3,744 matches
-
uruitul mașinilor electrice de tăiat și de găurit, mă lovesc în urechi ciocanele care sparg cărămizi ori care lovesc în fier-beton, îmi trepidează coloana vertebrală și tastele par a se mișca pe birou înainte de a le atinge... Nu vreau să înnebunesc! Am plecat pe stradă să mă liniștesc. Destule persoane mă privesc fără să mă vadă ori să mă salute. Toate par a fi deosebit de preocupate. Nu zâmbește nimeni. Nici doicile întâlnite pe ici, pe colo, nu schițează un gest de
SURPRIZĂ LITERARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 810 din 20 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342238_a_343567]
-
doar așa, puțină poftă, a mai zis Vasile până să‑i sărute apăsat gura femeii ce se zbătea să scape din brațele lui. Stai locului, nu fi proastă! Hai să închid ușa și să facem și noi... - Aoleu, Doamne! Ai înnebunit, omule! Ziua în amiaza mare îți arde de alte alea. Ai răbdare pân’ la noapte și treci în grădină că avem treabă de făcut, nu joacă! Hai, că uite, a mai încercat ea să zică ceva, dar omul întărâtat i
CHEMAREA DESTINULUI (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342565_a_343894]
-
ți-ai întemnițat inima în fiecare dintre ele avem un copac niciodată același dantelăria cuvintelor nespuse a împânzit cerul ăsta străin bun pentru furtună (nu e al nostru să-l ia cine vrea) pe prima insulă împleteam șuvițe de drag înnebunise briza puneam brațele pavăză dar le încrucișam la derută plecasem în tine nu știu ce zi era adoram lebedele dispărute pe conturul buzelor tale apoi am adormit pe clapele pianului mi-ai cântat adorabil mă îmbolnăvisem de tine doar tu puteai îndulci
MI-AI CÂNTAT ADORABIL de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342598_a_343927]
-
cu mâinile întinse ca niște aripi ce-s gata-gata să-și ia zborul, părea o pasăre plutitoare, desprinsă dintr-un tablou suprarealist. *** Cineva îl sună pe Tobias, la club. Un necunoscut. Îi spuse doar atât: "Cred că soția dumitale a înnebunit" și închise aparatul. Lui Tobias îi venea greu să înțeleagă despre ce este vorba. „Cum adică, a înebunit? De la ce? Și de ce tocmai astăzi, joi?” Relația lui cu nevastă-sa era departe de a fi ideală. Își vorbeau doar cele
MIREASA NEBUNĂ de HARRY ROSS în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341074_a_342403]
-
Le era comod astfel? Cine ar fi putut să spună! Tinerețea s-a dus demult, lăsând la malul vieții două epave încă vii, golite de entuziasm, de exaltare, de nevoia de comuniocare și mai ales de tandrețe. „Oare Linda a înnebunit?” se întreba Tobias pentru a nu știu câta oară. „Imposibil! Azi dimineață arăta perfect normală. N-a scos o vorbă despre o stare aberantă”. Cu siguranță el ar fi obsevat semnele unei deraieri. Linda era tăcută și solemnă, ca în
MIREASA NEBUNĂ de HARRY ROSS în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341074_a_342403]
-
despre o stare aberantă”. Cu siguranță el ar fi obsevat semnele unei deraieri. Linda era tăcută și solemnă, ca în oricare altă zi... Tobias mimă acel zâmbet șters și senil cu care „râdea” cam de multă vreme. „De ce să fi înnebunit?" În ciuda aparențelor, pentru el, femeia asta, cu care a trăit o viață, nu-i era deloc indiferentă. E drept, nu-i făcea mărturisiri, dar o iubea sincer la fel ca în timpurile juneții lui. Numai că iubirea-i era mută
MIREASA NEBUNĂ de HARRY ROSS în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341074_a_342403]
-
