2,660 matches
-
vrea să știe sunt eram demnă de angajamentul său. Susținându-i privirea, îi răspund în tăcere că îl voi răsplăti în schimbul onestității și prieteniei sale. Nu aș face asta dacă aș avea vreun avertisment cu privire la cursul evenimentelor viitoare. Sunt prea încrezătoare că am controlul asupra voinței și emoțiilor mele și că nu voi fi niciodată cu nimic mai puțin decât concubina credincioasă a împăratului Hsien Feng. Mai târziu îmi voi da seama că nu fac decât să neg adevărul. Refuz să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Amândoi suntem de acord că el trebuie să fie eliminat. Întrebările mele sunt: Dacă îl arestăm pe Su Shun, vom avea sprijinul poporului? Vor profita străinii de haosul care va urma și vor plănui o invazie? Prințul Kung se simte încrezător cu privire la primirea sprijinului necesar, mai ales dacă țării i s-ar spune adevărul. Cât despre puterile occidentale, el a menținut un contact permanent cu oficialii acestora. I-a anunțat că el are în vedere o societate mai liberă pentru viitorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
prăbușește asupra mea o greutate insuportabilă. Îmi simt stomacul ca și cum s-ar umple cu pietre. N-a mai rămas nimic din fata care a venit la Peking în lumina posomorâtă a unei dimineți de vară, acum zece ani. Ea era naivă, încrezătoare și curioasă. Era plină de tinerețe și de sentimente calde și gata să încerce viața. Anii petrecuți în Orașul Interzis au format o cochilie deasupra ei, care cu timpul s-a întărit. Istoricii o vor descrie drept crudă și fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Dumnezeiașu’ - așa am auzit alintul pe aici, pe la voi - poate să facă orișice spre mângâierea păcătoaselor noastre suflete și trupuri”. Eu nu ziceam nimica pentru că, după cum bine știți, aveam a mă lupta cu boala. Nici nu terminase bine Înțeleapta vorbă Încrezătoare, că lucrurile au Început să se miște ca sub puterile cuiva. Nu știu dacă sub mâinile Dumnezeiașului pomenit de Dordonică; nu știu dacă din mintea ce lucrează singură, de nimeni strunită, a lui Cel ce Doarme - despre care mulți dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de măturat șpanul prin hale, iar eu eram hotărât să dau dovadă de răbdarea necesară unui atât de nobil țel. Îmi vine să zâmbesc acum, dar nu-i deloc de râs... Oricum, aveam viitorul aproape asigurat. Peste câteva zile, foarte Încrezător În mine, am intrat În atelierul În care făceam practică. Eram echipat așa cum văzusem eu pe un afiș care atrăgea atenția asupra protecției muncii: bocanci cu tălpi groase, ca să nu poată fi străbătute de așchii ascuțite de metal, halat albastru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
eu din protecția muncii ale cărei norme el nu le respectase Întocmai, de vreme ce avea o mână ciuntită. Mi-a făcut semn cu un deget de lângă cel care lipsea și m-a chemat: „Ia vino, mă, Încoa!”. M-am dus, zâmbind Încrezător, căci Îmi Închipuiam c-o să mă trimită după ziare și țigări. „Întoarce-te!” mi-a poruncit când am ajuns În fața lui și eu am făcut Întocmai. Apoi, scurt, mi-a tras șapca pe ochi și mi-a proptit un vârf
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
toți oamenii care nu știu ce înseamnă loialitatea. Dezlănțuindu-și furia, Katsuyori bombănea de unul singur, în timp ce calul îl purta mai departe. Dar vocile indignate ale celor care-l însoțeau - glasuri ale nemulțumirii față de trădarea lui Kiso - erau puține. Katsuyori era la fel de încrezător ca de obicei. Când rupsese relațiile cu clanul Hojo, abandonase un aliat fără a se gândi o clipă, la puterea clanului care-i fusese de un atât de mare sprijin. La propunerea celor din jur, Katsuyori îl trimisese înapoi la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
supraviețuiască. Începu să cerceteze mersul provinciei Kai. Printr-un intermediar din Mino, ținea, în secret, legătura cu Nobunaga, de aproape doi ani. Armata din Kai se despărți în mai multe linii, continuându-și marșul spre Fukushima. În timp ce mergeau, soldații erau încrezători și, adesea, spuneau: Vom strivi forțele lui Kiso. Dar, pe măsură ce zilele treceau, veștile transmise la comandament nu-i trezeau lui Takeda Katsuyori nici un zâmbet de satisfacție. Dimpotrivă, toate rapoartele erau tulburătoare. — Kiso e încăpățânat. — Terenul este deluros și au mijloace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
