1,738 matches
-
lipsită de temeiuri. Cu un program mai mult cultural decât literar, "Albina românească" nu propunea, nici nu putea urmări un astfel de scop, puncte de cotitură literaturii române. Revista atrăgea atenția asupra modelelor, în paginile ei nu au avut loc înfruntări literare, nu s-au purtat discuții aprinse. Gazeta lui Asachi nu încerca să dărâme nimic pentru că, neavând nimic înainte, ea trebuia să clădească totul. In planul ideilor literare, I. H. Rădulescu a cultivat mai mult polemica, în orice caz, redactorul
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
nu se cunoaște istoria locului, de multe ori reflectată în surse lacunare, incomplete, partizane, fără a mai vorbi de memoria evenimentelor, adesea traumatice, legate de evoluția în timp a mănăstirii. În tot timpul petrecut pe teren, am avut senzația de înfruntare între două memorii concurențiale și totuși atât de asemănătoare, cea ortodoxă și greco-catolică, dar și între diverși factori de menținere și de schimbare socială. Mai multe forme de pietate și practici religioase hibride, nici ortodox-bizantine, nici catolic-baroce, care constituie tot
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
delimitare spațială, ținând seama de multitudinea de reprezentări și de controverse. Atunci când are loc într-un spațiu complet desacralizat, așa cum este cel al orașului, pelerinajul se transformă în ochii celor care nu participă efectiv la ritual într-un simbol al înfruntării dintre gândirea religioasă și un tip de gândire rațională (Gugelot, 2010 : 215). În acest caz, muzica constituie unul dintre elementele ce explică perenitatea unui loc de pelerinaj, prin capacitatea sa de a menține „încărcătura sacră”, tensiunea spirituală specifică. Muzica unifică
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
deci implicit să se organizeze și să prindă curaj. În Polonia, protestele au fost întâmpinate încă din faza incipientă cu foc armat, ceea ce a contribuit, mai mult ca sigur, la descurajarea multora dintre cei aflați pe străzi să persevereze în înfruntarea regimului (Granville: 2002, 536-539). Factorul personal este unul deosebit de important în ecuația politică a evenimentelor consumate în 1956 în lumea comunistă. Imre Nagy avea, în comparație cu Gomułka, un instinct politic mult mai estompat, fiind în schimb mai bine pregătit din punct
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ci chiar poetul este cel ce trăiește prin discursul dramatic al cuvintelor). De aici versurile curg, povestea devine basm, mit, urcând fantasmagoric. Autorul devine un semizeu mitologic în luptă cu... cu cine de fapt ne luptăm noi? Uneori avem o înfruntare diabolică sau extatică cu un principiu, cu o idee, cu un ceva intangibil, de neatins de mintea noastră oricât de scrutătoare ar fi ea și totul devine o luptă absurdă, (chiar și în povești nu întotdeauna învinge binele acel "rău
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ce fac ăștia? Tu ai fi în stare să mori în locul meu? A doua zi milițienii ne priveau ca pe niște minuni. Mulți și-au cerut demisia, dar nu li s-a aprobat. Arme nevăzute, duhovnicești, își făceau lucrarea de înfruntare a răului: dragostea lucrătoare, credința că Dumnezeu poate și din pietre să ridice fii ai lui Avraam, căci „Nu este dragoste mai mare, decât ca cineva să-și pună viața pentru prietenii săi”, și nădejdea că „Dacă vom muri împreună cu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
din pricina ta am întârziat atât de mult opera de transformare pe care m-am angajat să o realizez! Nu vei realiza și n-ai realizat nimic! Tot ce crezi că ai realizat este o închipuire a minții tale bolnave! Această înfruntare publică, ca o scăpare de săbii într-un duel hotărâtor de ambele părți, a aruncat o rază de speranță sufletelor asuprite de Țurcanu. Instinctiv, toți cei din jur se strângeau în jurul lui Oprișan, ca lângă ultimul punct de salvare care
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
reprezenta linia de conduită legionară. Privind spre tribună am simțit un freamăt în tot organismul care punea în mișcare toate fibrele văzute și nevăzute ale ființei mele. Așa mi se întâmpla ori de câte ori trebuia să intru direct într-un act de înfruntare, ca un cal înainte de concurs sau de șarja de atac. Se făcuse liniște, Mihalexe s-a ridicat în picioare, mic de statură (ca și la suflet) și umflat, abia întrecând cu capul pe cei care ședeau pe scaune. Cu dezinvoltură
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Al. Ronnet Neam fără noroc Nicolae Paulescu Spitalul Ion Moța Cranii de lemn Nae Ionescu+Constantin Papanace Destinul unei generații Mircea Eliade Salazar și revoluția în Portugalia Traian Popescu File din procesul comunismului Petru C. Baciu Răstigniri ascunse Ier. Neofit Înfruntarea Alexandru Ștefănescu Comentar la monografia orașului Corabia Grigore Alexandrescu Lichidarea burgheziei române C. Brin De vorbă cu Badea Gheorghe În curs de apariție: -Nichifor Crainic-Nostalgia paradisului
