2,289 matches
-
lumină, de trezire la viață a cerului, a păsărilor și plantelor... și-ți spui cu uimire și mirare... „ Iată miracolul vieții!” Dimineața sfârșitului de martie năștea o zi bună. A venit și luna lui Prier.. cu zarzări, cireși și meri înfloriți. Te uiți la floarea de zarzăr, și-ți spui cu mirare: „Atât de albă... atât de gingașă... atât de gingașă..!” .. După o iarnă lungă.. de hibernare, partizanii din munți erau gata de luptă. În joia Paștelui se aflau la coada
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Lăpușneanu, mai ales, îmbiind trecătorii cu buchețele de ghiocei și toporași.. ori zambile. Ia zambilica parfumată... ia zambilica..!”, te îmbiau ele, cu niște ochi de jar și un zâmbet irezistibil. A venit și luna lui aprilie... cu zarzări și cireși înfloriți. Ultima bătălie împotriva iernii fusese dată. Primăvara caldă se pregătea să izbucnească... Totul era îmbălsămat de mireasma dulce a copacilor înfloriți. Zarzării și cireșii își desfăceau crengile foșnind de păsări și albine... Fluturii, plăpânzi, se alungau prin colbul de soare
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cu niște ochi de jar și un zâmbet irezistibil. A venit și luna lui aprilie... cu zarzări și cireși înfloriți. Ultima bătălie împotriva iernii fusese dată. Primăvara caldă se pregătea să izbucnească... Totul era îmbălsămat de mireasma dulce a copacilor înfloriți. Zarzării și cireșii își desfăceau crengile foșnind de păsări și albine... Fluturii, plăpânzi, se alungau prin colbul de soare și se amestecau cu petalele albe scuturate de zarzări și cireși, fără să-i mai poți deosebi... Luna mai... luna lui
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cu privirea lăsată în jos, semnul unei bune educații, nici de cinsprezece ani, avea un obraz curat, de fată cuminte; când râdea făcea gropițe în obraji că te apuca.. o furnicătură. Avea o fața dulce și luminoasă ca o salcie înflorită primăvara... de ziua Floriilor. Cu părul, de culoarea castanei coapte, împletit într-o coadă groasă, sprâncenele frumos încondeiate, obrazul îmbujorat, buzele ca piersica răscoaptă,.. fata aducea cu dânsa un ușor parfum de primăvară. Atunci, mi-am învins timiditatea și am
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
fiului său. Neluțu era stăpânit de porniri foarte frumoase într-un mod sincer și ferit de orice vanitate. Într-o zi de primăvară, plimbându-ne prin frumosul parc din Galați, am văzut un copil care rupea crengi dintr un boschet înflorit. Neluțu s-a dus la el, și în loc să-l urecheze după cum mă așteptam eu, l-a luat de umeri și a început să-i explice despre frumusețea și gingășia florilor, despre faptul că florile rupte și culese în mod egoist
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
toate animalele. El a umblat vreme îndelungată pe planeta noastră, prin nisip, pe stânci și prin zăpezi, până când, într-un sfârșit, descoperi un drum. Iar drumurile, toate, duc spre oameni. Bună ziua, spuse el. Se afla într-o grădină de trandafiri înfloriți. Bună ziua, ziseră trandafirii. Micul prinț îi privi. Toți erau aidoma cu floarea lui. Cine sunteți? Noi suntem trandafiri, ziseră trandafirii. Vai! făcu micul prinț. Și se simțea foarte nefericit. Floarea lui îi povestise că era, în univers, singura în felul
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
se gătește? Ca orezul. De exemplu, un pilaf, unde recomand o ușoară prăjire, pe uscat, a crupelor, Înainte de fierbere: gustul va câștiga mult... Deși o plantă montană, hrișca iubește mult căldura În toată viața sa, sensibilitatea maximă fiind la vremea Înfloritului; de aceea se seamănă târziu, În ultima decadă a lui mai. Tot atât de pretențioasă e și la umiditate. În schimb e Înzestrată cu o mai puțin Întâlnită putere de solubilizare a elementelor nutritive din sol, valorificând astfel solurile sărace, de altfel
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de altfel prin simpla târâire a unei funii prin lan, câtă vreme e o prea bună plantă meliferă; aducând alături câțiva stupi, de pe un hectar se mai pot recolta și vreo 60-90 kg de miere. Eu Însă Îi admir șmecheria Înfloritului pe rând: așa supraviețuiește unor eventuale și scurte perioade de vreme rea În acea sensibilă etapă a vieții ei. Și-i mai admir dragostea de negentropie, amintire a natalului Tibet, convingând omul s’o cultive mai la munte și Încă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o reacție hormonală, ca la noi? Desigur! Și plantele au hormoni, deși Întrucâtva altfel. Dar mai au ceva, ce-și pot permite ca independente energetic ce sunt, nu ca noi: apa, pe care o aleg după plac. Și astfel, odată cu Înfloritul, urzica nu devine toxică, ci doar În mod evident mai reductivă decât Înainte, iar cum gustul e dependent de această schimbare, percepem ca disgrațioasă mâncarea de urzici, până atunci delicioasă. O iluzie la urma-urmei, dar așa găsim ditamai urzica În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
