13,143 matches
-
cu dezinsecția o înlăturasem. Drama poporului meu de gândaci fusese evitată, iar poziția, notorietatea și autoritatea mea erau la un nivel de-a dreptul stratosferic. Cu toate acestea, nu m-am apucat de prostiile la care o putere hipertrofiată te îndeamnă. Eram contrar așteptărilor unora imun la asemenea nerozii. Deși pare greu de crezut, teama mea de ridicol era un medicament cât se poate de eficient. Sigur, de un anume tip de ridicol. În plus, spiritul meu justițiar mă îndemna să
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
te îndeamnă. Eram contrar așteptărilor unora imun la asemenea nerozii. Deși pare greu de crezut, teama mea de ridicol era un medicament cât se poate de eficient. Sigur, de un anume tip de ridicol. În plus, spiritul meu justițiar mă îndemna să am alte preocupări. Unele legate de lumea oamenilor, nu de cea a insectelor mele care, în mod natural, își vedeau liniștite de ale lor, ducând o viață politico-economico-cultural-sportivă cât se poate de mulțumitoare pentru nivelul lor. Ar fi fost
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
de-a lungul a zeci de ani de viață. Spectatorul trebuie să vadă saltul pe care-l face Mihai, cel de dinaintea carierei monahale, tânăr oricum, la cel care apare în scenă cu titlul de castelan de Hust. Eu nu te îndemn, Gerard, să refaci dramatizarea. Eu te îndemn doar să ai în vizor toate astea. Informațiile astea despre Mihai pot fi inserate foarte bine pe ici pe colo, prinse în replici cheie sau dacă nu, în didascalii. Lărgește, te rog, mai
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
de viață. Spectatorul trebuie să vadă saltul pe care-l face Mihai, cel de dinaintea carierei monahale, tânăr oricum, la cel care apare în scenă cu titlul de castelan de Hust. Eu nu te îndemn, Gerard, să refaci dramatizarea. Eu te îndemn doar să ai în vizor toate astea. Informațiile astea despre Mihai pot fi inserate foarte bine pe ici pe colo, prinse în replici cheie sau dacă nu, în didascalii. Lărgește, te rog, mai bine, didascaliile, băiete... Cred că ar fi
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
crezând că mă înecasem. Intrase în panică și-mi scosese degrabă bucățile de hârtie nemasticată și ca atare, neînghițită, din gură. Mă certase dar nu mă bătuse. Mă amenința cu jordița, dar nu mă lovea. Să nu-l bați-o îndemna pe mama - cu toate că trebuie să-l dezvățăm pe copilul ăsta, de năravul de mai mânca poze. Știi cum procedează? La început le sărută. Atâta sărută personajele din poze până se umezesc pozele cu totul. Gata umezite, acestea se rup, iar
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
ne tolerăm, să ne acceptăm și să ne înțelegem. Mileniul trei cam asta cere de la noi și cred că sunt în asentimentul dumneavoastră. Se scriu destul de multe cărți, articole și destule mesaje ne sunt transmise prin diverse căi, care ne îndeamnă la o schimbare de conștiință ca și o urgență majoră și totul începe la nivel individual, deci, de la tine. Ce credeți că i-a determinat pe mulți să scrie despre aceste lucruri pe care și eu le-am scris în
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
fi haos total, ar fi o anormalitate, ce nu prea ține de timpul și dimensiunea noastră. Nu cred că putem renunța așa de ușor la tot ceea ce am creat, bun sau mai puțin bun, așa cum se referă multe articole care îndeamnă lumea la schimbare sau trezire, ar fi super dacă totul s-ar schimba ca un fleș, dar asta necesită ani și ani, generații și generații, printr-o muncă asiduă individuală. Ceva s-a întâmplat și în interiorul meu și doresc altceva
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
fi șterse și uitate, dar pot fi acceptate ca niște stări de fapt și atunci ele nu ne vor mai crea probleme, apoi trebuie să legăm ce ne-a făcut să ne simțim rău, de noi reprezentări care să ne îndemne să înfruntăm viața cu vigoare, umor, răbdare și tărie. În momentul în care vom întreprinde ceva, dacă vom schimba mintea noastră chiar ACUM, dacă ne vom schimba starea și comportamentul, ne vom înfățișa în cel mai spectaculos mod posibil. Este
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
