2,273 matches
-
axiologice de mare finețe, lăsând deoparte orice prevenție. De aceea, el poate fi sarcastic ori ironic, îngăduitor ori cuprins de admirație nedisimulată. Voi explica îndată. Surprinzătoare însă e frecvența cu care scriitorul folosește cuvântul „capodoperă”. El nu se sfiește să însuflețească un concept atât de delicat, în nicio privință. Explicația vine, cred, din nostalgia unei culturi fondatoare pentru epoca modernă, ce se prefigurează, în opinia profesorului american, în jurul lui 1800. Dintre scriitorii de secol XIX recomandă pe Tolstoi, cel din Moartea
Lecturi complementare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2813_a_4138]
-
fastuosul cămin italienesc. Până și slujnicele, care îl disprețuiau, chicoteau la glumele lui, iar servitorii, care-l detestau, zăboveau prin preajmă ca să-i asculte poveștile. Într-adevăr, casa nu fusese niciodată atât de plină de viață ca acum când o însuflețea el - ceea ce-i dădea mult de gândit lui Orlando și-l determina să compare modul actual de viață cu cel din trecut. Își aducea aminte de conversațiile pe care le purtase altădată în legătură cu apoplexia Regelui Spaniei, sau despre împerecherea unei
Virginia Woolf ORLANDO by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/3844_a_5169]
-
discursul modern despre simbol - de la Kandinsky la Heidegger, trecînd prin Huizinga, prin Cassirer sau prin Panofsky, pentru a cita doar cîteva dintre momentele analizate. Dar volumul ne e o istorie a simbolului sau a concepțiilor despre acesta. E un discurs însuflețit de o extraordinară poftă de a înțelege, de a trece dincolo de relația, în esență nedefinibilă, dintre om și simbol, relație care a închegat, în cuprinsul modernității, dezbaterea teoretică despre rostul artei și al reprezentării. Dorința ,ontologică" de a surprinde mecanismul
Cele mai bune culori by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11274_a_12599]
-
Motivațiile acestui gest sunt multiple: secolul, temperamentul, bolile trupului și ale minții, frustrările resimțite față de un nivel de viață, cel mai adesea, refuzat. Campionul freneziei evocatoare rămâne Baudelaire. Dacă aceste ființe volatile, prizoniere în flacoane subțiri și gracile, reușeau să "însuflețească materia", acest lucru se datora și poeților. Huysmans, Edmond de Goncourt, Verlaine, Nerval completează strălucit lista deschisă de Baudelaire. Una din explicațiile fenomenului ar putea fi echivalența între femeie, dragoste, miros, atracție. Dacă ea (femeia) era fatală sau ingenuă, nu
Dintre sute de parfumuri? by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/7772_a_9097]
-
cu un mic iad încărcat cu stenahorii patologice. Pe scurt, criticul nostru n-are vînă iritabilă, de aceea nu e o fire susceptibilă care să stea la pîndă în căutare de pretexte belicoase. Drept care ochiul cu care privește lumea e însuflețit de o bunătate funciară, de unde și impresia de ființă iremediabil altruistă, din care lipsește cea mai mică urmă de pigment cinic. Iată de ce autorul Istoriei literaturii române contemporane. 1941 -2000 nu are nimic din profilul ghimpos al pontoșilor sarcastici. Paradoxul
Umorul sever by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6109_a_7434]
-
atitudinea autorului într-o anumită problemă. De aceea, patosul este dovada clară că a gîndi înseamnă a lua atitudine. În lumea scrisului românesc, H.-R. Patapievici este o excepție, adică un autor care are patosul ideii, puterea de a o însufleți în așa fel încît ea să poată prinde viață în mintea cititorului. Ultima sa carte, Discernămîntul modernizării (Humanitas, 2004) - o antologie însumînd șapte conferințe ținute în ultimii ani în țară (Timișoara, Constanța și București) sau în străinătate (Brisbane, Australia) -, este
Patosul lui H.-R. Patapievici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/12156_a_13481]
-
