6,539 matches
-
De ce, messer Alighieri? - Poate pentru că, În omul drept, e Înnăscută necesitatea de a face bine, așa cum ne-au Învățat Înaintașii noștri, răspunse Dante Înghețat. - Verum. Dar care ar fi, așadar, aceste mari spirite care ți-au oferit mereu exemplul și Îndemnul lor? Lăsându-l, firește, la o parte pe maestrul dumitale de angajament civil, acel Brunetto Latini, sodomit notoriu, mort taman la vreme ca să scape de pedeapsa pe care ar fi meritat-o. Adăpat, la rândul său, din izvoarele de la Paris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
un timp când episoadele vor fi sudate laolaltă. Luni În șir a avut senzația că alternase Între a fi purtat cu repeziciune de torentul iubirii și al fascinației și a se roti Într-o bulboană, iar În bulboane nu simțise Îndemnul de a gândi, ci numai dorința de a fi luat de val, dus pe creastă și apoi aruncat din nou. - Toamna muribundă, disperată și iubirea noastră - ce bine se armonizează! a spus tristă Eleanor Într-o zi, când stăteau Întinși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
de bun, n‑ai nevoie de ambiție. Sophie se află aici în interes pur personal. E clar că a uitat cu totul de prezența lui Rainer, deși aceasta ar trebui să fie pentru ea o amenințare permanentă și totodată un îndemn să nu dea tot ce are mai bun în sport, ci să se străduiască și în viața personală, ca să îmbunătățească relația dintre ei doi. Ca un arc, corpul ei intră cu viteză în lichidul rece, verzui - care se numește și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
una de exasperare: E adevărat, nu-i așa? Au fost omorâte și alte fete. Asta spune lumea. Poate că reușiți să faceți asta să nu apară în ziare, dar nu-i puteți împiedica pe oameni să vorbească. — Au existat câteva îndemnuri de propagandă pentru a avertiza fetele să fie atente, am zis. — Ei, bine, în mod evident, ele nu au folosit la nimic, nu-i așa? zise Ganz. Liza era o fată inteligentă, Kommissare, nu genul care ar face ceva prostesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
și persoane serioase, să-l trateze de sus pe personajul nostru! De unde și necesitatea de a practica o hermeneutică erudită și de a porni în căutarea semnificațiilor pierdute. Astfel vom descoperi, îndărătul acestor scenete filosofice, tot atâtea morale, adevăruri, învățăminte, îndemnuri, propuneri serioase: excelența indiferenței față de bani și de avuții; condamnarea onorurilor și a considerației pentru semeni; recuzarea tuturor puterilor în afara celei pe care o obținem asupra propriei noastre persoane; natura soteriologică a filosofiei; rolul cardinal al educației în structurarea unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
și, în chip de lucrări practice, se împreunează în piața publică, contribuind astfel la gesta cinică, deja bogată în evenimente... Ce spune anecdota, în esență? Că nu-ți poți afla fericirea urmând calea trasată de nomos, că trebuie să urmezi îndemnurile naturale și să-ți asumi apoi singurătatea efortului filosofic, care te condamnă la privirile dezaprobatoare ale celor mulți, incapabili să înțeleagă de ce și cum cutare sau cutare gest apare dintr-odată în cursul obișnuit al unei lumi în care toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
curcubeu, a naturii unui fulger, a cauzelor trăsnetului, a originii ploilor, a formării norilor, asupra comportării unei stele căzătoare, a construcției lumilor și a compoziției materiei. Niciuna nu face apel la ficțiuni, fabulații sau alte povești pentru copii. într-un îndemn concluziv, el cere excluderea mitului. Gândire puternică, oricând de actualitate... Pentru a mai arunca o piatră în grădina platoniciană, filosoful atomilor îi recuză - fără să-i numească! - și pe cei care studiază natura plecând de la axiome vide, nesocotind complet observația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
trebuie să mori pune mai multe probleme decât cel de a muri pur și simplu. Dar noi avem putere asupra acestei idei nefaste: faptul că trebuie să murim reduce acest eveniment la o unică dimensiune: viitorul. Epicur se alătură astfel îndemnului cirenaic de a locui intens prezentul și de a nu perturba acest moment cu amintirea trecutului sau cu teama de viitor, pentru că ceea ce a fost nu mai este, iar ceea ce va fi încă nu este, adevăruri evidente care ne obligă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Aristip mai mult decât vrea să recunoască și decât se spune acolo unde e predat. Numai aprecierea clipei, pretins cultivate de Aristip și de ai săi, nu poate justifica existența în școala lui a unei teorii a cunoașterii, a unui îndemn la asceză, a unui principiu existențial și a constituirii unei învățături practice... Dacă a te bucura de momentul prezent este de-ajuns, la ce bun tot acest arsenal soteriologic care, din nefericire, rămâne în petice și fragmente? Dacă acest corpus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
