5,366 matches
-
ultimele rămășițe ale celui putrezit de atâta amar de vreme într-un colț al gropii și au supt ultimele picături din sticlă. Treaba era gata și vor încasa și restul de bani, câte-o găină și ce se va mai îndura coana primăriță să le mai dea de pomană. La un moment dat Ion se împiedică de țeasta dezgropatului și o împinge cu piciorul la locul ei din colț. - Stai cumințel acolo, unde te pun eu. Te dai de-a dura
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
căsuței, ce dădea spre lac și spre insulă. Se gândea, se ruga, privea minunile întocmite de Dumnezeu... Uneori aveam impresia că ne însoțește cu privirea, într-un fel binecuvântător. Despre Părintele Benedict Ghiuș care a suferit îndelung sau despre a îndura suferința cu blândețe Tecând într-un alt registru, vom susține cu toată convingerea și tăria că Părintele Arhimandrit Benedict Ghiuș este una din figurile "misterioase"ale Ortodoxiei românești. Cu toate că majoritatea vieții și-a trăit-o în mijlocul mulțimilor, el a reușit
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
și pentru draci și pentru orice făptură, încât la amintirea și la vederea lor curg ochilor lacrimi. Din multa și puternica milostivire ce le stăpânește inima și din prea marea lui împreună-pătimire, i se face inima mică și nu poate îndura, auzi sau vedea vreo vătămare sau cât de mică stânjenire făcându-se făpturilor. Și pentru aceasta, atât pentru dobitoace cât și pentru vrăjmașii adevărului și pentru cei ce-l vatămă, el aduce rugăciuni în lacrimi, în tot ceasul, ca să se
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
epicleza euharistică mitropolitul moldovean a tradus din elinește în slavo-rusă scrieri ale Sfinților Părinți Ioan Gură de Aur, Efrem Sirul, Gherman, patriarhul Constantinopolului, Simeon al Tesalonicului, argumentând astfel dreapta învățătură a Bisericii. Păstor drept credincios și jertfelnic, Sfântul Ierarh a îndurat cu demnitate asprimile și lipsurile, purtând de grijă comunității sale ortodoxe care se afla în Polonia. Sfințenia vieții lui strălucea nu numai asupra fiilor duhovnicești, chiar regele Jan Sobieski venea adesea la castelul de la Stryi, unde locuia Sfântul Mitropolit al
DOSOFTEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366952_a_368281]
-
se căsătorește cu Nicole Constantinescu, apoi la 25 August 1942, este din nou concentrat pe front. Participă cu mult zel la bătălia de la Cotul Donului, dar în Noiembrie 1942, după marea trădare, cade prizonier. Tânărul și bravul ofițer Radu Mărculescu îndură urgiile înzăpăzite de la Cotul Donului, Cercul Polar, Urali, Siberia, împletite cu ororile gulagului din lagărelor de muncă forțată: Tambov, Oranki, Schit, Suzdal, Monastîrka, Uscioara <>, Morșansk, Mihailovo, Odessa, Sighet, Bragadiru, Periprava, Capul Midia, prin refuzul de a se înrola în Diviziile
PĂTIMIRI ŞI ILUMINĂRI DIN CAPTIVITATEA SOVIETICĂ (EDITURA Editura Humanitas) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367469_a_368798]
-
lumină într-un noian de întuneric.Părinți sobri, neinstruiți și fără lumina cărții, cu judecăți statornice dealtfel, și cu mentalități polițienești în educarea copiilor, o determinaseră să se adâncească în scris.Avea însă nevoie de dragoste, de dragostea-flacără ca să poată îndura viața. Dar mărginirea, egoismul și șovăielile bărbaților o transformaseră într-o melancolică, care respira compasiune și dragoste pentru oameni,pentru umilirile și bolile neîndurătoare ale acestora. Iubirile înșelate și prăbușite explicau tristețea aceasta care-i înflorea ochii și făcea să
ROMANUL,,FEMEIA ÎN SPATELE OGLINZII -FRAGMENT de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367562_a_368891]
-
