1,466 matches
-
Toți plecau de acasă și uitau uneori, precum muritorii. Tuturor le scăpa ceva. O văzu pe mamă-sa înfășată într-o pânză albă și ponosită, destrămată pe-alocuri de atâta spălat. Părul moale îi cădea dintre cârpe și îi atârna înstrăinat ca un lucru al altcuiva. Îi văzu pe pat așternutul, cu însemnul încovrigat al spinării: murise cu genunchii la gură. Pe cearșaf, stăruia ca în ceară urma chinului ei final, cu picioarele strânse, ca un animal prins de friguri. — Câți
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
-și aștepte bărbatul, care fugise de zece ani. „S-ar putea să fi întâlnit-o la timp“, îi spusese ironic un funcționar, când se interesase de soarta ei. Leclerc se declară prizonier în tristețea ochilor de un verde intens și înstrăinat. Mai târziu, auzi că avea un copil și își dădu seama că fiu-său era de o seamă cu fata lui. Își promise să o revadă, iar dacă asta nu se putea potrivi, ca din întâmplare, cu traseele lui, își
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
pe Yariv „să renunțe la ceea ce li se cuvenea din naștere evreilor pentru un blid de tocăniță“, cum îi plăcea lui să spună. Îl va împiedica pe Yariv să cedeze teritorii cu o semnificație istorică prea mare pentru a fi înstrăinate - sau, cel puțin, va menține acele pierderi la un procent minim. Și dacă prim-ministrul va merge prea departe, va demisiona pur și simplu din guvern, dezvăluind astfel adeziunea lui la coaliția fragilă la adresa căreia se făceau referiri sarcastice în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
precum dom’ Argint, pe aleile unor amintiri netrăite, că ne putem ameți cu miresmele unui timp în veci pierdut pentru toți cei asemeni nouă. Ne mințeam, căutând minciuni, rugându-ne aproape să fim mințiți cu semne ale unui trecut netrăit, înstrăinat, dar de care parcă nu voiam să ne despărțim. Ne rugam, parcă, unor stăpâni neștiuți, să ne lege de acel timp despre care simțeam că se duce fără noi cu astfel de odgoane ale amăgirilor de a respira aerul „Capșei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
a începutului de coborâre. Să fii același, etern, uitat din începuturi în această viață oarecare și, totuși, în fiecare clipă să simți că te naști, că revii întruna, ca dintr-o îndelungă înstrăinare, în tine și pentru tine. Te descoperi, înstrăinat. Aproape că te descrii cu fiecare nou gest, cu fiecare zburătăcire de gând, cu dorință după dorință măsurându-ți noile contururi ale trupului îngreunat de povara coborârii. Te simți încă al tău, deși, prea bine o știi, un altul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
V.V. a murit și el acum câțiva ani. La firmă, la el la birou, vorbind la telefon, i-a explodat pancreasul. N-a publicat vreodată ceva. După povestirea pe care i-o pierdusem, atunci, demult, am fost câțiva ani mai înstrăinați. Nu mi-a spus-o niciodată, dar simțeam că nu m-a crezut când i-am spus de servieta și textul lui pierdute aiurea. Spunea că nu-i pasă, oricând ar mai fi putut scrie o altă povestire. N-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
lumea în jurul nostru; cât de repede o problemă e înlocuită cu alta, abia lăsându-ne o clipită să ne bucurăm de propriile victorii. Timp de aproape o lună, mă frământasem cu gândul la biletul pe care i-l trimisesem mânioasei, înstrăinatei mele fiice, rugându-mă ca umilele mele rugăminți de iertare să treacă dincolo de anii de resentimente și să-mi ofere o a doua șansă în ochii ei. Printr-o minune, scrisoarea îmi adusese tot ceea ce-mi dorisem. Eram iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
mănăstirilor, cu care prilej ieșiră la iveală nereguli uimitoare în evidența fondurilor, arendări de moșii pe preț de nimic, un șir nesfârșit de abuzuri, pentru care nu puțini egumeni fură destituiți și trimiși chiar în fața tribunalelor. Problema aceasta a mănăstirilor înstrăinate avea un lung istoric. Ahtiați după bunurile pământești, tăinuind documente, măsluind altele, călugării greci aduseră în stăpânirea lor uriașe avuții. Regulamentul Organic obliga mănăstirile închinate de a contribui la cheltuielile statului cu un sfert din veniturile lor, prevederi rămase în
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Kogălniceanu și de predecesorul său, un rol direct în alcătuirea acestei legi, cât și în aplicarea ei fără tergiversări și compromisuri, l-a avut Bolintineanu. De la Constantinopol C. Negri a susținut cu succes recunoașterea măsurii pe plan extern. Atâtea bunuri înstrăinate intrau acum în patrimoniul național, cu binefăcătoare urmări social-economice; era vorba de un sfert din suprafața arabilă a țării, ca și de întinse păduri. Iată de ce călugării îl urau atât pe Cuza. Trecând atunci pe la Constantinopol o scriitoare franceză a
