4,088 matches
-
corectă a adâncimii. Dar unele studii în microelectrofiziologie au permis recent înțelegerea exactă a mecanismului. Pentru a-l înțelege, trebuie să urmărim călătoria celor doi nervi optici prin creier. Acest „cablaj” al căilor vizuale este complicat, deoarece nervii optici se încrucișează înainte de a ajunge în creier (chiasm optic). Fibrele optice ale fiecărui ochi care provin din regiunea temporală (o latură a capului) merg în emisfera cerebrală de pe aceeași parte (de exemplu, în emisfera cerebrală stângă pentru ochiul stâng), pe când fibrele nervului
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
diviziunea pe sexe nu este legată de cea pe medii, adică, practic, un operator ce are de realizat 25de chestionare, după distribuția ipotetică arătată, poate să le aplice, în rural, numai femeilor sau numai bărbaților. Dacă variabilele de stratificare sunt încrucișate, atunci se va vorbi de „cote legate”. Spre exemplificare, să presupunem că populația urbană a țării se împarte în mod egal pe sexe, iar cea rurală conține 45% bărbați și 55% femei - atunci structura eșantionului va trebui să arate astfel
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
unei energii cu efect contradictoriu: foc și răcoare, ardere și paloare, cald și rece, o senzație de greutate și o ’Senzație de eliberare corporală: „În brațe n-am nimica și parcă am ceva, ................................................... Că uite, mă vezi mamă, așa se-ncrucișă...” Imaginile sugerează nașterea unei forțe necunoscute ce tinde să dezlege trupul de legăturile lui terestre: „Ah! inima-mi zvîcnește! Și zboară de la mine! ......................................................... Și tremur de nesațiu și ochii-mi văpăiază”, aducînd o stare de voluptate și de durere („un
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sau pitice Plante înalte (Î) Primul tip de experiment mendelian a constat în încrucișarea a două tipuri parentale (generația parentală), deci a două linii de plante diferite doar la nivelul unui singur caracter, cum ar fi plante cu boabe netede încrucișate cu plante cu boabe zbârcite. Toate plantele generate din această încrucișare (prima generație filială, sau F1) au prezentat boabe rotunde. Mendel a definit acest caracter ca fiind unul dominant. Plantele generației F1 au fost apoi lăsate să se autofertilizeze, obținându
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
care trebuie să dea piept cu opreliștile. E mai lesnicios și mai ușor să te încredințezi brațelor puterii. Dar ei își dau seama că acele brațe sunt lanțuri, ancore zdrobitoare ce țin lumea în rugină. Tommaso ridică privirea și-și încrucișă ochii cu Mario del Tufo. I s-a îngăduit să-l îmbrățișeze. Am să fac tot ce-mi stă-n putință să fii dus la Roma, să te smulg din ghearele Tribunalului spaniol care e montat împotriva ta. Dar nu
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
-o frază pe care Tommaso abia de o pricepea: "Acești parizieni vorbesc prea repede, la Stilo, în schimb, noi târșâim frazele ca și cum am fi vrut să ne rezemăm pe silabe". Revedea zilele copilăriei și pe cele din temniță, imaginile se încrucișau și se suprapuneau, dar fiecare își păstra identitatea sa; un fel de limpezime îi reliefa fiecare detaliu, chiar și cadența glasurilor îi parvenea nealterată. Chipuri de prieteni și dușmani îi reveneau decupate în minte la perfecție, rămâneau o clipă să
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
fac o singurătate mai mare. La fel cum nu se pot aduna, singurătățile nici nu se pot scădea. Două singurătăți minus o singurătate nu sunt egale cu o singurătate. Poate doar înmulțirea să aibă un rost. Mai mulți oameni singuri, încrucișându-se unii cu alții, se simt și mai singuri. Coltuc privea cu ochi mari mulțimea care nu-i întorcea, în schimb, nicio privire. Sau, dacă asta se întâmpla totuși, privirile se mutau imediat de la el, ca un pas care calcă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
migdală. Apoi povestea nu se mai citea, ci se povestea singură. Melania alerga în jurul lui, fuseseră o singură dată până la tăpșanul din Colentina, se lungiseră pe o întindere înverzită, presărată cu flori de toate culorile, fluturi cu aripile franjurate se încrucișau în zbor. Melania era o fetișcană și, dintr- odată, veni și mama lor, dansau amândouă în jurul lui, râzând, cu capul dat pe spate. Ce frumoasă era maică-sa, cu rochia ei albă pe care o îmbrăca doar ca să se pieptene
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
mică, din sticlă, ce, probabil, era luminată noaptea, o firmă ca oricare alta, de băcănie sau de patiserie. Rada cotrobăi în poșetă după cheia de la mașină și tresări când dădu peste medalion. Porni motorul, se gândi câteva clipe, apoi își încrucișă brațele pe volan, își lăsă fruntea pe brațe, închizând ochii, și așteptă. Avea impresia că toți știu ce-i cu ea, poate din cauza mersului împleticit, rezemat de ziduri, și o ocolesc, refuzând s-o privească. Era un soare puternic, după