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
dat, desigur, seama, că întreaga situație era cea care le tăia graiul; și situația era creată și menținută de mine. Acest răstimp al încarcerării lui Hartley ia în memoria mea dimensiunile istoriei unei întregi drame mentale, cu vaste desfășurări, transformări, înfruntări, surprize, progrese, reveniri, crize. Obiectiv, a fost o perioadă care s-a întins doar pe vreo cinci, șase zile. Dar a conținut într-adevăr istorie, dramă, prefaceri. E ciudat că, imediat după prima zi, am încetat să mă mai frământ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
public și să las ca vulgaritățile legii să mânjească situația noastră. Și nici nu mai puteam gândi să mă duc cu prietenii mei și să-i facem lui Ben vreun rău. Însă aș fi vrut să-l înfrunt, dar o înfruntare în sine n-ar fi fost decât un simplu lux, oricât aș fi dorit să șterg impresia de servilism pe care i-o lăsasem, probabil, la prima noastră întrevedere. Dar trebuia să folosesc într-un fel ceea ce știam și, mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Europa; . marca comunitară; . procedura de înregistrare a mărcii la oficiile naționale și la OHMI; . procedura de înregistrare a mărcii la oficiile naționale și la OHMI; . criterii de acceptare și de refuz ale unei mărci: motivele absolute de refuz; . coexistența și înfruntarea dintre două mărci identice sau similare: motivele relative de refuz; . clasificarea produselor și serviciilor sau legătură care există între o marcă și produsul ori serviciul pentru care ea este protejată; . relațiile între oficiile de proprietate industrială și agenții economici; . problemă
ACORD-CADRU din 12 martie 1991 pentru a promova cooperarea dintre părţile contractante în scopul sprijinirii procesului reformei economice şi sociale din România,. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136569_a_137898]
-
26 oct., 1996 58 Tot ce pictez este viața mea - interviu - „Evenimentul”, 1996 59 Nu sunt pictor de duminică - interviu - „Realitatea”, 1 nov., 1996, p.4 60 Vine, vine primăvara... - Vicențiu Donose, „Opinia”, 24-27 martie, 1997, p.2 61 Corida - Înfruntarea - Ion Truică, „Cronica”, nov., 1997 62 Cronica unei „Coride” ieșene - „Evenimentul”, 8 nov., 1997, p.2 63 Lirismului Tauromahiei, Dragoș Ciobanu, „Națiunea”, 4 nov., 1998 64 Viorica Toporaș, între colinele artelor - Traian Mocanu, Rev. „Paideia”, nr.2, 1998, p. 91-92
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
înd ată cu f emeile. Șătrarul aștepta să-și vadă musafirii gustând. Când observă pe fața lui ava Paul ceea ce aștepta și ceea ce dorea, rânji ușor în colțul stâng al gurii, între țepii de arici ai bărbii, însă nu cu înfruntare. Așteptă pe franțuz să-și deie părerea în limba lui străină, către beizade și înțelese că se sp un lucruri de laudă, deși puține, căci lingura nu dădea pas . Luându-și răgaz, după ce împinse la o parte strachina înflorită cu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
conflict de partea părții celei mai slabe cu scopul de a înclina balanța de forțe până la echilibrare; și alinierea intrarea în conflict de partea părții pe care o percepi ca fiind cea mai puternică sau cea mai probabil să câștige înfruntarea, cu scopul de a obține diferite beneficii relative. Pe baza acestor două mari modele de gândire a construcției alianțelor se structurează trei mari direcții de teoretizare a politicii alianțelor. Prima o reprezintă realismul clasic și modelul balanței de putere al
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
politică, violența fiind expresia scopurilor urmărite de conducătorii acesteia. De aici derivă celebra afirmație a lui Clausewitz conform căreia războiul nu este decât o continuare a relațiilor politice prin intermediul altor mijloace. Odată făcute aceste precizări, putem defini războiul ca o înfruntare militară la scară largă dintre două unități politice care urmăresc obiective politice contradictorii. Integrând fenomenul războiului într-o perspectivă sociopolitică mai largă, Clausewitz introduce conceptul remarcabila trinitate compusă din violența originară a elementului său, ura și dușmănia, care trebuie considerate
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
necesare care duc la declanșarea războiului. Aceasta se bazează pe supoziția că în cazul în care părțile ar fi evaluat corect intențiile adversarilor și consecințele probabile ale războiului, părțile ar fi ajuns la o soluție pașnică, evitând costurile rezultate din înfruntarea militară. Dintre numeroasele tipuri de percepții greșite, cele mai semnificative în sensul impactului asupra deciziei de a iniția declanșarea unui război sunt cele privitoare la capabilitățile și intențiile adversarilor sau ale unor terțe părți. În acest sens, exagerarea ostilității intențiilor
