1,396 matches
-
și pe lângă bolniță, În fața căreia stăteau privind curioși câțiva călugări bătrâni, și se Îndreptară spre o firidă mai Întunecoasă. Atunci pustnicul se opri, privindu-l Întrebător pe cel care-l Întovărășea. — Preacuvioase, vorbi acesta grăbit. Sunt Într-o situație foarte Încurcată și vreau să vă cer un sfat. Călugărul tăcu mai departe și jupânul Urs continuă șovăind: — Ceea ce vreau să vă Încredințez acum este o taină mare. N-o știm decât eu și omul meu de Încredere. A mai cunoscut-o
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
iar podul plutitor se legăna prins de celălalt mal. Omul a strigat unui pescar de dincolo, care a ajutat cât s-a priceput: l-a dezlegat, însă s-a oprit după aproximativ o treime din lățimea apei. Eu și George, încurcați, nu știam ce vom face, fiind flămânzi și fiindcă deja era târziu. Dimineață, eu băusem un ceai și mâncasem niște gem de prune făcut de mama, iar Gerge ca de obicei, nu luase nimic în gură. Norocul nostru că un
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
niște fotografii vechi, mașina de scris. Papucii de casă ai poetului stăteau cuminți la marginea patului, se vedeau vârfurile roase și nuanța de culoarea untului. Într-un colț mai întunecat, o pernă ușor îngălbenită de timp, brodată de mână. Eram încurcată, nu știam unde să mă așez. Să stau mai aproape de maestru, sau..."Așează-te, zice, simte-te ca acasă". Alături, apă, șerbet, o carte deschisă cu vârful îndoit. Fără emoție, dialogul cu poetul era firesc, de parcă ne știam de o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
nu se lasă, să se vadă ura împotriva Franței. Nici gând de război (...). Ei înșiși recunosc că Anglia se înarmează, și asta exclude războiul. Recunosc de asemenea că problema Spaniei e încurcată (...). Coloniile din Africa, de asemenea. Problema e foarte încurcată!», îmi mărturisește informatorul meu (secretarul lagărelor de concentrare șs.m.ț, Berlin)”1. Atât acest complicat „fenomen german”, cât și Oxford Group Movement trebuie să fi constituit repere suplimentare pentru opțiunea lui Eliade de încadrare în mișcarea legionară 2 - pentru că
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
perspectiva unor represalii colective părea improbabilă. De altfel, cînd caraliii prindeau pe cineva spălîndu-se, în loc să muncească, nu se întîmpla mare lucru. Îl ciomăgeau puțin sau asmuțeau cîinii pe el. Nici în cazul din urmă nu era cine știe ce pericol. Animalele scheunau încurcate, aproape gudurîndu-se, și nu se năpusteau asupra vinovatului; dresajul lor nu avusese în vedere oameni în pielea goală. Acum, spectacolul era grandios: zeci de trupuri dezgolite, burți lipite de șira spinării, coaste ieșite în afară, fese descărnate, brațe și picioare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ci moldoveni. Altminteri erau foarte apropiați — și conștienți de acest fapt — prin limbă, cultură și alte forme de solidaritate de ceilalți români. Din perspectiva actuală, sunt români, fără Îndoială. Dar din propria lor perspectivă, cu secole În urmă? În problema Încurcată a originii românilor, există totuși un punct fix, pe care nu Îl contestă nici un lingvist: faptul că limba română Își are originea În limba latină. Este o limbă romanică, Întocmai ca italiana, franceza, spaniola și portugheza, prezentând Însă originalitatea (una
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mă întreabă ce țară reprezint și dacă am mai fost la Paris. Nu, n-am fost. Am construit comunismul, n-am avut timp pentru călătorii. Îl invit să vadă cum arată visul lui Lenin în Republica Moldova... Ziaristul îmi zâmbește, vădit încurcat. Nici eu nu pot să-mi explic nervozitatea mea veselă, derutantă și destul de abruptă. Că doar nu mă „răfuiesc” cu primul ziarist francez ieșit în cale numai că mi-am însușit prejudecata cum că majoritatea dintre ei împărtășesc vederi de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
amintesc de blocul de alături, îi zic. Când am venit, acum un an, fortăreața asta nu era. Cresc mai repede ca ciupercile. N-ar fi trebuit să evoc subiectul. Interlocutorul meu rămâne mut câteva clipe întorcându-se la biroul lui, încurcat. Israelul vrea să dețină cele mai bune cărți pentru negocieri când se va pune problema. Și atunci îi dau zor... Până când cărțile din mâna lui vor fi atât de bune încât nu va mai fi nimic de negociat, îl întrerupe