care o captează frunza. Mai precis clorofila; dar care are nevoie de suprafață de expunere. Și așa, ramura se lățește, semănând cu o frunză. Imaginea clasică e floarea numită crăciunică. Nu v’o descriu, căci o aveți În glastră, chiar Înflorită acum... Care n’are frunze cum credem, ci lățiri ce le seamănă perfect, ale tulpinii... Căci niciodată o frunză nu odrăslește În vârful ei o alta, ea Însăși fiind o specializare a unei câtimi a tulpinii... Și așa, arborele nostru
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
desc=”[Vedere: Constanța - Pe faleză]”> Azi vorbesc despre Eminescu, la mina Altîn-Tepè , iar Vineri 1 Mai, trec spre Udești cu autorapidul! Nu mergi acasă? Eusebiu Camilar </citation> (18) <citation author=”” loc="București" data =”4. VII. [19]64” desc=”[Vedere: Ramuri înflorite]”> Trec spre Udești, Joi dimineața, cu autorapidul. Al Nataliței </citation> (19) <citation author=”Eusebiu Camilar” loc="București" data =”8. IX. [1]964”> Dragă Căline, Îmi pare rău de toată încurcătura, și mai rău că ai pierdut hramul de la Chilișeni. Am
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
lărgirea și îmbunătățirea portului maritime, aceste legiuiri vor avea de rezultat sigur și neîntârziat vindecarea ranelor resbelului de care Dobrogea a suferit mai mult decât oricare altă provincie din dreapta Dunării, prefacerea ruinelor ce astăzi o acoperă în orașe și sate înflorite, și schimbarea întinselor sale deșerturi în câmpii acoperite cu frumoase secerișuri. Aceste legiuiri vor face, în fine, ca populațiunea fără osebire de orice naționalitate și religiune a acestei țări, să binecuvânteze ziua de 23 Noemvrie 1878, când drapelul român pentru
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Ograda, București, 1965; De-a visele..., București, 1965; Ospățul, București, 1966; Povești, București, 1967; Jucăușul, București, 1967; Domnița-de-Rouă, București, 1969; Măriuca, București, 1970; Vântură-lume, București, 1971; Cu ochii ca iarba..., București, 1972; Acolo, colinele ard, București, 1974; Ramura de măr înflorit, București, 1974; Peretele de lut, București, 1975; Scrisori pentru fluturi și pietre, București, 1976; Prințul de hârtie, București, 1977; Moara lui Elisei, Iași, 1979; Prietena mea Cateluța, București, 1979; În norii ce vin și se duc..., București, 1980; La „Valsul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287376_a_288705]
-
pe prund. La capătul unor serpentine, de pe runcul de deasupra școlii din Poiana Mărului se vede, pe obcina Stânișoarei, Crucea Talienilor. Acolo a fost prăbușit cu capul crăpat de baltag Nechifor Lipan. În spatele unui gard sprijinit cu brâu de liliac înflorit se ițește acoperișul școlii. De sub bolta liliacului apare una din cele mai modeste construcții ale satului: joasă, albă și curată, cu acoperiș de șiță și cerdac vopsit, iar în ferestre cu „perdeluțe ieftine” cum își amintește poetul. Cu zumzet, dinspre
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
benevolă, un act de voință personală realizat ca urmare a unui impuls interior, uman sau creștin. Nu! În spatele celor două cuvinte cu o coloratură sentimental-romantică, imaginând o pereche de tineri îndrăgostiți alergând voioși spre locul de muncă, săltând pe câmpia înflorită, se ascundea latura cameleonică a acestei reptile comuniste, metamorfozată într-o monstruoasă creatură acvatică prevăzută cu opt brațe, tulburând cu un jet negru și otrăvitor viața noastră de zi cu zi. În timpane îmi răsună și astăzi vocea zgâriată și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
orașului, nici munții sinilii din depărtările albastre. Discordia Aufrichtig zu sein kann ich versprechen, unparteisch zu sein aber Nicht (Goethe) Am colindat iarăși cu gândul străzi pe care n-am umblat demult nici cu piciorul. Grădinile sunt pline de pomi înfloriți, casele mari și luminoase. Ferestrele par niște ochi mari albaștri în spatele cărora nu se vede nimic, încât mă întreb: cine îngrijește toate astea? În ciuda aspectului vetust al cartierului, construcțiile și livezile sunt bine întreținute, gardurile frumos vopsite. Una din case
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
erau de preferat vijeliei de afară. Își aplecă capul, privind desenele ciudate formate în ceașca de cafea, încerca, distrat, să le descifreze mesajul. Parcă vedea ceva și totuși nu. Insistă luând-o de la capăt: un desen semăna cu un copac înflorit sau unul plin de promoroacă, altul părea a fi un om cu fața întunecată, lângă el o femeie cu ochi mari și buze cărnoase. Figurile se roteau în jurul copacului dansând. Deodată țâșni în aer o muzică exaltată pe clape de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