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Ștefan cel Mare sau aceea de la Curtea-de-Argeș însemna a ridica pitorescul la gradul grotescului. Trebuia deci pornit din nou de la formula clasică. Luând ca exemplu catedrala în cruce simplă vizibilă, ca Sfântul Paul din Iondra sau Domul din Milano, Ioanide încrucișă pur și simplu două temple grecești, prevăzând în punctul de încrucișare o cupolă. Concepția era însă riscată pentru tradiția noastră, amenințată de monotonie în lipsa unui material pietros excepțional. Ș-apoi n-avea decât ciment. Atunci concepu coloanele grandioase care înconjurau
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pe de o parte, și de formele de expresie ale pieței pe de alta: înveliș gol, semn pur și a priori vid, banii se oferă privirii ca o matrice de condensări imaginare nelimitate și de învestiri simbolice care, prin definiție, încrucișează și coagulează câmpurile de inserție ale actorilor; piața este de asemenea un model abstract care, pretându-se concretizărilor și ficțiunilor celor mai diverse, este un operator deosebit de maleabil de configurare și de înmulțire a relațiilor agonistice, dar și unul de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
să seducă; se lasă pe spate când stă pe scaun; se așează în spate; cască; privește în altă parte; neatent; distanță mare față de partener; • se uită la ceas sau la altceva; ține partea celui care are puterea de decizie; își încrucișează brațele; scrie, citește, face altceva; nu își privește partenerul când îi dă mâna. Atitudinea de supunere agresivă. Acest tip de atitudine se caracterizează prin repliere și prin renunțare la ideea de a obține ceva de la celălalt ("dacă aș vrea, aș
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
bârfele, crearea unui subgrup, ranchiună, gelozie, evitare, supărăcios. Pe scurt, înfruntare pasivă. Mesajele tipice sunt: • comentează de departe; e ironic, dialoghează puțin; nu spune, ci arată, iar celălalt trebuie să înțeleagă. Subiectul manifestă (limbaj nonverbal): • privește cu coada ochiului; brațe încrucișate; se lasă pe spate când stă pe scaun; mesaje nonverbale transmise prin mimică; ridică din umeri, își dă ochii peste cap; zâmbet ironic, mâna pe ceafă; se leagănă pe scaun; • alimentează zvonurile; e urâcios, uneori brutal, gesticulează, caută nod în
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
principiilor, prin gesturi și cuvinte. Unii cercetători au ajuns chiar să califice drept "cultural" tot ce este dobândit; evoluează apoi printr-un medium al limbii sau al obiectelor culturale care se difuzează și se transformă. Bunurile culturale se amestecă, se încrucișează. Vorbim de aculturație; acest schimb este sursa bunurilor culturale, care dispar în lipsa lui. Durkheim (1858-1917) și Mauss au arătat că acțiunile sociale (rituri, rugăciuni, sacrificii, magie, sărbători) permit umplerea cu sens a obiectelor. Conținutul cultural (sau simbolic) al bunurilor este
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
parteneri publici și privați. El nu-și mai impune de sus orientările (Moulinier, 1999; Consiliul de Stat, 1999). De aceea, majoritatea colectivităților au stabilit acorduri cu ministerul tutelar în regiune. Avantajul diversificării acestor operațiuni constă în proporționarea obligației de finanțare încrucișată cu promovarea unei culturi și a unei arte "de calitate" (controlate indirect de stat și de consilierii săi din Direcțiile Regionale pentru Acțiune Culturală DRAC). Astfel, colectivitățile au semnat convenții de dezvoltare cu Direcțiile, în care se prevăd programe de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ar fi spus: Francezii s-au constituit în Republică pentru a chema Franța la un grad tot mai ridicat de moralitate, de lumină și de bunăstare? Însă care este valoarea unei axiome în care subiectul și atributul pot să se încrucișeze fără neajuns? Toată lumea înțelege să spunem: mama își va alăpta copilul. Dar ar fi ridicol să spui: copilul va alăpta mama. Americanii își făceau altă idee despre relațiile cetățenilor cu statul când au plasat înaintea Constituției lor aceste simple cuvinte
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
trimițând la Holderlin, la Diotima și la alți topoi culturali: ""Cui, dacă nu ție?", numai că atunci când sînteți aici, pot spune: "Fiți bun și nu vă apropiați prea mult!"" Mesajul Friedgardei e cu atât mai teribil cu cât el se încrucișa pe drum cu două scrisori ale lui Cioran, trimise la distanță de două zile (10 mai și 12 mai), scrise în perfect contratimp și în aceeași stare de exaltare ce tocmai urma să-i fie reproșată. Plecarea din Köln este
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