m-am considerat bolnav cu adevărat. — Ei, eu n-aș fi chiar atât de sigur. Totul e foarte bine când un om bolnav e conștient de asta și ia măsurile de prevedere adecvate. Când un om este peste măsură de încrezător, ca dumneavoastră, poate cădea victimă unor greșeli foarte grave. — Bine, atunci credeți că sufăr de vreo boală cronică? — Îmi dau seama, doar privindu-vă tenul și ascultându-vă vocea, că nu sunteți în apele dumneavoastră. Decât să spun că aveți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
a acționa împreună cu el. — Hayato întârzie, nu-i așa? comentă Ogane. Undeva, cântă un cocoș. Cei doi invitați păreau neliniștiți. Shogen, însă, se comporta așa cum se cuvenea din partea unei gazde, rămânând perfect calm. — Va fi aici destul de curând, spuse el, încrezător. Desigur, omul pe care-l așteptau nu veni; în schimb, apăru un paj, cu scrisoarea pe care Hayoto i-o încredințase lui Osaki. Cei trei se uitară unul la altul. — Cu mesagerul ce e? întrebă Shogen. Pajul răspunse că omul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
vremea tinereții. El însuși afirma că fericirea cea mai mare a vieții era aceea de a trăi la subtila graniță dintre reușită și eșec. Acum, însă, privind spre Shuzugatake și spre Muntele Oiwa, aflate în apropiere, arăta ca un om încrezător în victoria lui. Hideyoshi, însă, era mult mai prudent decât majoritatea oamenilor. Conform obiceiului său, închise liniștit ochii și intră într-o stare în care lumea nu-i era nici dușmană, nici aliată. Desprinzându-se de nimicnicia celor lumești, deveni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Ghetu’ om săracu’!», că răul cel mare venea tocmai de la oaspetele lor. Securitatea, brațul înarmat al PCR, își făcea treaba și la Căuești, în codrii Fundeanu... Când cazurile s-au tot repetat, iar arestările se produceau tocmai cu cei care, încrezători, își descărcau sufletul în fața acestui specimen odios, când în aceeași măsură și compătimirile se repetau cu aceleași invariabile cuvinte, cineva a avut o sclipire de conștiință, și-a dat seama de la cine veneau arestările samavolnice, condamnările și supraaglomerarea pușcăriilor cu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
soarele, hoinărește de-a lungul drumului celest până la căderea nopții. Apoi încalecă pe un nor și admiră colinele gătite cu holdele, umbrește cosașii care se pregătesc să prânzească și îndeamnă norul să dea o bură de ploaie pentru holde bogate. „Încrezător în steaua vieții am pornit împreună să cucerim viața, această redută inexpugnabilă ce nu poate fi subjugată și dominată decât de oamenii puternici cu caractere puternice”. Nu uită să pescuiască stele și luceferi și chiar luna, pentru iubită, pentru soție
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
cum și în ce mod străbatem cărările vieții noastre pământești, să facem binele general, dar și să nu ne privăm de bunurile materiale ale Vieții de aici! Să nu ne asumăm mai mult decât putem duce. Să fim optimiști și încrezători în viață. Să ne bucurăm de o floare, o rază de soare, un fir de iarbă ce străbate pământul spre lumină! Supărările, necazurile inerente existenței cotidiene, grijile altora să nu ne angajeze atât de mult, încât să n-avem timpul
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
umbra pomilor și protejat de pălărie, am ajuns acasă, la răcoare și liniște... Pentru luni, 30 iulie 2007, o știre anunță că Patriarhul Teoctist, la peste 92 de ani, a fost operat la Spitalul Fundeni. Parcă-l văd cât de încrezător se arăta, însă eu am gândit în sinea mea că „operația vine cam târziu și e și riscantă”. Inițial știrile privind operația sunt optimiste, dar situația se complică și, ulterior, se anunță că Patriarhul a murit la ora 17, în urma
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
sting complice. Locul pe cer se albește. “Bang!“ Priviți! Un vis mi se sparge în bucăți de soare. Se risipește în mii de scântei. Urc nestingherită scara și rostesc aceeași rugăciune. -De ce să te superi? Dragoste este destulă. Privește încrezătoare la colț de stradă. Din umbră, mă privește o gură știrbă, hlizindu-se întrun dinte metalic care-mi răsună haotic pe sub tâmplă. Și iar se face liniște... Amicul meu, pe internet Totul se întâmplă de când românii s-au conectat la
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
