1,326 matches
-
Uite-aici! Și-i flutură pe la nas săculețul de piele, ca și cum ar fi fost doldora de galbeni. Ă Vreau să-mi făurești și mie un harpon, Perth, un harpon pe care să nu-l poată rupe nici o mie de demoni înlănțuiți în același jug! un harpon care să rămînă înfipt în balenă, ca osul propriei sale aripi. Ăsta-i materialul! exclamă Ahab aruncînd săculețul pe nicovală. Vezi tu, fierarule, în săculeț sînt caielele potcoavelor de oțel ale unor cai de curse
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
o închegare, o realizare semantică. Dadaiștii înșiși nu se lăsau - deși pretindeau, superb, că o fac - în voia hazardului pur: cuvintele extrase de ei „la întâmplare”, primind „cum se cuvine” articolul hotărât și nehotărât, fiind corect precedate de prepoziții și înlănțuite prin conjuncții, dovedeau că exista un „aranjament” al lor, chiar dacă minimal, într-o secvență. Spre deosebire de matematică, poezia nu este, nu poate fi un univers „de curății și semne”, căci ea e făcută din cuvinte, iar cuvintele, oricât s-ar încerca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
în secvențe diferite ale unității de învățare. Astfel, proiecterea nu mai vizează strict o oră de curs, ruptă de ceea ce a fost și ceea ce urmează să fie. Este mult mai importantă o viziune unitară, integratoare, în care lecțiile să se înlănțuie în scopul atingerii finalităților propuse. Lecția trebuie înțeleasă ca o componentă operațională pe termen scurt a unității de învățare. Organizarea pe unități de învățare conferă procesului de instruire o flexibilitate benefică adaptării strategiilor didactice la colectivul de elevi, respectiv la
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
masă, homicidul și atacurile periculoase sunt bine documentate atât în lumea nouă, cât și în cea veche. Nici o formă de organizare socială, mod de producție sau medii sociale nu au rămas străine violenței interpersonale”(Walker, 2001). Violența și suferința se înlănțuie, sunt inseparabile. Suferința cauzată de violența este întotdeauna atât mentală, cât și fizică. în calitate de coordonate omniprezente ale existenței umane, violența și suferința se regăsesc amplu simbolizate în registrele culturale ale omenirii. începând cu legendele și miturile antice (Opelt, 2007) și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în importanță, mai ales dacă ținem cont de faptul că, așa cum arată mulți dintre teoreticienii societății globale, în prezent avem de a face cu tendințe de substituire a specificității culturale cu o cultură internațională standardizată. O serie de idei se înlănțuie și ghidează structura cărții: Ce este schimbarea socială?, Care sunt formele schimbării sociale?, Cum se manifestă schimbările sociale în România post-comunistă?, Ce este identitatea?, în speță, Ce este identitatea la nivel colectiv?, Cum putem să stabilim un profil identitar la
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
vreo dulce mincinoasă mîrșăvie consumată pe ecran. Pironiți locului, aveau toți aerul unor fantoșe înghețate cu zîmbetul pe buze. Stop-cadru din Ensor. Mîna carismatică a pictorului, ridicată spre plafonul sălii. Unică. Nu mai văzusem așa ceva. Cîți din cei ce ieșiseră, înlănțuindu-și mijlocul, în înserarea plină de pace, și uitaseră deja gestul personajului cervantesc... Da, pictorul vorbise! Boușcă devenise spaima juriilor. Mici conclavuri călduțe artiști și culturnici în schimburi reciproce de jovialități terminate cu zaiafeturi discrete juriile trebuiau să împace talentul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
În dezvoltarea universului Îndeobște nu sunt faptele ce-l alcătuiesc, ci succesiunea lor În timp. Există legi de producere, cunoscute sau necunoscute, pentru toate fenomenele universului; nu există Însă legi pentru dezvoltarea lor În timp. Aceasta de pe urmă nu este Înlănțuită decât prin o succesiune de cauze și de efecte care dă naștere seriilor. Seriile nu se repetă, ele se urmeză mai departe. Nu se pot prevedea fenomenele viitoare ale dezvoltării, nu se poate decât Întrevedea Îndreptarea pe care seriile o
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
tot cu mai multă siguranță sunt Încadrate În concepțiile obștești ale seriilor prin puternica legătură a cauzalității succesive, și aceste serii joacă În istorie același rol organizator pe care legile Îl reprezintă În științele repețirii. Dacă este adevărat că istoria Înlănțuiește adeseori faptele particulare și că tot atât de des și cauzele care lucrează asupra dezvoltării sunt de natură individuală, nu trebuie uitat, cum bagă de seamă și dl Monod, că „acest individual nu este interesat decât cu condiția de a fi legat
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