și Petrarca, de altfel... -, filosoful pune temeliile libertății sale, își fabrică autonomia bucată cu bucată, clipă cu clipă, răbdător. Tânăr sau bătrân, filosofia îți aduce întotdeauna satisfacții imense: nu-i niciodată prea devreme sau prea târziu pentru practicarea disciplinei epicuriene. îndemnul s-a bucurat de succes, fără să producă totuși multe efecte printre filosofi: a trăi ascuns, a nu te expune, a nu face cunoscute tuturor detaliile existenței tale, a dezvălui ceea ce este accesoriu pentru a păstra tăcerea asupra esențialului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
alcovului... Horațiu este întru totul de aceeași părere și teoretizează faimosul carpe diem. Dacă Philodemos inventează trucul mnemotehnic al cvadruplului remediu, poetul sintetizează spiritul epicurismului în versiunea lui târzie cu această formulă care s-a bucurat de un succes considerabil: îndemnul de a culege încă de azi rozele vieții, care se veștejesc foarte repede, propunerea unei arte de a te bucura pe deplin de un prezent necontaminat de ideea sau frica de moarte, înțelepciunea unei plăceri obținute prin punerea de acord
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
puțin monahal, ca să folosim un termen nelalocul lui aici... Și, în acest scop, modifică orientarea doctrinei în două privințe: estetica și politica. El propune, pe de o parte, o teorie lărgită a artelor frumoase, iar pe de altă parte, un îndemn cetățenesc într-o opoziție mai puțin radicală cu cetatea. în chestiunea esteticii, Epicur îndepărtează artele frumoase ca fiind inutile pentru ajungerea la ataraxie. Dorințe naturale îmie îmi par a fi mai degrabă nenaturale...) și nenecesare, ele nu intră nicidecum în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
față de care credincioșii să-și ia zilnic anumite libertăți! Asociind sexualitatea, iubirea și procreația, supunând de altfel regimul sexual unui a priori sentimental și afectiv, Părinții Bisericii elaborează gândirea dominantă pentru întreaga noastră civilizație. Epicurismul propune o alternativă la acest îndemn inuman: o gândire pragmatică preocupată de ceea ce sunt bărbații și femeile, nu de ceea ce ar trebui ei să fie. Disocierea lucrețiană între iubire și sexualitate - descoperirea imensului său poem filosofic - oferă o soluție la problema relației sexuate. Alteritatea creează o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
specialiști. Dar să mergem mai departe. Episodul 43 Cosmic School (II) Coborâră din turn și-o luară pe una dintre aleile principale ale vastului așezământ școlar, frumos străjuită de o parte și de alta cu panouri și afișe cu maxime, îndemnuri, apeluri, memento mori-uri etc. Roboții noștri citiră câteva în treacăt: „Nu uitați: 4 273 ori 391 fac 3 211 963!”, „Feriți raza de acțiune a macaralei!”’, „Un pas mic pentru om e un pas înainte pentru omenire”, „Adunând mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
ceaun cu apă vie, Nărăviții la curvie; În zemi acre și amare Câți au râs de fată mare; În grăsime și colastră, Câți smintiră vreo nevastă. Buhuhù, uhù, de zor Și-înc-o dată, prin mosor, Doar i-o da mai mult îndemn Coadei lingurii de lemn (Lemn de leac) Doar l-o-ntoarce berbeleac, Doar l-o duce vălătuc Pe ibovnicul uituc! Fluturai la vânt făină, Zloată se porni, haìnă; Aruncai și cu pîsat, Pâclă deasă s-a lăsat; Presărai atunci mălai
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
țărmu-albastru-al râului de soare, Din mocirla cărui aur am băut. Păsările negre suie în apus Ca frunza bolnavă-a carpenului sur Ce se desfrunzește, scuturând în sus, Foile-n azur. Cine vrea să plângă, cine să jelească Vie să asculte-ndemnul nențeles, Și cu ochii-n facla plopilor cerească Să-și îngroape umbra-n umbra lor, în șes." Dar aceste acorduri nu rezultă dintr-o tehnică precisă, voluntară (atunci numai, ar fi adevărate câștiguri pentru poezia noastră). Sunt manifestațiuni ale jocului
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
neamului nostru și a limbii române într-un discurs primit cu bucurie de membrii comunității. Domnia Sa a scris și o poezie intitulată “Limba română”, recitată cu emoție de Ștefan Nicolae, unul din copilașii prezenți, al cărei final suna ca un îndemn de suflet adresat tuturor românilor: “Să o scriem cu mândrie / S-o rostim cu bucurie / La mulți ani, doamnă bătrână!/ La mulți ani, limbă română!” Ambasada României s-a adresat celor prezenți prin reprezentantul său, domnul Consul Valentin Ciprian Muntean
