul Pulitzer. —Louise O’Hare merită să câștige. Cine altcineva l-a mai angajat pe Olivier Theyskens să-i creeze o rochie venețiană? propuse Jolene. Nici gând, o contrazise Lara. Kelly Weltch l-a adus pe Lars
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
spun, eram pe cale să mă topesc de tot sau să plâng, nu eram sigură care din două. Ca să încurc lucrurile și mai rău, m-am trezit întrebându-mă dacă-n Anglia se găsesc Truse de Noapte. Se lăsă o tăcere încordată, care a fost întreruptă de întrebarea majordomului: —Să-i aduc domnișoarei un sherry? — De fapt, aș adora un Bellini, am spus optimistă. —O să bea un ceai, replică Charlie. Nu vreau să intru în amănunte, dar adevărul e că oamenii nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
albăstrele. Tata era în elementul lui, îmbrăcat în costumul lui favorit, pepit, înconjurat de chicotitul adolescentelor cu picioare lungi, fiicele prietenilor lui. După cum prezisese mama, soarele strălucea pe cer de parcă eram la South Beach. Dacă n-aș fi atât de încordată, mi-am zis, m-aș simți foarte bine la petrecere. Julie și cu mine ne-am luat câte un pahar de Pimm’s de pe o tavă și ne-am îndreptat spre mama. Purta compleul bej de care pomenise și pălărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
risca să fiu aproape arestată de două ori în douăzeci și patru de ore. M-am uitat în jur. Nu îndrăzneam să înaintez, dar nici nu mă puteam întoarce. M-am tras într-o firidă întunecoasă, sub un cap de cerb împăiat. Încordată, am văzut cum se deschide ușa și apare o siluetă. Am tresărit. Era Charlie. Ce căuta aici? Nu era în drum spre LA? S-a uitat glonț la mine. Părea și mai șocat decât mine. Ah, Dumnezeule, mi-am spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
că nu semănați deloc, dar ești și mai nebun decît el. Mi-am sprijinit gulerul ortopedic pe tetieră și m-am uitat la ea cum se ghemuia peste volan. Hotărîtă să nu rămînă În urmă față de mașina lui Cabrera, cerceta Încordată șoseaua, călcînd accelerația la cea mai mică ocazie. În ciuda limbii ei ascuțite și-a stilului energic, dincolo de aparențe se afla o tendință spre nesiguranță pe care o găseam plăcută și atrăgătoare. Afișa dispreț pentru comunitatea expaților de pe coastă, dar, curios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
o pereche de dansatori pe gheață care așteaptă nemișcați să înceapă melodia lor de concurs: el - calm și cu un zâmbet abia schițat în penumbra din cameră (nu, nu mi se mai pare îngâmfat, e chiar un zâmbet plăcut); eu - încordată, răsuflând anevoie, de parcă aș fi participat mai înainte la un concurs de patinaj-viteză care nu se mai încheia. Rămân și eu nemișcată. (Ce mult mi-aș dori să nu-mi vadă firul dus de la ciorapi!) — în ce sens sunt altfel
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
acasă. Nu vorbim în taxi, stăm nemișcați și ne ținem de mână. Eu nu cutez să mă uit spre el, ca să nu mă dezintegrez de emoție. Nu e nimeni la el acasă. E doar o tăcere învelită de o așteptare încordată, care atârnă în aer. Eduard mă ajută să-mi scot canadiana și se apleacă să-mi scoată cizmele. Mă mângâie ușor pe corp, parcă pentru a-l reconstitui în minte, ca un orb. Trece ușor cu palmele peste umeri, peste
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
ce simt eu acum cu ce a simțit el în timpul prăbușirii? Ce anume și cât mai rămâne din tine, în timpul prăbușirii? Ce anume și cât mai rămâne din tine după prăbușire? Mă aplec pe balustrada balconului și privesc în jos, încordată. Simt cum o ghiulea ghimpoasă îmi străbate capul, șuierător. Amețitor. — Ce faci, Clara, acolo? N-ai înghețat? Hai în casă, ai să răcești din nou! Glasul mamei, panicat ca niciodată, parcă, mă face să mă în torc brusc, sprijinindu-mă
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
să-și ridice privirea spre el. O folosesc ccca să fie fffolo-sită. — Ei bine, spuse Eduard, bătându-l pe umăr, atunci să știi că-ți las ție camera mea definitiv. E a ta de-acum! Bobo se uită la el încordat și încruntat, apoi își lăsă privirea în jos. — Nu glumesc, Bobo. îți las camera mea definitiv. Și-așa tu n-ai avut niciodată spațiul tău propriu. Iar aia a fost camera ta încă de când am început să lipesc desenele tale
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
la olimpiadă, i se păruse că tot universul capătă sens dacă el o așteaptă în ploaie... Ce naivă putuse fi! Clara Ionescu pufni nervoasă, trăgând adânc din țigara mentolată și încercând să se relaxeze. Dar își simțea corpul în continuare încordat și, în mod ciudat, nu îl putea controla de data asta, nu-i putea comanda să se destindă, să se lase pe spate și să închidă ochii. Dimpotrivă, îl simțea cum stă tensionat, ca pe ghimpi, aplecat ușor înainte. Privirea
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
ce-a mai turnat! Și totuși litoralul era plin de turiști. Ionela dădu din cap și-l mângâie pe creștet absentă. Domnul Neacșu îi sărută galanton mâna și și îndreptă privirile spre Clara, care se încruntase și își strânsese buzele, încordată. I se înroșiseră dintr-odată obrajii și mâinile îi tremurau ușor. Era atât de încordată, încât nu observase cum o sorbea din ochi dom nul Neacșu. își amintea prea bine ziua aceea de 1 Mai. în acea zi de 1
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