bufniță și un huhurez îndepărtat. - Văleu! Diavolul ne urmărește gândurile din ținuturile întunecate ale pădurii! Instantaneu un plescăit se auzi în apele lacului și cineva țipă „Mă-nec! Mă-nec!” - Cineva se-neacă! - și căpitanul se îndreptă spre mal. - Ai înnebunit? Astea-s ispitele necuratului! Urmează calea stabilită. Orice abatere de la înțelegere ne poate costa viața. - Ha, ha,ha!... - răsună în codru un râs ce se pierdu în ecouri. Caii se ridicară în două picioare speriați. - Măria Ta, de ce donezi necuratului
I. PACT CU DIAVOLUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341080_a_342409]
-
în arta războiului și, mai ales, în arta cuceririi bărbaților. - Aș avea totuși o rugăminte, continuă Burnesha. Regina își ridică privirea vădit surprinsă și o întrebă: - Așa... ce anume?! - Vreau să merg și eu cu ele... împreună cu Melestri... - Ceee? Ai înnebunit? Și cum rămâne cu ce avem de făcut pe aici? Mai sunt niște tâlhari care vin și ne “vizitează”, plus că avem și noi nevoie de multe resurse pentru extinderea cetății. Piatra e pe terminate și negustorii ăștia sunt tot
CAPITOLUL I de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341171_a_342500]
-
MARDUK! Crezi că m-aș fi încurcat eu cu o pământeancă? - Nu ziceai, tu, că sunt semi-zeițe?! Și părul ei?!... - Lasă, MARDUK, hai să discutăm despre altceva. De exemplu, cum să o readucem pe Venera în atenția lui Enlil? - Ai înnebunit Antal? Aia nu vine nici dacă îi promitem zece temple în care prostimea să o venereze. Ce ai? Ai uitat de ultima ei vizită aici? - Da, s-a cam ars, frumușica! - Daaaaa, la propriu. Nu-i place sosul de tartar
CAPITOLUL II de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341191_a_342520]
-
îi arăta ovalul și câinele scâncea, speriat. Cu un cerc flexibil în mână, Pavlov a dus experimentul la extrem. Îi arăta câinelui cercul pe care, prin strângere, îl transforma în oval, apoi iar în cerc, iar în oval. Câinele a înnebunit. Dumnezeul biblic e stăpânul care îmi arată, concomitent, cercul și ovalul. Hrana și bătaia. Cum să mai judec lucrurile limpede? Cum să nu fie istoria creată de mine, omul, o nebunie? M-am născut vinovat pentru păcatul primului om, sunt
Radicalizarea lui Dumnezeu () [Corola-blog/BlogPost/337857_a_339186]
-
of Thrones, și-ai da peste articolele astea, ai putea să crezi, măcar în treacăt, că Westeros are șanse să existe. Doar există atâtea explicații pentru faptul că iarna ar dura zece ani. Doar sunt destui lideri politici în lume înnebuniți de putere și destule grupări religioase fundamentaliste. Doar există în 2017 grupări teroriste care fură mâncare, în țări afectate de cea mai mare criză umanitară din 1945 încoace. Doar Donald Trump tocmai a retras SUA din Acordul Climatic de la Paris
Despre viață și „Game of Thrones”, cu 6 actori din serial () [Corola-blog/BlogPost/337885_a_339214]
-
când vine vorba de mâncare, așa că adesea ajungem să ne certăm pe tema prânzului, însă cu Wok'n Roll n-am avut niciodată asemenea probleme deoarece are câte ceva pentru fiecare. Unii dintre noi apreciază pastele, alții mâncarea asiatică, cu toții suntem înnebuniți după supe, așa că e ușor de înțeles de ce ne place atât de mult la ei. Mai ales când știm că mâncarea delicioasă e și sănătoasă. De aceea nu e o surpriză că s-au extins constant de-a lungul anilor
restaurantul perfect pentru orice gust [Corola-blog/BlogPost/100627_a_101919]
-