apă". Se știe că Platon nu era un adept al scrisului în genere, filozoful grec văzînd în scris consemnarea sub forma unor imagini moarte a unor gînduri care, tocmai, pentru că sînt întipărite pe un suport exterior (tăblițe, papirusuri) nu pot însufleți deloc gîndirea celui care citește un text. Un asemenea scris pe un suport exterior este precum scrisul pe apă, varianta opusă adevăratului scris, scrisul în suflet, care presupune o aprindere, în interiorul omului, a flăcării gîndirii vii. Numai că o asemenea
Patosul lui H.-R. Patapievici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/12156_a_13481]
-
conștiința de a-și viza obiectul. Datorită doar numelui, prin urmare, formal!... Departe de a fi o copie, o imagine reclamând o altă imagine, spre a fi înțeleasă și așa mai departe... - imaginea devine, dimpotrivă, un anume mod de a însufleți, intenționat, un anume conținut hyletic (obiect, materie, substanță generală). Realitatea psihică, concretă o vom numi noeză. Sensul, umplând realitatea, îl vom numi noemă. De reținut raportul fundamental: noeză-noemă al cunoașterii fenomenologice. * Act noetic. Intenționalitate, capacitate a spiritului de a transforma
Conduita oglinzii, ca naivitate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6844_a_8169]
-
doua categorie au tentă statistică, fiind vederi de ansamblu asupra stării precare a sănătății românilor, cu judecăți „sanitare” culminînd în verdicte de rău-augur (pelagra, malaria, mortalitatea infantilă, tuberculoza erau pericole cotidiene). Cele din a treia categorie sunt stricte, dense și însuflețite de o rigoare abstractă, adevărate incursiuni a căror înțepătură rece, de spelcă analitică, punctează cunoștințe de specialitate. Din prima categorie face parte discursul lui Grigore Romniceanu la deschiderea Facultății de Medicină din București în anul școlar 1888- 1889, alături de expozeul
Casta medicilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3484_a_4809]
-
un moment dat, ca foarte evidente și minusurile scrisului lui Cătălin Mihuleac. În vreme ce câteva povestiri sunt mici bijuterii textuale în construcții paroxistice (Mi se acrise să fiu respirat de țărani mițoși, Un miros proaspăt, de verdeață și gâză tânără, îi însuflețea gura, din primul volum sau Textile și conserve și Stress, din al doilea volum), altele rămân doar la stadiul de bancuri și simple anecdote. O altă categorie de povestiri, dacă ar fi fost scrise într-un registru mai grav și
Proză din nimic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13207_a_14532]
-
Soprana și-a continuat evoluția în aceeași manieră, devoalând în actul final transformarea Tatianei într-o femeie sigură, cuceritoare și fermă în deciziile sale, deși sufletul îi cere altceva. Protagonistul masculin, ce dă și numele operei, Evgheni Oneghin, a fost însuflețit de baritonul clujean Florin Estefan, invitat al teatrului liric bucureștean. Chiar dacă a mai jucat rolul, Estefan a intrat destul de greu în ritmul rolului, dar a reușit apoi să se integreze acțiunii, realizând un Oneghin modern și convingător. Baritonul s-
Spectacol ?n spirit pu?kinian by M?d?lin Alexandru ST?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/83272_a_84597]
-
Irina Coroiu Ce-și doresc adolescenții și maturii Cocktail-ul cinematografic estival invită la constatări generate de un retoric titlu din sezonul anterior și anume Ce-și doresc femeile, film însuflețit de un vag ofilit Mel Gibson, pus în valoare de urîțenia glamouroasă a Helenei Hunt plus un subiect incitant. Dacă protagonistului acestei comedii, tot constatînd ce gîndește sexul opus, ajunge să i se aplece - la figurat - desigur, spectatorului dornic de
Cocktail estival by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15912_a_17237]
-