și-l mângâie pe creștet absentă. Domnul Neacșu îi sărută galanton mâna și și îndreptă privirile spre Clara, care se încruntase și își strânsese buzele, încordată. I se înroșiseră dintr-odată obrajii și mâinile îi tremurau ușor. Era atât de încordată, încât nu observase cum o sorbea din ochi dom nul Neacșu. își amintea prea bine ziua aceea de 1 Mai. în acea zi de 1 Mai, în care ea ar fi trebuit să fie la mare cu Eduard, Clara își
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Câtă mun că, Bobo! Nu-mi vine să cred! Chiar te invidiez! De unde-ai avut atâta tărie? Se opri amuțită în fața unui tablou de care nu se mai putea dezlipi, deși simțea că privirea cenușie a lui Bobo o urmărește încordată. Era singurul tablou în alb și negru și era singurul por tret. Recunoscuse de la bun început ochii cenușii, pletele lungi și negre, buzele frumos arcuite. Văzu cu mirare cicatricea adâncă de pe obraz. Ochii lui Eduard aveau o expresie greu de
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
câtă boia de ardei iute avea presărată pe ea și fragedă ca roua, de cât fusese ținută la fum de lemn de prun Ținând-o el strâns în pumnul lui de apucător, îi ieșea osânza roșie și afumată printre degetele încordate, precum aluatul cel de grâu, ce crește în albia gospodinei Dar izbânda aceasta a lui nu a mers mai departe de atât, măcar că Enea Căpută n-a căutat să dobândească înapoi, ce i se luase din ce era a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cât le Înghesuia, ele nu ziceau nimic multă vreme, ci doar la un moment dat. Pentru mine era Încurajator ce vedeam, nici eu nu prea aveam succes, Însă numai eu eram atent la asta, ceilalți nu erau chiar așa de Încordați, cu ochii unii pe alții, să vadă cine cu cine pleacă, cât stă și cât Îl costă consumația. Totuși ceva-ceva tot am reușit și eu În săptămânile acelea nebune, poate că ceva Încă neconcludent, totuși, un semn că lucrurile ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
n-ar fi rău să avem și ingredientul ăsta, În caz că Pârvu ar fi căzut În cursă. În planul inițial, Adelin trebuia să-i furnizeze drogurile, m-am gândit să schimb un pic scenariul. Am așteptat vreo jumătate de oră destul de Încordat, cu ochii pe Pârvu. Într-adevăr nu părea să aibă prea mulți bani la el, Își trata comesenele cu bere. Ăsta nu era un semn bun, dacă ajungea prea repede la fundul buzunarului se căra acasă, iar Leac și Andreea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
brațe, mă uit din nou la Pârvu, el Îmi zâmbește pașnic. Îmi trec palmele peste umeri, ceva mă cutremură blând, de-abia mă-nfioară. Îmi place moliciunea bumbacului, așa cum Îmi strecor mâinile pe sub mânecile tricoului, umerii mei sunt puternici, calzi, vag Încordați, Învelindu-se singuri În acea briză molcomă pe care Întregul meu trup a Început s-o emane. Deja o respir, sunt plin pe dinăuntru, mi se rostogolește În piept, Îmi cuprinde inima, trece În sânge, pătrunde prin toate țesuturile, prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
sau alta dintre prietenele ei îi povestea cu ochi încrezători că își văzuseră alesul sub forma unei siluete vag așternută pe fundul sau pereții unei cești de cafea. Gâsculițe credule și stupiditate primitivă, concluzionase ea atunci scurt, dar permanenta așteptare încordată și coșmarul nopților nedormite au făcut uitate acele comentarii, acum căutând aproape zilnic răspunsuri în stratul gros de zaț la îngrijorările ei. Era teafăr? Fusese cumva rănit? Căzuse prizonier? Niciodată nu se gândise la moarte, aducea ghinion și atunci când i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
de celălalt, iar dacă se va întâmpla ceva, nu vom avea regrete că am folosit timpul nostru altfel decât pentru noi. Să nu regretăm nimic, Marius! Să nu regretăm nimic, Smaranda! Pecetluiesc legământul solemn cu un sărut lung. După momentele încordate și neliniștite, privesc acum încrezători către clipele fericite ale zilei de mâine, cuprinși de bucuria sentimentului teribil, propriu tinereții, care considera dorințele ca și îndeplinite. Propun să bem ceva! Așa un eveniment trebuie sărbătorit. Bem șampania aici, la tine în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
sau mai puțin fățiș arătată. Veștile bune curgeau în serie. În Franța Aliații cuceriseră orașul Cherbourg, în Rusia, nemții pierduseră Vitebsk, Orșa, Moghilev, Minsk. Era clar, războiul se apropia de sfârșit, dar asta nu îl făcea mai puțin dramatic. Așteptarea încordată prezentă la toate nivelurile a momentului trezirii din noaptea de coșmar ce se lăsase asupra României începând cu 27 mai 194072 făcea ca zilele să treacă exasperant de încet, parcă lipsite de viață și fără evenimente majore. Dar undeva, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
facă ordine în gânduri. Imaginile se derulează rapid, dar nu descoperă nimic care să-i atragă atenția. Pornește către casă folosind străzile lăturalnice. Ocolește aglomerația bulevardelor, cu dorința să întrezărească figura vreunuia dintre cei care-l urmăresc. Pășește cu auzul încordat, gată să surprindă orice prezență nedorită în urma lui. Nu aude nimic, nu remarcă nici măcar iluzia unei umbre care să se țină după el. Fără tramvaie, autobuze sau mașini, străzile înguste și întunecoase nu sunt tulburate decât de ecoul pașilor săi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]