12,626 matches
-
școală de week-end pentru copiii români din sud, împreună cu alte asociații. „Acolo, aproximativ 20 de copii vor avea bucuria de a învăța limba engleză, franceză, limba și literatura română, cât și învățătură de credință ortodoxă”, ne-a mărturisit părintele Fodor. Întâmpinarea Învierii „Pregătim, de asemenea, participarea credincioșilor noștri, cât și a invitaților din România, la Parada din Croydon, ce va avea loc pe 3 octombrie. La manifestare, grupuri ale naționalităților conlocuitoare din Croydon vor defila îmbrăcate în porturi naționale. Noi, românii
O nouă biserică românească la Londra [Corola-blog/BlogPost/93541_a_94833]
-
pătimire, fără înviere, ar duce la deznădejde și la pieire, dar și o înviere fără patimă și cruce ar însemna lipsă de onestitate. Amândouă, atât patima, cât și izbăvirea, sunt împletite, fără a-și găsi calea una fără cealaltă. În vederea întâmpinării învierii Domnului, salut pe toți cititorii ZiaruluI Românesc, cu pascalul Hristos a Înviat!” Mircea Maer Parohia „Buna Vestire, Croydon, Mitcham Road, CR9 3AT
O nouă biserică românească la Londra [Corola-blog/BlogPost/93541_a_94833]
-
urzind intrigi, ascunși cu viclenie, Năpaste-aduc cu ura lor, dureri să curgă-ndată, În lacomi ochi întrezăresc cum noi puteri i-mbată, Dar tainic este Geniul vieții, El iartă-a lor purtare, Și flori sădește-n orice loc cu blândă-ntâmpinare, Când timpul e măsura Lui, măsura Lui în toate, Iar Cerul, Veșnicul Său Dar, infernu-i veșnic noapte. Referință Bibliografică: Geniul vieții / Aurel Auraș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1838, Anul VI, 12 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
GENIUL VIEȚII de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383184_a_384513]
-
Poet cu o sensibilitate deosebită, care și-a încercat talentul pe o claviatură policromă, de la poezia iubirii, religioasă și până la stihurile pentru copii, fiind un epigramist cu simțul humorului inteligent, scriind fabule, monografii, reportaje jurnalistice etc, Gavril Moisa vine în întâmpinarea cititorilor cu un nou volum de poezii, intitulat simptomatic „Arhipelagul iubirii”, apărut la Editura „Ecou Transilvan”, 2015. Volum care radiografiază starea patologică a poeziei autorului ajunsă la stadiul acut al sentimentelor, proces afectiv ce tangențiază treapta superioară a percepției... Încă
CRONICĂ DE CARTE – GAVRIL MOISA: “ARHIPELAGUL IUBIRII” de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383187_a_384516]
-
Acasa > Strofe > Atasament > MĂRTURII Autor: Iulia Dragomir Publicat în: Ediția nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Poate că uneori cuvintele se dezlănțuie haotic, se aruncă de pe stâncile inimii în valuri, fără a aprecia corect adâncimea, lățimea, dimensiunile întâmpinărilor, se revarsă peste mătasea privirii, poate că pășesc timid, șovăielnic sau se ascund unele după altele încolonate, dezlânate, speriate, poate că se îndreaptă statornic spre centrul existenței, le simți în gândurile naturii, în atingerea trecerii, le simți cum te urmăresc
MĂRTURII de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383195_a_384524]
-
amorale, pentru care cei din camerele de gazare ori din fața plutonului de execuție nu aveau chip”. În lucrarea lui Emmanuel Lévinas „Totalitate și infinit: eseu despre exterioritate” (1999) se remarcă viziunea lui: „Ideea perfectului nu e idee, ci dorință. Este întâmpinarea Celuilalt, începutul conștiinței morale care pune în cauză libertatea mea. Acest fel de a te măsura cu perfecțiunea infinitului nu este așadar o considerație teoretică. Ea se împlinește în rușinea în care libertatea, în același timp în care se descoperă