vor fi considerate de ceilalți drept semn de slăbiciune, supunere și prostie. Pot afirma că o dată cu publicarea primei mele cărți, am înțeles mai bine toate acestea și m-am iertat. M-am împăcat cu mine însămi. Azi umilințe nu mai îndur! Răspund, sau șterg persoana respectivă din cercul meu. Sper să nu ajung la pustnicie!... - Care au fost cele mai frumoase momente din viața Magdalenei Brătescu? - N-au fost multe. Ca scriitoare - fiecare carte publicată, fiecare telefon sau e-mail de la cititori
INTERVIU CU MAGDALENA BRĂTESCU, SCRIITOARE ŞI JURNALISTĂ ISRAELIANĂ DE ORIGINE ROMÂNĂ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367641_a_368970]
-
magnific: „Acordați a profeților harpă,/ Care-ascunsă în sălcii stă mută/ Amintind strălucirea trecută,/ Unei vremi ce demult ne zâmbea./ Cântă harpă a noastră durere,/ Plângi în strune a robilor soartă/ Sau revarsă în inimi putere/ Suferința s-o știm a-ndura,/ Noi să știm a-ndura”... Dar ce este măreț în pașii babilonienilor care suntem, cu sau fără voia noastră, inclusiv israelienii cu Israelul nostru, este că nu noi suntem cei duși de alte forțe, ci noi ducem turnul care are
CU BARUCH ELRON, LA „SALON D’AUTOMNE”, ÎN TEL AVIV de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367642_a_368971]
-
Care-ascunsă în sălcii stă mută/ Amintind strălucirea trecută,/ Unei vremi ce demult ne zâmbea./ Cântă harpă a noastră durere,/ Plângi în strune a robilor soartă/ Sau revarsă în inimi putere/ Suferința s-o știm a-ndura,/ Noi să știm a-ndura”... Dar ce este măreț în pașii babilonienilor care suntem, cu sau fără voia noastră, inclusiv israelienii cu Israelul nostru, este că nu noi suntem cei duși de alte forțe, ci noi ducem turnul care are ca-ncoronare (parcă este și
CU BARUCH ELRON, LA „SALON D’AUTOMNE”, ÎN TEL AVIV de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367642_a_368971]
-
omul curat PSALMUL 95 Să cântați Domnului cântare nouă Binevestiți zilnic mântuirea Lui Vestiți între neamuri minunile Lui Dreptate și credință ne-a dat nouă Aduceți Domnului slavă și cinste În fața Lui pământul să tremure Spuneți între rude nimeni să-ndure În cartea cea sfântă nu-s idei triste Lumea întărită nu se va clinti Câmpia să se bucure de roade Despre păcate nu ne vom aminti Fapte bune cu drag sunt repetate Să fugim mereu de gânduri năroade Viața judecată
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (4) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367736_a_369065]
-
și în jurământ Semenția puternică pe pământ Neamul celor drepți cunosc alte teme Lumina celor drepți vine din noapte Bogăția în casa lor rămâne Peste toate stau suflete stăpâne Să strângă din spirit roadele coapte Bun este bărbatul care se-ndură Își leagă vorbele cu judecată Pomenirea veșnică dă căldură În inima lui însetată de mit Ce-n puterea sfântă e aplecată Până când trupul său va fi adormit PSALMUL 112 Tineri numele Domnului lăudați Binecuvântat de-acum și până-n veac Spre
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (4) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367736_a_369065]
-
de tot erau, atât înainte de jertfă, cât și după sacrificiu, trupuri sfinte și nobile. în suferințele lor, ei sunt înconjurați de îngerii care le aș �teapta triumful reprezentând înfrângerea puterilor demonice. într-o atare ambianță, Sfinții martiri de la Lyon au îndurat chinuri mai presus de ori �ce istorisire, satana dorind mult ca ei sa rostească blasfemii și să se lepede de Iisus Hristos. Pentru aceasta, spune Sfântul Grigorie de Nazianz, "jertfa lor nu este inferioară ca valoare luptelor lui Daniel, care
DESPRE MARTIRIU SI JERTFA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366927_a_368256]
-