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
titlul de <ofițeri ai stării civile>... Tot acum se permise călugărițelor romano-catolice de a înființa la Iași un pensionat de fete, în care erau primite și copile ortodoxe, fiice de români, care apoi ieșeau de acolo cu sufletul catolicizat și înstrăinat... ― Nu cumva o fi vorba de “Institutul Notre Dame de Sion”, fiule? ― Tare mă tem că tocmai despre acest institut este vorba. Și acolo se făcea carte, părinte! ― Și ce mai spune profesorul Ioan Vlăducă? “În același timp organele oficiale
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
N-a durat, nu s-a confirmat ulterior, fusese doar întâmplare, darul, pierdut curând, al celor câteva luni în care ceruse desenelor să o ajute să reziste slăbiciunii dintr-însa, desprinzând din ființele care o alcătuiau pe aceea destinată harului. Înstrăinată apoi de această ființă. Harul avea bătaie scurtă, s-a dovedit, și flacăra șovăielnică. Ar trebui poate păstrată o opinie cumpătată despre rolul, pe nedrept ignorat, al artiștilor mediocri ? Ale căror existență și mici îndrăzneli și abuzuri fulgeră brusc și
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Totul a dispărut într-o lume fără identitate și fără Dumnezeu. Trăim o perioadă de jaf și de înstrăinare a tot ce-i românesc. Suntem victima unei false democrații și a unor falși patrioți. Istoria ne este falsificată, avutul furat, înstrăinat, iar peste toate relele propaganda revizionistă maghiară s-a dezlănțuit iarăși furibund, perfid, dezgustător și amenințător cu teza autonomiei, care înseamnă stat în stat, amenințând integritatea granițelor statului român NAȚIONAL și indivizibil. Culisele aspirațiilor maghiare „mocnesc” manevrate și de alte
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
a însângerat inimi mari, a doborât neclintiri și avânturi mari. Pitești-ul a fost cea mai zguduitoare prăbușire a omului năucit de chinuri diavolești. Studenții, dând întotdeauna tonul marilor prefaceri și al marilor înnoiri, au fost ținta fiarei roșii. Cei înstrăinați, metamorfozați, diavolii groazei, au reușit temporar să sfâșie orice rezistență și să întrerupă prin torturi nesfârșite orice licărire de lumină, să înmoaie avânturi și să îngroape, temporar, frumuseți sufletești. Au văduvit pentru mult timp neamul de valori plămădite în Duhul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
chipul dat ție de Hristos Dumnezeu, învățătura Lui și primește încrezător Crucea Golgotei, căci numai așa vei birui! Patrioții, adevărații buni români, nu se fabrică la televizor, ci pe câmpul de luptă, școală, Biserică, muncă și unitate. Toți politicienii, toți înstrăinații și analfabeții de ieri aveau diplome universitare, doctorate și erau academicieni. Românul a pierdut din memorie și a uitat ce a pătimit el și copiii lui jumătate de veac. Țara a fost transformată într-o „hecatombă”. Școala nu mai era
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
și de valori intelectuale, pregătite cu cheltuiala românului, grăbesc moartea națională a României. Suntem conduși de un Babilon de oameni fără scrupule, parlamenatari vicleni, perfizi și fără de idei. Producția scade în timp ce haosul inflației crește. Munții sunt dezgoliți, pământurile aride, bogățiile înstrăinate. Ne-am autodistrus prin votul dat de inconștienți lupilor, lupi ai beznelor, care au transformat societatea românească într-o junglă. Libertatea la cuvânt e dreptul la viață al omului, libertatea la cuvânt e o cucerire a civilizației. Nu o pângăriți
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
răscruci de Istorie. Eram mîndru, credeam că poporul acesta al meu avea să intre - În sfîrșit - În istoria lui adevărată. Începură nedumeririle. Prima deveni deodată deznădejde, și se ivi cînd se hotărî ca părți din trupul acestei țări să rămînă Înstrăinate. Mă agățam de absurde speranțe... La scurt timp după aceea, cînd ideologia comunistă se anunța la porți purtată de vestitori străini, Încă necunoscuți pentru noi, am crezut În sine-mi că s-ar putea să fie ideologia salvării pentru multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
cabinetul său de lucru, unde, de la ieșirea forțată la pens ie, n-a lipsit o singură zi! Pe peretele din spate se zărește portretul so țulu i său (decedat), fost membru al Academiei Române. Istoria limbii române - aducerea acasă a lexicului înstrăinat (Publicat în revista „Elanul” nr.74/aprilie 2 008.) Interviu cu Mihai Lozbă, pe marginea lucrării Romanitatea orientală în perspectivă eminesci ană (Editura PIM, Iași 2008, 197 pagini). Ion N. Oprea: Iașii sărbătoresc anul acesta 6 00 a ni de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