EU ȘI CELĂLALT de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383271_a_384600]
-
cu un văl, pentru a o feri de văpaia soarelui, după obișnuința oamenilor deșertului. În timp ce se apropia, Își coborî vălul, arătându-și chipul. Era unul dintre membrii celui de al Treilea Cer: Augustino di Menico, filosoful natural. Îi ieși În Întâmpinare cu expresia afabilă a prieteniei. Dar privirea sa Înghețată Îi dezmințea acea aparentă cordialitate. Dante se puse În gardă. — Sănătate, messer Alighieri. Eram aici, În piață, ca să mă Întâlnesc cu studenții mei, când te-am zărit și m-am Întrebat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
clipă de surprindere bărbatul din interior, Înăbușindu-și un gest de mânie. În momentul În care Dante intrase, tocmai număra niște monede Într-o cutie din fier. Se grăbi să Închidă capacul, ridicându-se brusc pentru a-i ieși În Întâmpinare. — Ce motiv te aduce la noi, curmându-ți apăsătoarele sarcini ale slujbei dumitale? Sper că nu e din pricina vreunei afecțiuni a trupului, al dumitale sau al rudelor. Într-un asemenea caz, ne vom grăbi să vă oferim adăpost și leacuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
trupul, slăbit, se răzbuna. Ducându-și mâna streașină la ochi, zări la capătul celălalt al străzii Însemnele unei cârciumioare și se Îndreptă Într-acolo. — Cu ce vă pot sluji, messere? Îl Întrebă Îndatoritor cârciumarul, care Îi ieșise de Îndată În Întâmpinare. Pe tejghea erau expuse câteva tăvi cu felii de brânză și de șuncă, Înconjurate de câteva farfurii cu legume. Omul urmări privirea poetului. — Văd că Îmi prețuiți mâncarea. Nu vă veți căi de alegerea domniei voastre, luați loc, Îl pofti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
și amestecarea culorilor. Miasme grele făceau aerul aproape irespirabil. Flavio era singur și tocmai turna o substanță Într-unul din ceaune cu o măsură din sticlă. Dante Îl văzu schimbând câteva vorbe cu Însoțitorul său, iar apoi Îi ieși În Întâmpinare și avu impresia că solicitudinea acestuia urmărea mai cu seamă să Îl distragă de la acțiunea sa. Oricum, politețea lui Îi plăcu, după modul cum fusese tratat mai Înainte. Doi ochi cum nu se poate mai negri Îi străluceau cu vioiciune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
pe cel ce părea să fie șeful năvălitorilor, păru să se liniștească. Un bărbat bondoc, purtând o armură greoaie, răcnea comenzi În dreapta și În stânga și, Între timp, din ochi, părea să Îl caute chiar pe el. Poetul Îi ieși În Întâmpinare cu repeziciune, deschizându-și drum prin gloata confuză de mușterii. Poate că providența mi te trimite aici, Bargello, zise el. Oamenii aceia se puteau dovedi necesari, dacă voia să o oprească pe dansatoare și să se asigure că nici unul dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
la modul absolut o singură sursă. Preocupările futurologice ale pământenilor, ediția princeps, sunt, probabil, mai complexe, nu se pot reduce la... Roger m-a Întrerupt ciocănind În masă și ridicând două degete, ca la școală: - Pot să te Întrerup puțin? Întâmpinarea ta pare judicioasă; există Însă un contraargument ce nu poate fi ignorat. Este de presupus că, Într-adevăr, Ceilalți au dezvoltat un număr oarecare de proceduri menite să le ofere informații privitoare la viitor. Dar, atenție: oare recursul la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
dacă dumnealui îi scapă, mie nu. Dar să lăsăm acestea. De vei voi, cinstește-l, căci după cum îi vezi trupul, așa-i este și inima. Bine ați venit pe frumoasele meleaguri tătărăști! - zise numai zâmbet hanul cel tânăr, ieșind în întâmpinarea lor. — Care e vodă? - șopti Huruzuma, care stătea mai deoparte cu Iovănuț, apucându-l strâns de mână. Pe Iovănuț îl trecu, pe sub sutană, un fior din creștet până-n tălpi. Așa ceva nu mai simțise niciodată. - Uite ăla! șopti el emoționat. Episodul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