celălalt. Hoți și pungași... mincinoși și perverși! Mă frige ceva. Mă uit în jos. Sunt lacrimile fierbinți ale Mariei. Sărmana Maria! Iar vorbește singură. -Nu trebuia să te las singur! Eu sunt vinovată! Țara asta, Doamne, chiar ai blestemat-o? Îndură-te de acest popor, lasă-i măcar această șansă! Te implor! Cum poți să fii atât de rău? Mi-ai luat copilul, mi-ai luat bărbatul, acum îmi iei și președintele? Îmi iei toată munca mea? Te urăsc! Te urăsc
CEL MAI IUBIT PREŞEDINTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366936_a_368265]
-
în: Ediția nr. 182 din 01 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Nimic nu mai pare ce-a fost, nimic nu mai e în ordine, ne întrebăm unde oare ne-a fost să ajungem Pierduți într-un spațiu fără spațiu mai îndurăm un timp. Evacuați în locuri rarefiate plutim fără ancore, ne menținem echilibrul în așteptarea unei lumi ce nu se mai potrivește cu piesele noului puzzle. Agățați de fiecare speranță, rug, rugă, scenariul nu se mai respectă, actorii își pot continua
TIMPUL ŞI... NOI CEI RAMAŞI IN OCHIUL FURTUNII de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367102_a_368431]
-
Și pruncuții pân’ la moarte! Piatra, lemnul. Râul, para, Ne știu Dorul pe de rost, De cu zori și până sara Cine suntem, cine-am fost. Doamne, ce sublimă-i Clipa Psalmului în care tac! Mi-a fost dat să-ndur risipa Ăstui cântec fără leac. Obosit printre cuvinte Gândul tace și ascultă- Aur poartă Munții noștri, Aur și durere multă... Referință Bibliografică: Munții noștri aur poartă... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 185, Anul I, 04 iulie
MUNŢII NOŞTRI AUR POARTĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367107_a_368436]
-
codrului, a muntelui, dar și a grădinii raiului. Unde nu mai sunt păreri. Veni Moartea să mă ia, / Nimeri primăvará, / Cînd codrul, dragu',-nfrunzea / Și-n el cucul cucuiá / Și-mi era dragă lumeá... / Ci ea în cumpănă sta, / Se-ndura și mă lăsa / Pîn' ce codrul ruginea / Și frunza toată-i cădea / Ca să cad și eu cu ea... Unde rămâne singur sufletul - singur el compatibil cu Focul din Rug și mutat aici de Marea Doamnă care își simfonia-nalță. E
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
care n-a ținut cont de Sine, dăruindu-Se fără regrete pentru salvarea lumii înstrăinată de Creatorul ei. Iubirea e înlăcrimată, deoarece lacrimile sunt rodul suferinței, iar omul care întâlnește Iubirea Divină trebuie să nu uite niciodată tot ce a îndurat Isus pentru el. Titlul volumului este de altfel, titlul poeziei cu care se deschide cartea”. “Am scris mult mai profund și mai matur” Referindu-se la “Iubirea înlăcrimată”, Cristina Frâncu mărturisește că a existat o perioadă de doi ani în
VERSURI DE CRISTINA FRANCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367201_a_368530]
-
bat la fereastră, Patria nu-i mai la modă, Nici nu știm dacă-i a noastră... Patriot, de ești, înseamnă Om cu limbă de pământ, Vin străinii și mă-ndeamnă Cum să tac și ce să cânt! Lasă-mă să-ndur ocară, Lasă-mă să fiu bolund- Îmi iubesc această Țară, Nu am unde să m-ascund... Referință Bibliografică: Lasă-mă să fiu bolund... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 252, Anul I, 09 septembrie 2011. Drepturi de
LASĂ-MĂ SĂ FIU BOLUND... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367276_a_368605]
-
picura cu șampanie din paharul lui, pe umeri, pe sâni după care o gusta încet , duredos de încet șoptindu-i că dorește să guste împreună fiecare cupa lui de șampanie până la fund și abia după aceea, poate el se va îndura de ea, să o ducă în brațe, în răcoarea piscinei. Ea încerca să continue jocul deși nu înțelegea deloc acea senzație cudată de sfârșeală care o făcea să se simtă în pragul leșinului și a continuat să soarbă cu sete