umplu masa cu platourile pline cu atâtea bunătăți, aranjate cu multă fantezie, toți începură să ovaționeze, să aplaude, să-și vâre nasurile în ele și să plescăie din limbă exaltați: --Mmm! Aah, ce miresme! Busuioc, cimbrișor, ienibahar...mmm! --Ooh, mă înnebunesc! Am un ocean de apă pe limbă. Firfirică, tremurând ca un drogat, își trase-n față un platou: --De astea nu s-atinge nimeni! Și mai adu-mi o caisă, draga mea! --Băi, Cireașă, îl repezi Pleșcan, nu fi nesimțit
TRANDAFIRUL SIRENEI-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344394_a_345723]
-
chef temeinic. Doar mă știți. Și nici că n-aș avea posibilitatea să-l susțin cu bani. Am destui, bă! Mă lăfăi. Dar banii mei nu sunt de risipit ci pentru investit. --Păi, acum nu-i investești? Că ne-ai înnebunit cu cea afacere și nu ne spui ce ai de gând cu noi. --Mă, băieți, oftă Zamfirescu, nu v-am spus că n-am timp de voi, că nu-i momentul acum, că... --Ia mai lasă-ne, bă, premiantule, cu
TRANDAFIRUL SIRENEI-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344394_a_345723]
-
ajutând lumea să treacă prin altă poveste/ deși mă poticnesc spre finalul sfârșiturilor/ fără s-arunc vina pe nimeni.” Cînd trece la proză poetică, Aurel Avram Stănescu deține taina fabulosului poetic: „am călărit împreună armăsarii norilor cenușii până au fugit înnebuniți de zările sângerii curățând umbrele și ochii zânelor cu dantelării de alpaca.” Pentru a-i înțelege esența profund-spirituală, trebuie să-l pomenim aici pe Saint-John Perse: „Ô toi, desir, qui vas chanter...” Și replica poetului Aurel Avram Stănescu: „cuprindeai în
TAINA SCRISULUI (36) – DESPRE CEI CARE DAU NĂVALĂ de IOAN LILĂ în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343760_a_345089]
-
care ne aflăm, că apare la masă Adi, un alt prieten al nostru, care paradoxal deși stă la fel de bine în plan social ca și noi, este nefericit. Fiind, probabil, vreo reîncarnare fermă a lui Rockefeller, Morgan, sau Paul Getti este înnebunit să facă avere, aleargă ca un nebun, veșnic transpirat, agitat, cu ochii scoși, ros de invidii negre (bine, nu pe noi!), în cap i se învârt tot felul de combinații și aranjamente, veșnic în lipsă de bani, însă plin de
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
atât modifica de fiecare dată. Dacă vindea două perechi, avea prânzul asigurat. Se repezea la chioșcul albastru de pe colț și își comanda trei mici pe care-i mânca cu un zâmbet fericit agățat în colțul buzelor. Era riscant, dar o înnebunea mirosul care se împrăștia printre tarabe încă de la primele ore ale dimineții. Fusese cât pe ce să fie prinsă o dată, când patronul apăruse la tarabă fără să-l vadă venind pe intervalul dintre mese. Scăpase, păstrându-și aerul degajat, chiar
VASILICA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343932_a_345261]
-
Articolele Autorului L Sunt tânăr și mă bucur de viață iar natura încă mă suportă; zările sunt la fel, ca peste ani și cu același farmec se repetă. Chiar și viața merge tot înainte, înainte pășim și noi cu toți; înnebuniți cu slogane, uneori tâmpite am ajuns astăzi o țară de hoți. Se fură...Corupția este la modă, trăim ca pe vremea lui Eminescu; puterea-și celebreză aceeași odă, ce păcat că s-a prăpădit Păunescu! Ne dorim încă, un nou
LĂCOMIE de GEORGE PENA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343033_a_344362]
-
țărmii-ncețoșați cu lungi păduri renunță pescărușii să privească: din peșteri de văzduh ies monștri-obscuri cu ochi fosforescenți și bot de iască... e seară - va fi noapte-n lanț de beznă iar câinii văii te înșfac' de gleznă! strigoiul primăverii-a-nnebunit: e interzis - cât de târziu venit... ...pe-ntinderea pustie se aprind toți cei ce-ncearcă-n murmur vreun colind... *** INFARCT sunt un om atât de mediocru - comod de mediocru: îmi place un pic de întuneric - îmi place un pic de