seama de complexitatea banală a imediatului. Dar, odată situate la locul ce li se cuvine, le putem lua perindarea pestriță, în ansamblul ei, drept material simbolic. Putem privi spectacolul lumii cu un ochi sensibil la analogii verticale. Logica simbolică nu înlănțuie lucrurile potrivit unei productivități cauză efect, pe care se aplică stricta raționalitate. Ea se întemeiază pe o relație mai directă decît cauzalitatea, dar și mai subtilă, între arhetipuri și imediat : ne înfățișează lucrurile lumii ca oglindiri ale principiilor pe diferite
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
care îi sunt dragi. Hotărârea prințului este luată. El se duce să-și vadă pentru ultima dată soția și copilul care dormeau pe un pat plin de flori. Se apropie în vârful picioarelor să-și îmbrățișeze copilașul, dar îl găsește înlănțuit de mamă și nu-l poate atinge fără a o deștepta și pe ea. Se hotărăște să nu-i trezească de frică să nu-l convingă să renunțe la plecare. După ce îi privește îndelung pe cei doi, atât de dragi
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
din ce în ce mai mult ca o mînă de lucru inutilă, văzută ca o povară socială în cazul în care rămîneau nefolositori pe terenurile lor. Ceea ce căutau noii antreprenori era un alt tip de lucrător, mai calificat, capabil de inițiativă individuală și nu înlănțuit în rutina comunitară, care să înțeleagă și un alt limbaj în afara graiului său și, dacă era posibil, să fie cît de cît inițiat în scris și citit. Gellner nu se preocupă deloc de aceste detalii pe care alți autori le-
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de asemenea O. Bauer, La Question des nationalistés et la Social-démocratie, Paris, EDI, 1988, 2 vol. 399 Pe la 1910, Bénès spunea: "Se vorbește frecvent de o explozie a Austriei. În ceea ce mă privește, nu cred. Legăturile istorice și economice care înlănțuie popoarele austriece sînt mult prea puternice pentru ca o astfel de explozie să fie posibilă". La rîndul său, Masaryk declara în 1913: Iau în serios astăzi pro-iectele reformei, tocmai pentru că Austria, cu calitățile și cu defectele sale, este destinată să trăiască
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
veniturile rezultate la pct. 42.). NOTĂ: Definițiile sunt conforme cu ISO/FDIS 2789: 2001(E). Anexa 13 REGISTRUL DE MIȘCARE A FONDURILOR NOTE EXPLICATIVE I. CATEGORII DE DOCUMENTE 1. PUBLICAȚIE SERIALĂ = document tipărit sau nu, care apare în fascicule succesive, înlănțuindu-se, în general, numeric sau cronologic pe o perioadă care nu este limitată dinainte, indiferent de periodicitatea acesteia (de exemplu: publicații anuale, periodice, ziare și alte documente cum ar fi seriile de dări de seamă, de rapoarte ale instituțiilor, de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215575_a_216904]
-
veniturile rezultate la pct. 42.). NOTĂ: Definițiile sunt conforme cu ISO/FDIS 2789: 2001(E). Anexa 13 REGISTRUL DE MIȘCARE A FONDURILOR NOTE EXPLICATIVE I. CATEGORII DE DOCUMENTE 1. PUBLICAȚIE SERIALĂ = document tipărit sau nu, care apare în fascicule succesive, înlănțuindu-se, în general, numeric sau cronologic pe o perioadă care nu este limitată dinainte, indiferent de periodicitatea acesteia (de exemplu: publicații anuale, periodice, ziare și alte documente cum ar fi seriile de dări de seamă, de rapoarte ale instituțiilor, de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215578_a_216907]
-
devine un joc hermeneutic. Semiologia a fost definită de gânditorul francez drept "ansamblul cunoștințelor și tehnicilor care ne permit să distingem unde sunt semnele, să definim ceea ce le instituie ca semne, să le cunoaștem legăturile și legile după care se înlănțuie"210. E o definiție interesantă, științifică, dar mă tem că ea dă tot într-un sens. Un sens general al lucrurilor care ne arată ceea ce nu am mai vrea să ni se arate: cursul istoriei și utilizarea acestuia în luptele
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
propoziții reprezintă compunerea. Noutatea constă în conceperea textului ca un dialog - fie și fără evidențierea grafică a acestuia - pe o temă comună (chiar dacă nu cea cerută!). Se observă folosirea propozițiilor scurte, exacte. Copilul folosește corect topica, întrebările și răspunsurile se înlănțuie logic, nereușind totuși să meargă mai departe în realizarea propriu-zisă a unei compuneri care să respecte măcar structura: introducere, cuprins și încheiere. “Producțiile” copiilor surzi oferă o tratare foarte la obiect a problemei, fără introducere, fără concluzie. Ele sunt enunțuri
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
înalte și de flori... De data aceasta, când ieșea din încăpere, am văzut-o atingând cu degetele ei butucănoase de țărancă, cu o grijă șovăielnică, statueta delicată de pe comoda din antreul nostru: o nimfă cu trupul mlădios pe care îl înlănțuiau lujeri întortocheați, figurina aceea de la începutul secolului, una dintre rarele splendori de odinioară păstrate printr-o minune... Oricât ar putea să pară de ciudat, mulțumită bețivului local Gavrilici am putut noi să pătrundem înțelesul acelui altundeva neobișnuit pe care-l