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
ordinii, care, ulterior, încearcă detronarea hegemonului 1. În aceste condiții, fie hegemonul lansează un război preventiv împotriva contestatarului ordinii, fie ultimul declanșează războiul pentru a prelua poziția de lider. În teoria tranziției hegemonice, conceptul central este războiul hegemonic 2, o înfruntare ce implică aproape toate statele din sistem și care va decide cine va guverna sistemul în următorii ani, ceea ce va determina valorile și ideile predominante. Spre deosebire de teoria balanței de putere, egalitatea puterii și modificările la nivelul puterilor sunt factori perturbatori
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
Astfel, teama că adversarul va avea de câștigat mai mult din comerț și va converti aceste profituri în putere militară și influență politică, competiția pentru resurse și presiunea internă pot declanșa rivalități economice care, în anumite circumstanțe, pot duce la înfruntări militare. Prin urmare, comerțul creează dependență de partener economic, relație care, de obicei, este asimetrică. Când una dintre părți va încerca să speculeze vulnerabilitățile partenerului, se pot provoca acțiuni de retaliere economică, conflict politic și declanșare a războiului. În concluzie
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
de organizare a lumii au pătruns în societatea mondială, devine posibilă analiza războiului în termenii unui nou medievalism. Fiind cea mai recentă fază a transformării ciclice a naturii și scopului războiului, noul medievalism se prezintă ca o evoluție dialectică de la înfruntări din epoca feudală, trecând prin războiul trinitar specific epocii industriale și perioadei confruntării reci nucleare, către războaiele erei postindustriale. Astfel, o viziune dialectică asupra transformării războiului ne va permite să explorăm elemente comune dintre noile forme de război, pe de
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
implică miriade de conexiuni transnaționale, astfel încât și distincția dintre intern și extern, dintre agresiuni și represiuni sau chiar dintre local și global este la fel de greu de definit. Astfel, noile tipuri de războaie par să fi pierdut simplitatea obiectivelor (politice), caracteristică înfruntărilor interstatale. Actualmente, motivațiile moderne ale războiului mișcare secesionistă, de unificare sau de eliberare națională coexistă cu războaie etnice generate de ură, războaie criminale conduse de bande și organizații paramilitare, toate acestea ieșind de sub controlul strict al statului sau implicând intervenția
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
părințești în mână”. În final se produce o demitizare a simbolurilor cu care au fost învestite personajele. Dacă în prima etapă a drumului, fabuloasă este prostia lui Dănilă, în ultima etapă, miraculoasă este metamorfozarea ei în istețime, metamorfoză probată prin înfruntarea a ceea ce reprezintă sublimarea vicleniei, ispitei și înșelăciunii dracul, simbol al lumii fantastice. În maniera specifică basmelor lui Creangă, se realizează umanizarea personajului fantastic prin ironie și sarcasm dracul, dar și caricaturizarea sau prezentarea umoristică a unei situații ce îmbracă
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
el nu i-a scris scrisori nici președintelui scriitorilor, nici tovarășului Croitoru; el l-a înfruntat pe monstru în față, direct și pe neocolite, cu cea mai impecabilă ținută cu care o putea face un intelectual. Dar nu pentru acea înfruntare directă mă gândesc la A.E. Baconsky. Mă gândesc la el pentru că am citit recent Biserica Neagră și, în acest fantastic roman al totalitarismului, a prevăzut - până la amănunte - și ceea ce trăim noi acum. Lucru care mă face să spun: Și
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
16 august, armatele române trec Munții Carpați cu speranța eliberării Transilvaniei. Pe tot parcursul celor doi ani de război, Ion I. C. Brătianu, s-a dovedit neobosit, atât În campania din 1916, cât și În timpul refugiului la Iași, sau În timpul marilor Înfruntări din vara lui 1917. Ca luptător consecvent pentru drepturile istorice ale poporului său, pe parcursul Conferinței de Pace de la Paris, el a cerut cu fermitate respectarea integrală a pactului Încheiat În 1916, Între România și Antanta. Animat de aceleași sentimente nobile
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
creștine și asupra alegerii morale care urmează. Pe de-o parte: „O, Dumnezeul meu, viața mea este în mâinile Tale”, sau pe de alta la refuzul vocației la care Dumnezeu ne cheamă. Nimeni dintre noi nu va putea evita momentul înfruntării morale serioase și este inutil să ne resemnăm cu gândul la o viață liniștită, pentru a nu ne expune nici într-un sens, nici în celălalt. Circumstanțele ne vor expune și ne vor pune cu siguranță în fața alegerilor în care
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]