și regizate de același Stephen Sommers este călătoria virtuală, deocamdată frustrant de superficial speculată. Granițele de timp și spațiu sînt anulate, de la British Museum se plonjează în inima piramidelor, survolîndu-se rapid distanța pînă în Egiptul antic. Pagini de istorie se însuflețesc instantaneu, amestecînd un desuet 1933, An al Scorpionului, cu un modernist illo tempore. Dacă în vremurile relativ contemporane, dirijabilul înlocuiește avionul, în trecutul îndepărtat se face uz de efecte speciale sofisticate creîndu-se continuu senzația de anticipație à rebours. Spectaculozitatea cinematografică
Cocktail estival by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15912_a_17237]
-
combatanți resuscitați sînt reprezentări stilizate ale unor personaje fabuloase ori legendare, alții par a fi scăpat pur și simplu dintr-o rezervație hollywoodiană de... aliens. Scontîndu-se mult pe capacitatea de a conferi veridicitate maximă și expresivitate uimitoare oricărei ființe fanteziste însuflețită prin computer, se supralicitează eroii în dublă ipostază: Regele Scorpion, jumătate om/ The Rock, jumătate arahnidă și, bineînțeles, temutul Impotep - jumătate ecorșeu, jumătate actor/ Arnold Vosloo. Celelalte personaje - temerarul Brendan Fraser, grațioasa erudită Rachel Weisz, cruda Patricia Velasquez, puștiul isteț
Cocktail estival by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15912_a_17237]
-
are și ea partea sa, și pentru dânsa se scriu paginile cele mai bune și mai trainice." Romanul prezintă drumul lui Manoil de la onestitate, demnitate și idei umanitare, la decădere morală și materială, la abolirea ideilor și sentimentelor ce-l însuflețiseră mai înainte, de descrierea drumului lui fiind corelate diferite aspecte ale societății românești din acel timp. Manoil, tânăr boier cu înclinații literare, rămas orfan, își petrece viața la țară, în familia boierului N. Colescu. Spre deosebire de alți mulți tineri de categoria
150 de ani de la apariția lui Manoil by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/11237_a_12562]
-
Viviane și să privim fiul care "stă deoparte". Acolo, pe Quai Branly, într-o noapte de vară, m-am gîndit la Jan, dar și mai mult încă la tatăl său. Unul a susținut afectiv, prin colecția sa, Odaia... celălalt a însuflețit-o. De aici vine împlinirea, din această alianță atît de rară. Fără îndoială, am iubit-o atît de mult tocmai ca o compensație a propriului meu eșec. Măcar aici, colecția tatălui trăiește grație fiului!
George Banu - Portretul tatălui în chip de colecționar by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/9126_a_10451]
-
cucerite, schiorii Deborah Compagnioni și Alberto Tomba și membrii echipei de ștafetă 4x10 km fond, medaliați cu aur în 1994 la Lillehammer (Norvegia). Am fost, așadar, martorii unui extraordinar spectacol al creativității, care a reușit să transmită pasiunea ce îi însuflețește pe italieni, mari iubitori de sport, într-o manieră cu adevărat maiestuoasă și lipsită de retorism, alternând clipe înălțătoare și emoționante, momente de pură plăcere estetică cu altele de divertisment de cea mai bună calitate. Pe 26 februarie, Ceremoniei de
Agenda2006-07-06-torino1 () [Corola-journal/Journalistic/284758_a_286087]
-
timp fără să fi fost rostit sau înregistrat. Vedea alte cuvinte în mișcare, aferate, asumându-și diferse poziții, primind etichetări gramaticale neobișnuite, intrând în multe proze și, culmea gloriei, făcând parte din poeme, fiind poezie. Acesta era visul care îl însuflețea. Vedea alte cuvinte cum, vesele și realizate, alergau în direcția unor versuri, amestecându-se cu ele, asumându-și riscul fiecăruia dintre ele, transformându-se în muzică și acceptând cadențe neașteptate, sălășluind pentru totdeauna într-un sonet sau într-un cântec
Adeus, Antonio Olinto! by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/6876_a_8201]
-
cei născuți din greșeală și pe cei care fac ce nu li se potrivește. Ceea ce înseamnă pe foarte mulți. Cine s-a născut să stea la un ghișeu?). Pe ceilalți, pe învingători, pe oamenii cu inițiativă, pe luptători efortul îi însuflețește. Viața e mediul și stimulentul lor". Cu Caragiale se petrece, însă, un lucru paradoxal. El stă la un ghișeu - adică la masa unei berării dintr-o gară, pentru a ilustra cu un singur exemplu - și nu disperă, nu obosește. Funcționarul