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
noaptea, ducând cu ei Gioconda, prințul Borghese își bomba pieptul, foarte mândru că a câștigat primul raliu automobilistic Pekin-Paris, via Moscova... Și, undeva, în penumbra unui salon discret din palatul Élysée, un bărbat cu o mustață albă și frumoasă își înlănțuia iubita și se sufoca în acel ultim sărut. Prezentul acela, timpul acela în care gesturile se repetau la nesfârșit, era, bineînțeles, o iluzie optică. Dar mulțumită acelei viziuni iluzorii am descoperit noi câteva trăsături de caracter esențiale la locuitorii Atlantidei
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de balustrada micului balcon, o ascultam. Întrebările mele mașinale readuceau, ca ecou, scene din trecut contemplate de mii de ori în copilărie, imagini familiare, ființe cunoscute: coaforul de câini de pe cheiul Senei, cortegiul imperial străbătând bulevardul Champs-Élysées, frumoasa Otero, Președintele înlănțuindu-și iubita într-un sărut fatal... Acum îmi dădeam seama că Charlotte ne repetase toate istorisirile acelea, în fiecare vară, cedând voinței noastre de a asculta din nou povestea preferată. Da, exact, nu erau nimic altceva decât niște povești care
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
al acelui loc de pe Champs-Élysées unde frumusețea lor strălucește încă...” Numai că, așa zeu cum eram, nu puteam să le ofer decât o existență de marionete. Porneam resortul amintirilor mele și cele trei cochete începeau să țopăie, Președintele Republicii o înlănțuia pe Marguerite Steinheil, ducele de Orléans cădea, înjunghiat de pumnale perfide, ostașul cel bătrân își înșfăca sulița lungă și își umfla pieptul... „Cum se face oare, m-am întrebat eu cu spaimă, că toate aceste patimi, dureri, iubiri lasă atât
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
reînviat cu totul altă imagine din trecut. Am văzut un bărbat frumos, îmbrăcat în negru, în mijlocul unui birou luxos. Ușa se deschidea fără zgomot, o femeie cu chipul ascuns sub un voal pătrundea în încăpere. Și, foarte teatral, Președintele își înlănțuia iubita. Da, era scena surprinsă de o mie de ori, a întâlnirii secrete dintre îndrăgostiții de la palatul Élysée. Convocați de amintirile mele, s-au supus, jucând-o încă o dată, în stilul unui vodevil grăbit. Dar asta nu-mi mai ajungea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
În care indivizii construiesc viziuni alternative ale realității. Instrumentele acestor procese creative sunt cuvântul și gestul, altfel spus mitul și ritul. Ceea ce explică dimensiunea liminală a miturilor: „În mit există o libertate de acțiune fără limite, libertate negată statutului social, Înlănțuit de normele structurii sociale. Ceea ce inițiați văd cu ajutorul mitului și ritului nu este atât un exemplu moral, cât puterea de a transcende limitele statutului lor” (1968, vol. X, p. 577). În al patrulea rând, vom discuta aspectul bizar al configurațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
nu se poate spune despre ea că este frumoasă. E prea inaltă și prea voinică. Trăsăturile ei nu sunt regulate, dar se poate spune despre ea că este frumoasă. E cam prea scundă și prea slăbuță." Nonsensul, contradicția, oximoronul se înlănțuie amețitor în conversația despre Bobby Watson, a cărei ambiguitate rezultă în principal din inversarea maximei manierei: D-l Smith: Poftim, scrie că Bobby Watson a murit. D-na Smith: Dumnezeule, sărmanul, când a murit? D-l Smith: De ce te arăți
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și exemplul târgoviștenilor Mircea Horia Simionescu și Costache Olăreanu, este "lista", emblematic utilizată în bucata Moșii (Tablă de materii), în care avalanșa de concepte denotează direct complexitatea vieții. De multe ori regăsim sugestia caragialiană în inventarierea noțiunilor care se pot înlănțui de la sine, atrase de magnetul ideii tematice. Astfel, în romanul lui Gheorghe Crăciun, Frumoasa fără corp, la un moment dat fraza se telegramează treptat până la înșiruirea de termeni care condensează existența cotidiană a naratorului profesor și scriitor: Decembrie. Acum ninge
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
remarcabilul studiu Comediile d-lui I. L. Caragiale, veritabilă matrice a locurilor comune ale criticii consacrate marelui dramaturg, o primă semnalare a substratului tragic al comediilor caragialiene este meritoriu inclusă de Titu Maiorescu încă din 1885: "În acest caleidoscop de figuri, înlănțuite în vorbele și faptele lor spre efecte de scenă cu multă cunoștință a artei dramatice, d. Caragiale ne arată realitatea din partea ei comică. Dar ușor se poate întrevedea prin această realitate elementul mai adânc și serios, care este nedezlipit de
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]