mai vine să trăiești. Dacă tot ai deschis vorba, Pâcule, zi-i ceva din fluier și pe urmă... ai voie să ne spui chiar și o poveste de-a ta. Dar una cum nu s-a mai auzit - l-a îndemnat moș Dumitru. Pâcu însă s-a prefăcut că nu aude Uite la el. Parcă-i îndrăgostit, așa se uită ca găina în lemne - l-a luat din scurt moș Dumitru. Măi Dumitre, dacă tu ești făcut din piatră, atunci nu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
și-a tras-o dinainte, rostind satisfăcut: Asta mai zic și eu treabă. Parcă îți mai vine să trăiești. Și dacă ai viață în tine, îți mai arde să și vorbești. Dacă-i așa, atunci te ascultăm, Pâcule - l-a îndemnat moș Dumitru. În seara asta am să vă spun o poveste cum alta nu s-o pomenit. Îi o poveste adevărată sau vreo scorneală de-a ta, Pâcule - l-a zădărât moș Dumitru. Jur pe oala ceea din brațele lui
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
mai departe, Pâcule! - a lămurit moș Dumitru lucrurile. Apoi cam așa s-au petrecut lucrurile mai departe: Costică Prispă, bucuros că l-a pus pe zdruncin pe prietenul său, a mai umplut un rând de țoiuri cu rachiu și la îndemnat pe Toader: „Deșteptarea, prietene! Ia în mână țoiul acela, că se uită cam chiorâș la tine. O cam văzut el că semeni și nu prea cu moș Vasile, bunicul tău. Ai bea și parcă nu... Ia omule și bea în
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
drum. Noi însă ne-om abate pe acolo mai rar. Doar în zilele de iarmaroc... Odată cu ultimele cuvinte ale lui moș Dumitru, liniștea a căzut ca un polog între ei. Din când în când, se auzea doar glasul vreunui cărăuș îndemnându-și plăvanii. Târziu, când șirul carelor a ajuns la Fântâna cu răchiți, moș Dumitru a strigat: Hlibocene! Vino până la mine! Hliboceanu s-a întors repede și a venit fuguța la cei doi bătrâni. Poruncă, moș Dumitre! Nu-i o poruncă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
atâta ședere și mâncărică bună. Atunci, pe marți dis-de-dimineață, Dumitre! Drum bun, Pâcule! Pâcu n-a înjugat boii până nu și-a aprins luleaua. Pe urmă, treburile au mers parcă mai cu spor... După ce s-a văzut în car, a îndemnat boii la drum: Hai acasă, flăcăii tatii, că parcă am uitat și drumul, uita-m-ar necazurile. După plecarea lui Pâcu, moș Dumitru și-a adus aminte că nu i-a spus lui Pâcu de cei doi prepuși pentru cărăușie
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
mijlocul pădurii, răsuflarea grea a boilor se auzea ca foiul covaliului de la Podul Trestienii, iar hodorogitul carelor goale părea un tunet ce prevestește o ploaie de vară... Se apropiau de locul încărcării. Cărăușii călcau alături de boi. Se auzea câte unul îndemnându-i cu vorbe frumoase: „Haideți, băieții tatii! Dacă sunteți cuminți, la sosire beți apă pe săturate și apoi primiți de mâncare ca la mama acasă. După aceea... știți voi ce drum ne așteaptă! Când au ajuns la locul încărcării, soarele
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
curgă la vale. De aceea toate râpele și povârnișurile nu se dovedesc piedici de netrecut... Dar când trebuie să sui asemenea ponoare... Ferească Dumnezeu!” - gândea Hliboceanu... Ia să pornim nunta, flăcăi! - a strigat din capul șirului de care. Cărăușii au îndemnat boii. Opintindu-se în juguri, aceștia au răspuns cu un pufăit apăsat, ce semăna mult cu un oftat din rărunchi... Scârțâind din încheieturi, șirul de care cobora un povârniș de la intrarea în pădure. Hliboceanu s-a oprit să vadă cum
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
a așezat apoi pe marginea mesei, aliniate ca la paradă. Numaidecât s-a arătat și Costache în gura gârliciului zămnicului, cu oala cu vin în brațe. Cărăușii s-au așezat cuminți la locul lor, așteptând umplerea ulcelelor. Hliboceanu i-a îndemnat: Hai să bem o gură de vin, că ni s-au cam uscat gâtlejurile și nu șade bine la niște gospodari ca noi. Cărăușii - ca niciodată - au întins mâinile fără prea mult chef și au luat câte o ulcică. Fiecare
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
că te-ai măritat cu o fată din sat de la noi - l-a luat la vale Gheorghe Amnar. După aceste vorbe, Cotman s-a oprit din vorbire, privind cam încruntat la Gheorghe Amnar. Spune, Ioane! Nu te opri! - l-a îndemnat Hliboceanu. Păi am să spun eu, dar dacă mă opriți... Așa pățea și Pâcu și nu se mai supăra - a apreciat Hliboceanu. Da! Dar el avea luleaua și se răzbuna pe ea și prin lulea pe noi... O desfunda, o
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