I.L.Caragiale. Variațiuni by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11772_a_13097]
-
și nici nu simte, bacovian, materia plîngînd. La drept vorbind, dacă Bacovia sau Eminescu chiar au fost simpli funcționari publici - copiști sau secretari..., Caragiale - un om rămas liber - își alege ghișeul. Și îl găsește pretutindeni. Ciudat cum, fără a fi însuflețit de inițiativă, fără a fi un învingător și cu atît mai puțin un erou, Caragiale stă în mijlocul vieții de parcă ar sta în afara ei. În permanență, între sine și viață e o distanță - ca aceea dintre periferie și centru - care-i
I.L.Caragiale. Variațiuni by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11772_a_13097]
-
cardinale ale prozatorului, lui revenindu-i misiunea de a face credibilă partitura coșmaresc-psihedelică a cărții. Altfel, tema celui prins în capcana unei traume care nu s-a resorbit, oferind posibilitatea confruntării cu demonul, - înainte de toate unul căruia îi place literatura, însuflețind, cum numai scriitorul mai știe, istorii vechi - se află circumscrisă unei terapii freudiene. Ca orice respectabil loc al groazei, acesta posedă și un fel de Baedecker, albumul format din extrase din ziare înfățișînd crimele oribile care au avut loc în
Demonii de la 1408 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9297_a_10622]
-
a-i plânge pe umăr, și dacă crezusem odată că singurele relații demne dintre doi bărbați sunt cele literare, Porfir îmi da primul senzația austerității lor...” Operă de reflecție, dar și operă epică, roman în cel mai propriu înțeles, Logica însuflețește personaje și proiectează acțiuni care, din specia banalului fiind, a obișnuitului, a vieții zilnice, dobândesc dimensiuni de evenimente și o aură simbolică. Scena scuturatului în casă, de pildă, acțiune în care cele două eminente gospodine, Sanseverina și Ecaterina, își unesc
O carte a cărților by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3218_a_4543]
-
avem asemenea așteptări, fiindcă nu pe calea argumetării se merge). Unitatea rezidă în ritmul gîndirii, al observației și al limbajului unde analogia și polaritatea sunt forțe modelatoare ce tind să se integreze în armonii la un plan superior. Aceeași energie însuflețește fiece cuvînt, fiece propoziție sau frază. Nu vedem o contradicție între această afirmație și cele spuse mai înainte despre datoriile avute de autor în toate părțile. Emerson se lăsa sedus de un text (pe care îl transcria mai tîrziu în
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
cam ocolit. Psihologia de „lup de mare” singuratic, în care s-a instalat temeinic după ce a constatat acest divorț între critică și public, și-a pus amprenta asupra romanelor sale din ultima parte a vieții, care nu sunt reușite. Nemaifiind însuflețită de vigoarea tinereții, literatura sa și-a arătat defectele: romanțiozitatea, lirismul excesiv, fundalul cultural precar, veleitățile conceptualizante. Astăzi, prozatorul revine însă în actualitate, și nu numai pentru că a fost editat de BPT într-un tiraj de masă. Opinia mea este
Resurecția lui Radu Tudoran? by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5286_a_6611]
-
să-l contemple, fără teama că apare vreun paznic gata să tragă în el cu pușca încărcată cu sare. ... Astă-vară stăteam culcat în iarba din grădina mea și mă gândeam cu dragoste la șopârlele, la greierii, la fluturii care îmi însuflețeau grădina. Le rugam pe albinele specializate în polenizarea cireșilor să-mi polenizeze și prunii, ale căror flori rămân în fiecare an nefecundate și nu rodesc. Reușeam să o conving pe câte una, astfel încât astă-toamnă am putut să culeg câteva prune
Proprietar de zăpadă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8880_a_10205]