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ar fi tare mirat dacă ar veni să vadă poporul evreu la el acasă. Zisa lui cam disprețuitoare: "A promite și a te ține de cuvânt sunt două lucruri diferite, bieții mei evrei" l-ar face să se simtă foarte încurcat. Făgăduiala privind Pământul Făgăduinței a fost ținută. Da, numai că vedem și riscurile. Dacă mântuirea are nevoie de suprafață, va trebui să numărăm hectarele cultivate, locuințele tip mobil-homes diseminate, ici sau colo, colinele cucerite. Și astfel întregul popor va deveni
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de o parte, deși netrebnică, însă cuminte, a trupului său. Al doilea. Cum a căzut negelul sugrumat, băiatul lui cuconu Ilie Leu, cărturarul și poetul, a devenit pe neașteptate celebru ș-a căpătat un premiu. A scris o carte cam încurcată și-ntr-o limbă a vremurilor nouă, dar o carte care, pesemne, place. În cartea aceea însuși cuconu Ilie Leu citește istoria cu Villiers de L'Isle Adam și la Pommeraege ori altceva. Însfârșit din aceste două pricini pleacă cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
când profesorii și colegii, bine dispuși, m-au obligat să fumez o țigară, să dansez o colegă și să beau un pahar de vin. Vinul l-am băut căci era procurat de mine și Îi rezistam; la dans mam mai Încurcat, dar țigara n-am putut-o fuma decât pe jumătate. Tata, mare fumător, mă Încerca adesea, dându-mi În tindă o țigară ca s-o aprind În bucătăria de vară. Mă Înapoiam cu jăratecul pe vătrai și țigara În cealaltă
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
a locui la Pasărea. Nu voiau cu nici un preț să ne zică nici prizoniere, nici internate, nici ostatice. Când îi întrebam însă de ce ne-au silit să circulăm în București și la Pasărea cu gardă armată la spate, erau foarte încurcați. Până mi-a mărturisit Jelkmann că prezența mea era nedorită la București din cauza atmosferei ce făceam. „Vă mulțumesc, domnule căpitan, aceste vorbe mă răsplătesc de toate neplăcerile. Mi-ar fi părut rău să nu fi fost astfel.“ Câteva ore înainte de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Am, sărit câțiva și l-am scos afară, la aer. Când ne-am întors, bătrânul profesor s-a ridicat, l-a examinat, i-a privit pupilele și i-a întins carnetul în care însemnase deja o notă de trecere. Apoi, încurcat cumva, poate de sentimentalismul necontrolat, a evacuat întreaga grupă, șoptindu-i asistentului, doctorul Purice: "Aista era lihnit de foame... vai de capul "nostru"". Mutat de mulți ani la Timișoara, profesorul Nubert a murit acolo în 1975. Înainte de a se sfârși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
atât în ce privește calitatea științifică per ansamblu, cât și politica unei selecții editoriale riguroase care, combinând consistența conceptuală cu o diversitate substanțială, oferă un teren propice pentru identificarea asemănărilor dintre lucruri de altfel diferite. Ca atare, constituie un pas înspre țelul încurcat al unei abordări comparative. Alte studii prezintă încercări de comparare, de obicei a țărilor apropiate geografic sau a asemănărilor culturale, rasiale sau istorice, deși puține dezvoltă o comparație sistematică a variabilelor formulate. Cert este că până în acest moment nu există
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
viitorul lui șef, va spune apropiaților săi: „am avut astăzi o discuție foarte plăcută cu un tânăr încântător”. În alt capitol Dale Carnegie dă un exemplu cu o persoană importantă care cheamă un prieten și-i spune: „am o problemă încurcată și am mare nevoie de părerea ta. Iată care este problema”, după care a început să prezinte problema. Pe măsură ce avansa cu descrierea problemei, se lumina la față și dintr-odată a exclamat: „îți mulțumesc, dar nu mai e nevoie, acum
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
dos ale cârciumilor de mahala, unde mâncam și beam „la refenea“, cu 70 de bani de căciulă, sau la „Café Macedonia“, din spatele palatului Nifon de pe Calea Victoriei, unde frații noștri de la Pind se găureau reci proc cu pistoalele, pe după biliarde, pentru Încurcate chestii de „trădare națională“. școală aspră totuși - cu toate speranțele ei de zburdălnicie tinerească - și nu scutită, desigur, de lipsuri esențiale, ca și de temerități absurde, această școală liberă a noastră pe bulevar dele vieții; școală care ne pune mereu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