vom face. Nu-i nici o supărare... Da’ eu mă duc să văd de încărcatul carelor, că soarele îi sus... Au încărcat după regula știută și în scurtă vreme au pornit. Vremea frumoasă și umbra pădurii, colorată ca de sărbătoare, îi îndemna pe cărăuși la drum... Mergeau cu spor, dar... la un hop mai mare, o bucată din obada unei roți din spate a lui Iordache Cocoșitu stătea gata-gata să scape de sub șină. Primul care a băgat de seamă aceasta a fost
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
și noi la început - altfel eram buni de plată ca popa - l-a temperat Pâcu. Spunând acestea, Pâcu a aruncat o privire scurtă către moș Dumitru. Acesta i-a răspuns printr un zâmbet de aprobare. Eu mă duc să mai îndemn boulenii la drum, că acușica ajungem și s-or hodini - și-a căutat de lucru Hliboceanu, pentru a scăpa de ironiile lui Pâcu. Îl vezi, Dumitre? Îi foarte mândru din fire, dar cu scaun la cap. Așa-i, Pâcule. Și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
au fost puse la locul lor, au pornit spre Crâșma din drum... În liniștea serii aurite de soarele gata să scapete dincolo de creasta Ponoarelor, se auzea doar scârțâitul carelor și răsuflarea grea a boilor... Cărăușii - urcat fiecare în carul lui - îndemnau boulenii cu glasuri domoale. Se simțea oboseala atât în oameni cât și în dobitoace. Flăcăi, ascuțiți-vă dinții, că acușica ajungem la o mâncărică ca aceea și... Da’ udătura n-o pui la socoteală, moș Pâcule? - l-a zgândărât Mitruță
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
un rachiuaș, cu un vinișor fiert, cu... Ai răbdare până diseară și are să ți se îndeplinească visul - l-a liniștit Hliboceanu. Dacă mai ajungem la Crâșma din drum... Dacă nu... Ne găsesc la primăvară când s-o topi omătul... Ia îndeamnă boii și lasă bocitul, că nu ești babă! Nu te supăra pe mine, nene Hlibocene. Da’ vorbeam și eu, ca să nu-mi înghețe limba-n gură, că în rest... tremură și inima în mine... Învață de la cei mai bătrâni cum
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
bună cumpărând caii iștia? Ca dovadă că am pus mâna pe niște cai de soi, te poftesc să privești în urma mea... Moș Dumitru a adunat dârlogii în pumni, s-a aplecat ușor înainte și, strângând calul între pulpe, l-a îndemnat la... trap și apoi la galop! Pe măsură ce calul galopa din ce în ce mai tare, trupul lui moș Dumitru se apleca tot mai mult pe gâtul calului... La un moment dat, s-a auzit chiar și un chiot tineresc, iar mâna dreaptă a prins
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
fără leac seminția ucigașă a oamenilor. Ziua se trăgea către locuri ferite, În general parcări mari, fără plată, iar serile se strecura În târguri auto, unde prezența sa trecea neobservată. După lăsarea Întunericului, ținea cuvântări automobilelor venite să-l asculte, Îndemnând la nesupunere și la stârpirea ticăloasei rase bipede. Nu-și mai spunea Fauvé; acest nume arsese odată cu Alfina. Acum, În lumea anarhismului motorizat era cunoscut drept Volkswagen T. Guevara. Se ascundea Îndărătul unor enigmatice geamuri fumurii. Când avea nevoie de
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
cal plecînd degrab huiduită di toți trii și cu vorbe triviale incapabile a vi le reproduce" (s.m.). Un meșter al camuflării termenilor obsceni se va dovedi, mai tîrziu, Sadoveanu: Cînd iese hogea în drum pentru treaba cea mică, apoi se-ndeamnă lîngă el tot satu^ cu cea mare... Căruțașul nostru s-a veselit numaidecît de vorbele groase și naive ale tătarului, pe care eu nu le pot reda decît cu eufemisme. (Ostrovul lupilor). în proza 24 iunie a aceluiași, blestemele Rarucăi
Puncte de suspensie by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9175_a_10500]
-
Câteva aspecte organizatorice. Fiind chimiști „pur sânge” cei din colectivul de redacție propunem o apariție bianuală a revistei, legată de evenimentele specifice armei: 15 mai ziua Ap. C.B.R.N. și 20 octombrie ziua Batalionului 202 Ap. C.B.R.N. Flexibilitatea în abordare ne îndeamnă să acceptăm propuneri de apariții suplimentare specifice celorlalte arme, bineînțeles cu o contribuție constituită în articole și idei. Am limitat primul număr al revistei, contextual în timp, spațiu și colaboratori, cu toate că am apelat la o participare mai mare din izvorul
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) Martin CATA () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93200]