PETRECERE NEFASTĂ-I de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368506_a_369835]
-
PENTRU ADRIAN PĂUNESCU, de Stelian Platon, publicat în Ediția nr. 1335 din 27 august 2014. Recviem pentru Adrian Păunescu Inegalabilului și nemuritorului poet național Adrian Păunescu Pari obosit și nici nu ești ca altădată Și încă mai aștept să te-nduri a povesti, Cum hotărâși să pleci la poeți deodată Și cum să dormi de-acuma în fiecare zi. Azi -noapte te-am visat prevestind nedeslușit (Sub calde lacrimi creștinești căzând din stele), Că-n beznă se va tângui un câine
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
-n viață sunt rămași toți poeții morți Și doar ce le promitem zace în sicrie. Citește mai mult Recviem pentru Adrian PăunescuInegalabilului și nemuritorului poet național Adrian PăunescuPari obosit și nici nu ești ca altădatăși încă mai aștept să te-nduri a povesti,Cum hotărâși să pleci la poeți deodatăși cum să dormi de-acuma în fiecare zi.Azi -noapte te-am visat prevestind nedeslușit(Sub calde lacrimi creștinești căzând din stele),Că-n beznă se va tângui un câine adormitși-or
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
POPOR, CEL MAI UMILIT, CEL MAI JEFUIT, CEL MAI NEFERICIT POPOR, DEȘI SUNTEM CEL MAI BĂTRÂN POPOR EUROPEAN? DE CE SUNTEM UN POPOR SLAB, LAȘ, VICLEAN, UȘOR DE PROSTIT, FĂRĂ REACȚIE LA TOT CE NI SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ISTORIE, ACCEPTÂND SĂ ÎNDURĂM TOTUL? • DE CE POPORUL ROMÂN A AVUT ȘI ARE CEA MAI VICLEANĂ, NERUȘINATĂ ȘI TICĂLOASĂ CLASĂ POLITICĂ? EXISTĂ UN BLESTEM AL POPORULUI DACO-ROMÂN? SUPRAVIEȚUIREA NOASTRĂ ÎN ISTORIE ESTE UN MISTER? • CE ESTE „PROBLEMA ROMÂNEASCĂ” SAU „TRAGEDIA ISTORICĂ A POPORULUI DACO-ROMÂN” ? POATE
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
POPOR, CEL MAI UMILIT, CEL MAI JEFUIT, CEL MAI NEFERICIT POPOR, DEȘI SUNTEM CEL MAI BĂTRÂN POPOR EUROPEAN?• DE CE SUNTEM UN POPOR SLAB, LAȘ, VICLEAN, UȘOR DE PROSTIT, FĂRĂ REACȚIE LA TOT CE NI SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ISTORIE, ACCEPTÂND SĂ ÎNDURĂM TOTUL?• DE CE POPORUL ROMÂN A AVUT ȘI ARE CEA MAI VICLEANĂ, NERUȘINATĂ ȘI TICĂLOASĂ CLASĂ POLITICĂ?• EXISTĂ UN BLESTEM AL POPORULUI DACO-ROMÂN? SUPRAVIEȚUIREA NOASTRĂ ÎN ISTORIE ESTE UN MISTER?• CE ESTE „PROBLEMA ROMÂNEASCĂ” SAU „TRAGEDIA ISTORICĂ A POPORULUI DACO-ROMÂN” ? POATE
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
fiecare pas zgomote de plumb, frică și entuziasm, răni adânci, țărână înțepătoare și chemări vioaie ale semnelor tocate de uitare și datorie ... Păienjenișul gândului țesut în noianul ăsta de vină, asumarea de a fi - o nimicnicie - credința este datoare a îndura jertfa pașilor târșâiți, lipsa literelor în cuvântări, vești fără noimă și un singur adevăr ... al fiecăruia dintre noi! Pășeam poticnindu-mă, cu un pas în urma Lui - poate astfel percep durerea zdrențuită ce îmi răsare în suflet ... La întâmplare călcam în
DUMINICA DE IERI ... de LIVIA TIRON în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368626_a_369955]
-
venit vreodată aici; fără îndoială că și acum pot fi sigur că nu pe mine ești supărat ( doar tu cunoști pe vinovați ), ci pe aceia. Așadar acum, când știi cu ce veste am venit, salutare ! îți zic și...încearcă să înduri cât mai ușor rânduirile soartei tale...” ( Phaidon - Platon ) Referință Bibliografică: Între desfătările și chinurile maeuticii / Aurel Conțu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2156, Anul VI, 25 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Aurel Conțu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ÎNTRE DESFĂTĂRILE ŞI CHINURILE MAEUTICII de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368756_a_370085]