-se, de parcă cineva le-a încrustat adânc în palme cuvântul “interzis”. Se priveau neputincioase și vinovate, sfărâmându-și iluziile acelea care se îngrămădeau în colțul cel mai întunecat de vis dulceag risipit în coșmar sleit de zvârcolire.Și ea gândea încrezătoare: „poate ne om regăsi cândva,în nopți lăptoase, mirosind a flori de tei și a viață pofticioasă, cu incisivi pregătiți, gata să muște ca dintr-un măr biblic al păcatului”. Gândurile de pe șine s-au regăsit pentru un moment și
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
Încă chinul de a se cocoța pe ele. Mi-am amintit de toate perechile minunate de cizme și pantofi care fuseseră exilate În debara. Era nedrept! Mi-am dat pe spate părul lung și ondulat și, luându-mi un zâmbet Încrezător, am intrat În cafeneaua micuță. Nu a fost nevoie să-l caut cu privirea. Mi-a sărit În ochi din prima, stând singur la masă și uitându-se În gol. Arăta la fel de bine cum Îmi aminteam, la fel de Înalt, la fel de chipeș
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
și ajutor pentru a creste simțul de responsabilitate și a urmări țelurile comune. Prin intermediul acestora se acorda ajutor oamenilor să-și găsească echilibrul în viață și împlinire personală, astfel ei devenind mai maturi din punct de vedere emoțional, toleranți, mai încrezători, măi mulțumiți. Când persoană se simte bine, totul este în regulă inclusiv relațiile și comunicarea la serviciu. Pentru că dacă oamenii se simt bine, atunci va fi bine și pentru organizație. De exemplu un workshop pe probleme de dezvoltare a sinergiei
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
c-ar fi vreo problemă. Sună, m-a anunțat ea și mi-a întins receptorul. Cu inima bătându-mi să-mi spargă pieptul și transpirația șiroindu-mi prin păr, am luat receptorul. îmi exersasem discursul toată ziua. Hotărâsem să fiu încrezătoare și vorbăreață, nu plângăcioasă și acuzatoare. Dar buzele îmi tremurau așa de tare încât nu eram sigură c-am să pot să le mișc și să spun ceva inteligibil la momentul oportun. Am auzit un declic și inima mi s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
și l-au condus cu blândețe afară din cameră. 22tc "22" îmi promisesem că începând de luni mă voi organiza și mă voi apuca să fac exerciții. Când voi fi slabă și frumoasă, eram sigură că mă voi simți mai încrezătoare în șansele mele de a-l recâștiga pe Luke. Am hotărât să-l rog pe Chris să-mi arate unde era sala de gimnastică. Sunt unele femei care, atunci când suferă din dragoste, își pierd orice interes pentru ceilalți bărbați. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
s-a îndepărtat. Unde se ducea? Era nebun după mine, iar eu eram foarte atrăgătoare, foarte sexy. Deci unde se ducea? Cât de arogantă poți să fii, mi-a trântit-o el râzând ușor. Nu-l înțelegeam. Eram o femeie încrezătoare în propriile puteri. O femeie care obținea singură ce-și dorea. Așa cum mă sfătuiau tot timpul revistele să mă comport. Nu înțelegeam de ce strategia asta se întorsese împotriva mea într-un mod atât de neașteptat. —Spune-mi, Rachel, m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
jumătate aveam s-o acopăr la loc cu hârtia roșie, după care aveam s-o bag din nou în cutie, iar cutia intenționam s-o pun pe dulap, cu partea cea bună în față, astfel încât Margaret să nu observe nimic. încrezătoare în planul meu, mândră de cât de inteligentă eram, am luat în mână o jumătate din oul de Paște al lui Margaret și, gâfâind ușor de frică și de nerăbdare, am rupt-o în două. Fericită, cu sângele alergându-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
aș fi putut să încep să trăiesc fericită până la adânci bătrâneți. * * * Ei, oricum, iată că acum aveam acea a doua șansă pe care o așteptasem zece ani. și oare nu evoluasem, de la adolescenta cu gura cusută, la femeia articulată și încrezătoare de azi? Da, m-am gândit, am de gând să vorbesc cu el - Încă mă mai încurajam de una singură, când am văzut că expresia de pe fața lui Bea se schimbă. — Bună, fetelor, a spus o voce sonoră din spatele meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
fi fost bărbat, nimeni nici măcar n-ar mai fi pomenit cuvântul „temperamentală“ - la mijloc era vorba despre un dublu-standard absolut deplorabil! Câteva ore mai târziu, când m-am îndreptat către ieșire, aruncând o privire spre departamentul editorial, mă simțeam foarte încrezătoare în legătură cu decizia mea. Un an în tranșee, un progres uriaș în carieră. Eram convinsă că făceam ceea ce era bine să fac. Bine, poate că nu eram chiar convinsă. Dar, cel puțin, speram. și eram în stare să îndur orice timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]