să ți-o cultivi, să ajungi un cântăreț de seamă și să câștigi parale! Uimit de Întorsătură, rușinat și mișcat, fiindcă, Într-adevăr, aveam un glas cu lungi și plăcute vibrații metalice, la vorbit, ca și la cântat, Îi răspund Încurcat: — Mi-a spus-o și maestrul de muzică din liceu... Cânt... Am și o bună ureche și memorie muzicală. Rămase pe gânduri, muie condeiul, puse o rezoluție pe hâr tia mea, se gândi iarăși și, ca un părinte bun și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pierduseră agoniseala de-o viață. Dacă, totuși, atelierul nu avusese soarta altora și rămăsese în proprietatea meșterului, acest fapt egal cu un miracol domnul Toma îl datora doamnei Cameniță. Când am întrebat cine e doamna Cameniță, tata mi-a răspuns încurcat și vag că înainte de a fi doamna Cameniță, soția tovarășului Cameniță, această frumoasă femeie fusese un fel de artistă. Cine este tovarășul Cameniță știu foarte bine, cum știe oricine din orășelul nostru: tovarășul Cameniță este omul cel mai puternic din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
sau într-o cameră a ta. Nici asta nu izbutesc: corpul meu este ca un han cu obloanele trase, zăvorât, nu mai găsesc calea de întoarcere în el - și el mă refuză. Am rămas suspendat, sunt într-o situție destul de încurcată, de confuză: plecat dintre cei vii, dar nici mort propriu-zis, ci aruncat între cer și pământ, între lumi, plutind în spațiul intermediar, al nimănui, ca la aeroport, când nu mai ai nici o cetățenie, ai fost expulzat dintr-o țară, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
-și amintească nici un detaliu fizionomic, nimic care l-ar fi ajutat să-l recunoască pe insignifiantul vizitator, dacă l-ar fi zărit pe stradă, întâmplător...) a zis vădit stânjenit, negăsindu-și cuvintele, că vine din partea tovarășului Cameniță și tot așa, încurcat, timid, a scos din geanta de funcționar o coală de hârtie și un stilou precizând Știți, tovarășul Cameniță vă roagă să dați câteva referințe despre unele persoane, cum v-ați înțeles... Vlad, tânărul universitar, a luat foaia de hârtie și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
sau să-și cumpere ei alta. La un an, așadar, de la misterioasa dispariție a profesorului, despre care s-a scris mult în toată presa, chestorul are o conversație ca de la bărbat la bărbat cu asistentul. Povestea cu pâinea e destul de încurcată. Soția l-a mințit pe anchetator. Din această ultimă cercetare, care nu va fi consemnată la dosarul cauzei, rezultă că nu profesorului i-ar fi zis ea să cumpere o pâine, ci amantului. Simțindu-se umilit, asistentul i-a adus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
În Santa Lucía, o formațiune stîncoasă aflată În mijlocul orașului, cu propria ei istorie, și tocmai desfășuram activitatea pașnică de fotografiere a orașului, cînd a apărut un convoi de membri Suquía, Însoțiți de cîteva frumuseți din clubul-gazdă. Bieții oameni erau destul de Încurcați - neștiind dacă să ne facă sau nu cunoștință cu acele „distinse doamne din societatea chiliană“, ceea ce, pînă la urmă, au făcut, sau să se facă că plouă și să pretindă că nu ne cunosc (dacă vă amintiți de veșmintele noastre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
temporar pe priveliștea care ni se așternea de jur-Împrejur, apoi a trebuit să aflăm numele și explicațiile tuturor lucrurilor pe care le vedeam. Aymarașii ne Înțelegeau cu greu, dar puținele indicații pe care ni le-au dat, Într-o spaniolă Încurcată, n-au făcut decît să sporească impactul emoțional al Împrejurimilor. Ne aflam Într-o vale legendară, a cărei evoluție fusese oprită cu cîteva sute de ani În urmă, iar noi, muritorii din secolul al XX-lea, am avut În acea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
să aranjez lucrurile cât voi putea mai bine, invocând mersul la piață joi dimineața și întorcându-mă de la cinema direct acasă, fără a mai trece pe la tine. Am mai uitat ceva: mi-ai mai vorbit despre faptul că te simțeai încurcat. și mă gândeam: „La toate astea se mai adaugă și încurcătura de a fi drăguț cu mine, și faptul acesta complică și mai mult lucrurile. Nu ar fi oare mai simplu să renunțe nu la el, ci la mine?“ Să
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
în fața clădirii cu un etaj, care-l privea rece, distant și disprețuitor de la înălțimea acoperișului de țiglă strălucind sub soarele dimineții de vară. Cu trăistuța în mână, în care mai avea un rest de apă clocită și leșinată, tata stătea încurcat și nemișcat, neștiind încotro s-o apuce, așișderea unui elev aflat în fața unei năucitoare probleme de matematică. Deodată Haltei i s-a făcut milă de copilul ăsta mare stând pierdut în fața ei și i-a vorbit așa, ca o mamă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]