albaneze și umplerea golului în substrat, dup ă un șir de secole, cu elementul slav, cu diaspora românească, cu ele mentul turcic și cu cel ungro-finic. I.N.O.: Cu alte cuvinte, istoria limbii române înseamnă și aducerea acasă a lexicului înstrăinat? M.L.: De ce nu? Restabilind dimensiunile și statutul preindoeuropean comun ale substratului, cartea arată că evenimentul social care a determinat schimbar ea r adicală sub raport etnolingvistic a spațiului tracic l au con stituit cuceririle și colonizările romane prin care acest
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
-latine, pe când albaneza, slava și maghiara au rezultat în urma evoluțiilor divergente ale substratului traco latin aflat în proces avansat de tranziție spre limba română. I.N.O.: Cu alte cuvinte, istoria limbii român e în seamnă și aducerea acasă a lexicului înstrăinat? M.L.: Firește, realizarea problemei istorice a limbii române înseamnă în primul rând aducerea acasă a lexicului înstrăinat de o nedreaptă tradiție. Analiza e timo logică a acestui lexic, a numelor etnice (vlah, slav, latin, e len, basarab, maghiar etc.) și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
care mi-a spus că a fost plecat două săptămâni în Italia, unde are soția și feciorul mai mare, că totul e bine și că volumele mele sunt citite cu mare aviditate de grupul de români aflați în acea localitate. Înstrăinați, în căutarea mai binelui, simt mare lipsă de cărți românești. Mult m-am bucurat de cele afirmate, știind că am un număr de cititori, pentru că am mai dăruit din volumele mele și altor cunoștințe din Italia (tot români plecați) și
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
de emoție. Prima scrisoare de când s-a așezat în București... Rupse plicul și sorbi cu înfrigurare cele șase pagini de scris mărunt în care doamna Herdelea, în stilul ei evanghelic, presărat cu maxime morale și povețe înțelepte pentru "dragul mamei înstrăinat", îi spunea toate câte s-au petrecut prin Amaradia după plecarea lui, de la moartea lui Ion Glanetașu și până la logodna Ghighiței cu învățătorul Zăgreanu. " Cununia însă vom face-o tocmai după Crăciun, ca să ne putem înfățișa cu vrednicie. O să le
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
chiar pe drumul nostru?... E Babaroaga. Dincolo de Babaroaga mai e un sat, Gliganu Nou... se zărește luciul de tinichea nouă a turnului bisericii, colo, puțin mai sus, în grămădirea de copaci... Așa! Partea din stânga a drumului a fost cea dintâi înstrăinată din pământurile familiei. Un străbunic a înzestrat cu ea o fată. Acum îi zice moșia Vlăduța, fiindcă conacul se află în Vlăduța. Proprietarul e azi unul Stănoiu, care nici nu stă în țară: nu știu ce face prin Italia, se pare c-
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
precum și în alte situații când taxa pe valoarea adăugată este înregistrată pe cheltuieli, în situația în care taxa pe valoarea adăugată este aferentă unor bunuri sau servicii achiziționate în scopul realizării de venituri impozabile; ... c) cheltuielile reprezentând valoarea creanțelor comerciale înstrăinate, potrivit legii. ... d) dobânzile și daunele-interese, stabilite în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane rezidente/nerezidente sunt cheltuieli deductibile pe masura înregistrării lor; ... e) pierderile tehnologice care sunt cuprinse în normă de consum proprie necesară pentru fabricarea unui produs sau prestarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225542_a_226871]
-
art. I din HOTĂRÂREA nr. 610 din 23 iunie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 575 din 4 iulie 2005. - cheltuielile cu amortizarea, în conformitate cu reglementările titlului ÎI din Codul fiscal, după caz; - valoarea rămasă neamortizata a bunurilor și drepturilor amortizabile înstrăinate, determinată prin deducerea din prețul de cumpărare a amortizării incluse pe costuri în cursul exploatării și limitată la nivelul venitului realizat din înstrăinare; - cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentând chiria (rata de leasing) în cazul contractelor de leasing operațional, respectiv cheltuielile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225542_a_226871]
-
de o persoană în cursul anului, impozitul pe clădire se datoreaza de către persoana respectivă cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care clădirea a fost dobândită sau construită. (2) În cazul unei cladiri care a fost înstrăinata, demolată sau distrusă, după caz, în cursul anului, impozitul pe clădire încetează a se mai datora de persoana respectivă cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care clădirea a fost înstrăinata, demolată sau distrusă. ... (3) În
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225542_a_226871]