ROST ASCUNS de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342999_a_344328]
-
partea dreaptă era o ușă cărămizie, ce părea să fie încuiată. Încercă să se miște, dar sfoara groasă de lână îi aduse aminte că nu putea. Cu sfoara aceea bine înfășurată și înnodată, senzația de usturime și de mâncărime o înnebuneau. Îi venea să țipe, dar nici asta nu putea, fiindcă bucata de bandă adezivă o împiedica. Privi nodurile marinărești ale sforii, se gândea cum să le desfacă, dar vedea bine că pentru ea părea imposibil, deoarece nu ar fi avut
RĂPIREA (3) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343257_a_344586]
-
care așteaptă să fie duse și spintecate la abator... de câte ori mama mea se revoltă pe bună dreptate, bunica mea are crize de isterie... (culege jurnalul de pe jos, scrie cu voce tare) - Simțeam că dacă mai durează mult acea cumplită liniște, înnebunim cu toții. Apoi,totul s-a întâmplat ca într-un film. Cei doi polițiști care au venit să ne ridice, n-au fost nici măcar neprietenoși. Numai că le-au luat inelele de logodnă bunicilor și lui Agi. Tremurând din tot corpul
PARTEA A DOUA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343216_a_344545]
-
nu mai pot sta pe picioare... Pe soția lui Nandor Weiss au plesnit-o cu cravașa, i-au zdrobit sânii, strângându-i cu ușa până când a leșinat... Pe soția avocatului Miska Gellert au bătut-o în fața propriilor copii, ce țipau înnebuniți de groază... Pe doctorul Nandor Kalman n-au reușit călăii să-l doboare. Este puternic, este sportiv. A reușit să reziste tuturor bătăilor. Atunci au adus-o pe fetița lui, pe Gretti și au început să o bată în fața lui
PARTEA A DOUA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343216_a_344545]
-
Autorului Ne-ați omorât cu taxe, cu biruri și accize Pentru un colț de pâine se dușmănesc chiar frații Scumpiți prețul la carne chiar și între reprize O să urmeze ziua să ne taxați Carpații E plină pușcăria de mame disperate Înnebunește lumea, devine dezaxata Se fură tot din țară , chiar stâlpi și căi ferate O să urmeze ziua cu Dunărea taxata Șomajul, disperarea transforma sfinții în hoți Preoți în haine negre se vând și-și pierd chemarea Îți vine să-ți iei
SA NU TAXATI ICOANA... de ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343461_a_344790]
-
Foc la han, ce avem azi? Cad stelele pe lanțul Anzi, Avioane, lecția e învățată, Cutia neagră este plată, Întortocheate străzi în veac, Nu comentez, gândesc și tac. Sunt clipe când nu știi ce simți, Se sfarmă prietenii în dinți, Înnebunind cu mare jind, O, wunderschoen, o, Wunderkind. Ascultă fericiri, puzderii, Ce spânzurații-n pragul serii, Oricare clipă e un prinț, Pe cine poți să ameninți? Ești Diavol sau ești Cel de Sus? Pornesc încet către apus. BORIS MARIAN Referință Bibliografică
PARANOIA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343497_a_344826]
-
frână de mână nici nu mai vorbesc - ba chiar și-n presurile găurite de atâta-mpotrivire a călcâielor. Apoi, cănd cheia o răsucesc în contact, se-ntâmplă uneori, dar tot mai rar în ultima vreme, ca în adâncuri, acolo unde înnebunesc pistoanele, să se mai vânzolească niște simțuri: al proprietății, al primejdiei, al ridicolului... Cel mai activ din toate, însă, cel concrescut în toți atomii și-n toate moleculele, cel care nu mă lasă nicidecum să calc pedalele spre a pleca
ÎN ADÂNCURI de RAUL BAZ în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343496_a_344825]