umanitar pentru copiii din Centrul Romanița.” (pe fond muzical “Să fim copii” de Mihaela Runceanu.) PRIMĂVARĂ 1. A trecut iarnă geroasă, Câmpul iar a înverzit, Rândunica cea voioasa La noi iarăși a sosit. R. Cântă cucu-n dumbrăvioara Pe copacul înflorit, Salutare, primăvara, Timp frumos, bine-ai venit! 2. Turturelele se-ngana, Mii de fluturi vezi zburând Și pe harnica albina Din flori miere adunând. PROIECT DIDACTIC GRĂDINIȚĂ CU P.P.NR.3 ROMÂN GRUPA:MICĂ A EDUCATOARE: CĂRUNTU NICULINA ACTIVITATE INTEGRATĂ (DS
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
disprețuitor/ - Descoperă tu cuvântul, spune el/ Află cuvântul care nu se spune și ne ține pe toate/ să nu ne prăbușim” (Cerșirea limbii). O primă culegere de eseuri, Ființa și spațiul (1992), dezvăluie preocuparea predilecta a autorului - hermeneutica spațiului. Muntele înflorit. Contribuție la o hermeneutica a imaginarului (1998) este o cercetare analitică a spațiului simbolic în mai multe texte alchimice de la sfârșitul Renașterii. Fără nici o tendință spre tracomanie, patru din cele cinci studii care compun volumul se referă la mitul magului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286844_a_288173]
-
lui Paul-Henri Stahl, care o prefațează, o carte greu de înscris într-o disciplină anume. SCRIERI: Marea transparență, București, 1979; Ființă și spațiul, București, 1992; ed. (Symbols and Language în Sacred Christian Architecture), tr. Cristina Ilina Sălăjan, New York, 1996; Muntele înflorit. Contribuții la o hermeneutica a imaginarului, București, 1998; Leș Mondes renversés. Etude sur la représentation de l’espace de la société traditionnelle, pref. Paul-Henri Stahl, Paris, 1999; ed. (Lumile răsturnate), tr. Roxana Pitea, București, 2000. Repere bibliografice: Constantă Buzea, „Marea transparență
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286844_a_288173]
-
legende, în vreme ce al cincilea (și cel mai consistent), " Chipul din fântână", este structurat din meditații pe tema "fugit irreparabile tempus". Permanenta convertire a tristeții în bucurie ("Bucuros de întristare" spune poetul) constitue eternul leit-motiv. În aura răsăritului, albinele "sug tristețe înflorită"; ciclul viață-moarte presupune, în regnul vegetal, misterioase treceri corolă-humă-corolă, iar în marea trecere, înflorirea trudei strămoșilor nutrește împlinirea ei pe spirala secolelor: Ținând de coarne veacul și asudând la plug /Țăranii merg arându-și strămoșii din ogoare." Carul cu boi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
pe pernă. Dimineața, mă trezesc gîdilată de o rază de soare care se strecoară printre crestele Alpilor drept spre nasul meu. Deschid fereastra și amestecul de culori ce se revarsă de pe culmile sure peste brazii de pe văi pînă în parcul înflorit al gazdelor mele, mă năpădesc într-un efluviu de aer tare și pafumat. Simt cu bucurie binefacerile civilizației în mijlocul unei naturi mirifice, dar, în mijlocul contemplării mele, propria mea ființă mă înștiințează că nu poate supraviețui doar cu miresme și culori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
Cînd ni s-au înmînat cheile, m-am trezit cu un obiect medieval, adevărată operă de artă, de vreun kilogram, după zile întregi de cărți magnetice. Dar pentru a găsi ușa pe care o deschidea, am rătăcit prin lungi alei înflorite, pe sub bolți de frunze tropicale, pînă la o vilă cu o superbă terasă cu un bazin în mijloc și cu două aprtamente. Unul din ele era al nostru. Uriașa cheie a deschis o ușă de stejar masiv, de dimensiuni proporționale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
că și starea mea de spirit era de așa natură încît se lăsa dusă în zbor o dată cu trupurile legănate la trapez. Deodată, îmi dau seama că mă învăluie un parfum insinuant de iasomie, parcă m-aș afla într-o grădină înflorită, după ploaie. Și coborînd ochii, pe fotoliile din rîndul de la picioarele mele, o zăresc pe fata cu părul pînă la brîu împletit într-o coadă grea, întunecată, însoțită de prevenitorul ei cavaler. Îmi face plăcere să-i văd acolo, aproape
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
iconografia creștină, crinul este mai mult asociat cu Fecioara Maria și astfel și cu arhanghelul Gabriel care este pictat ținând un crin în mână, în timpul Bunei Vestiri, simbolizând castitatea, dar și Iosif este pictat uneori cu un buchet de crini înfloriți. Tulpina crinului simbolizează religiozitatea Mariei, frunzele umilința ei, petalele albe virginitatea, iar parfumul divinitatea ei. A devenit un atribut al tuturor sfinților. Totodată, poezia amintită mai sus, în care autoarea compătimește imensa suferință a Maicii Domnului pricinuită de Patimile Domnului
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]