hărțuirii între elevi (school bullying) sau despre tulburările de comportament externalizate în rândul populației de vârstă școlară. Am fi putut adăuga anchetele de relatare a faptelor (ca martori, uneori ca victime) de către dascăli, părinți sau de către personalul directoral al școlilor. Încrucișând aceste metode, încrucișând rezultatele, putem ajunge la o cunoaștere mai apropiată, tocmai fiindcă este mai distanțată, de un fapt social și educațional major. În fine, amintim că nu am abordat aici, bineînțeles, decât un aspect major, dar limitat al problemei
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
school bullying) sau despre tulburările de comportament externalizate în rândul populației de vârstă școlară. Am fi putut adăuga anchetele de relatare a faptelor (ca martori, uneori ca victime) de către dascăli, părinți sau de către personalul directoral al școlilor. Încrucișând aceste metode, încrucișând rezultatele, putem ajunge la o cunoaștere mai apropiată, tocmai fiindcă este mai distanțată, de un fapt social și educațional major. În fine, amintim că nu am abordat aici, bineînțeles, decât un aspect major, dar limitat al problemei științifice puse de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ele legate de microviolențe precum încăierările din curtea școlii, furtul pachețelului cu mâncare sau "cuvintele urâte" nu trebuie nicidecum neglijate. E, în orice caz, ceea ce anchetele noastre arată în mod persistent. Pentru a măsura efectele repetării și asocierii victimizărilor, putem încrucișa aceste patru categorii de victime cu întrebările noastre referitoare la relațiile din școala lor și climatul școlar. Or, climatul școlilor este perceput mult mai negativ pe măsură ce crește victimizarea. Toate mediile climatului școlar variază în funcție de această creștere. Tabelul 11. Percepera climatului
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cât elevul este mai des victimă, cu atât lumea i se pare dezorganizată, ostilă și percepe negativ școala. Cercetări în mare parte încă inedite realizate de Catherine Blaya (2005), care a utilizat teste predictoare ale abandonului școlar și ale depresiei încrucișate cu propriul nostru chestionar, arată că această violențe repetată are consecințe puternice asupra imaginii de sine și angoasei resimțite de victime, care provoacă considerabile dificultăți școlare și psihologice. Chiar dacă în școala elementară elevii au o percepție foarte bună asupra învățătorilor
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
eșantionul global în care variabila ZEP este "forțată", pentru o mai bună reprezentativitate ideal-tipică a elevilor din medii defavorizate. Reluăm aceeași metodă pentru a compara rezultatele între școlile situate în ZEP și cele situate în afara ZEP: un tabel al mediilor încrucișate rezumă evoluția climatului din școli în funcție de apartenența sau neapartanența la o zonă de educație prioritară. Tabelul 34. Compararea evoluției "climatului școlar" văzută de elevii din ciclul 3 al școlii elementare (eșantion total) în funcție de apartenența la o ZEP ZEP/ non-ZEP evoluție
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
social și localizarea lor: în ZEP obișnuite (cartier popular, fără mari ansambluri), în ZEP din mijlocul marilor ansambluri HLM, în cartiere favorizate urbane, centrale sau periferice, în mediul rural sau rural periurban. Douăzeci și două de școli au fost astfel încrucișate cu variabilele rezumând climatul școlar și variabilele măsurând violența. Tabelul 36. Climat-victimizare și efectul școlii: ACP pe medii, eșantion de școli elementare din 2003 Școlile sunt deci repartizate pe o primă axă care explică aproximativ 52% din varianță. Aceasta este
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în alegerea persoanei cu care veți petrece probabil mai mult timp decât cu partenerul dvs. de viață. Iată câteva sugestii pentru evaluarea unui posibil partener de afaceri: Colaborați cu partenerul respectiv la un proiect sau la o campanie de vânzare încrucișată înainte de a începe un parteneriat cu normă întreagă. Veți putea astfel să observați stilul de muncă al celeilalte persoane și felul în care face afaceri. Purtați o discuție serioasă despre viziunea de afaceri a fiecăruia. Sunt ele compatibile sau extrem de
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
localitate, fac parte din mândria locală care niciodată nu vor putea fi înlocuite. Alte rubrici în jurnalul informativ de la SC. „Rulmenți" SA Bârlad: „Investiții cogenerare". „Știri date despre companie", „Talente printre noi Maria Gramaticu", „Cupa și Supercupa Rulmentul", „Amalgam cuvinte încrucișate", dintre care am reținut documentarul cu note nostalgice „Bârladul oameni și locuri dragi nouă", semnat de prof. Teodora Spânu. Cei care mai semnează: Marcel Popa, Pinar Ari, Băcuța Valeriu, Marcela Ungureanu, Nelu Maftei, Costel Filiuță ar trebui să știe că
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]