ROMÂNII DIN CIPRU AU SĂRBĂTORIT LA PAFOS ZIUA LIMBII ROMÂNE! de ZIARUL RO MANIA CIPRU în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364389_a_365718]
-
derizoriu total. Legea urii (de rasă, de animale etc.) își exercită, din păcate, la rândul său, nestingherită efectele asupra Ființei umane - pe care îmi e din ce în ce mai greu să o scriu cu majusculă, așa cum ar trebui să merite, de fapt -, la îndemnul unor politicieni anoști, în genere lipsiți de creier și discurs. O ură ce poate fi așezată fără urmă dubitativă în categoria mijloacelor de manipulare abjectă a colectivității. Întocmai ca la comanda precisă a unui dresor de circ, Homo sapiens sapiens
ALEGERI ELECTORALE CU IZ DE GONADE PRĂJITE CÂINEŞTI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364379_a_365708]
-
limitele, însă el se poate consola cu ideea de istorie pe care o făurește indubitabil. Iar timpul? Își va păstra calitatea de placebo colectiv, incitant cu fiecare generație. Poate fi sau nu sfidat? E o încercare de răspuns și un îndemn pe care le găsim în cartea de față, semnată de Maria Cozma și de Vasile Popovici, o carte aflată la granița dintre jurnal început și completat de cei doi sub forma unui veritabil dialog ontologic despre timp, dar și despre
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
mai chirăiau ... Din obiect se ridică un fel de lumină și văzură toți cum un om înalt, cu părul lung, cam roșcat, cu ochi albaștri de o insuportabilă blândețe, le spune: - Fraților, este vremea păcii și a iubirii, războiul este îndemnul celui rău, nu-i dați ascultare. Sufletele voastre pierdute vor fi pe vecie dacă răul și ura le va cuprinde! Au urmat și alte asemenea vorbe fără nici o noimă, dar nimeni nu mai asculta. Iscoadele fugiră, fiecare la împăratul lor
CRONICĂ NESCRISĂ ÎNCĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364573_a_365902]
-
viață și în moarte. Între 1872-1874, Eminescu se întoarce în țară și citește la Junimea poezii și proză, iar în Convorbiri literare apare Egipetul, Cugetările sărmanului Dionisos, nuvela Sărmanul Dionisos. În 1874, Eminescu este preocupat pentru examenele de doctorat la îndemnul lui Titu Maiorescu. Urmează foarte serios cursurile orientat spre științele juridice, dar programul audițiilor era vast și foarte costisitor. Eminescu se apără, cerând bani pentru aceasta. Maiorescu îi trimite 100 de galbeni, dar în loc să-și dea doctoratul la Iena, Eminescu
DESPRE, DOMNUL EMINESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361259_a_362588]
-
Acasa > Eveniment > Anunturi > A APĂRUT O NOUĂ REVISTĂ A LIGII SCRIITORILOR, "CARPATICA " Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 385 din 20 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului A apărut o nouă revistă a Ligii Scriitorilor, “CARPATICA “ La îndemnul și sfaturile președintelui Ligii Scriitorilor, scriitorul Al.Florin Țene, ca fiecare din cele 32 de filiale din țară și străinătate, să aibă câte o revistă de cultură, prin care să promoveze valorile literare locale și naționale, Filiala Argeș și Vâlcea
A APĂRUT O NOUĂ REVISTĂ A LIGII SCRIITORILOR, CARPATICA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361397_a_362726]
-
și să spunem un „NU” hotărât haosului și degringoladei din aproape toate domeniile, de a pune capăt cu fermitate în practica vieții curente a „eroicei” jelanii „Nu, așa nu se mai poate”, opunând cu încăpățânare și demnitate tot un istoric îndemn, la apărarea ființei unui neam amenințat de genocid acum aproape o sută de ani (chiar dacă amenințarea era una exclusiv militară): „Pe aici, nu se trece !”... Doar în acest fel, jelania n-ar mai însemna de mult o plângere cu ingrediente
RETORICĂ PATRIOTARDĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361407_a_362736]
-
și viața Sa de iubire și jertfă, Mântuitorul a dat un temei ontologic încercărilor noastre. Pilda Sa ne este exemplu deplin de răbdare și smerenie. Jertfa Sa pentru noi și pentru a noastră mântuire trebuie să ne devină un permanent îndemn de a ne lua fiecare crucea și de a ne o purta pe calea cea strâmtă, dar fericită, a viețuirii noastre. Prin Întruparea Sa, Mântuitorul nostru Iisus Hristos a venit în maximă apropiere de omul pe care a vrut să
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
Prin cea dintâi, ne cheamă spre cele bune, arătându-ne frumusețea lor, prin cealaltă, ne îngrozește cu cele contrare. Însă, în ambele, El ne conduce, precum un tată bun își educă și îndrumă copilul pe calea cea dreaptă, atât prin îndemnuri pozitive, cât și prin privare de daruri și chiar prin pedepse 22. Sfântul Maxim Mărturisitorul exprimă pe larg această alternanță între bucurii și necazuri, între Pronie și Judecată, spunând că „există o regulă și o lege a Providenței așezată în
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]