barabule de-astea, și-apoi s-aștepte ce-o da Domnul. La trei-patru poște de Cetatea de Scaun, pe dealul numit „Strungăreața”, nu departe de locul unde astăzi e o cochetă și meritată Fabrică de azbociment, vestea le ieși în întâmpinare. Drumeții poposiră imediat și ridicară cortul, așezându-se la sfat. După un ceas și mai bine, hotărâră să trimită doi slujitori înainte la Ieși, să vadă dacă zvonul e adevărat, iar dacă el se adeverea, să-ncerce să afle cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ochi fantasticele grote din adânc, cu fluviul subteran, în mod concret - după ce „văzusem“ totul, odată, demult, creat de Dante numai din cuvinte. Și era ca și cum nu exista nici o deosebire între creația cuvintelor și ce vedeam eu acum. Memoria venea în întâmpinarea realității - sau memoria era chiar realitatea, a cărei definiție (sau explicație) nimeni nu reușise vreodată s-o dea satisfăcător. Am coborât treptele de piatră, lungi de șaptezeci de metri, pentru a zări licărind o altă lume. Ca în Divina Comedie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
lui Agheev „emană un magnetism aparte cu care te cucerește definitiv“. D. Merejkovski, o personalitate proeminentă a exilului rus, intervine și el în revista varșoviană Meci (13-14 din 5 aug., 1934) cu un articol care depășește gestul unei critici de întâmpinare. Cu prilejul amintit, autorul lui Iulian Apostatul consideră că Povestea cu cocaină este o mare izbândă artistică pe care, printr-un examen de profunzime, o plasează în filiație dostoievskiană, numindu-l pe M. Agheev „un Dostoievski din deceniul patru al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
o ajunge din urmă pe cea de-a doua, mă aruncam în direcție opusă, pe urmele primei femei pe care n-o mai găseam pentru că se depărtase prea mult. Îmi făceam loc cu greu printre oamenii care-mi veneau în întâmpinare, căutam disperat și, cu cât mă agitam mai tare, cu cât căutarea era mai îndârjită, cu atât mă încredințam pe mine însumi că ea, tocmai ea, cea care m-a chemat, cea care m-a privit peste umăr și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
toți din încurcătură. Cu toate că nu era foarte beat, el se prefăcu beat turtă și astfel se scoase pe sine din rândul celor vinovați. Deschizându-și brațele cu atâta foc, încât picioarele i se îndoiră din genunchi, el o porni în întâmpinarea nou-sositei. Își ținea burta înainte și cânta ceva cu glasul lui behăit de bețiv. Apoi își întrerupse behăiala și se opri radios. În momentul acesta între mine și stăpâna apartamentului avu loc următorul dialog: Ea. Colegul dumneavoastră cântă minunat. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
inima îți zboară și apoi cade la locul ei abia după un timp. Imediat ce subreta deschidea ușa uriașă, albă și lăcuită, imediat ce mă luau în stăpânire liniștea și parfumul acestei locuințe foarte mari și foarte scumpe, Stein îmi venea în întâmpinare cu o grabă aferată. Prinzându-mă de mână, mă ducea repede la el în cameră, unde începea să caute înfrigurat prin buzunarele costumelor din dulap, ieșind din când în când și în coridor unde, probabil, continua să caute în buzunarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
În momentul acela intră în cameră Hirghe. Era într-un halat și ținea cu mare grijă ceva în mâinile lui strânse la piept. Imediat ce intră, ba nu, imediat ce deschise ușa cu genunchiul, toți - Mik, Zander și Nelly - îi ieșiră în întâmpinare. Cum Hirghe nu se oprea, reveniră împreună spre masa lăcuită, unde lumina era mai mare. Mă apropiai și eu. Pe măsuță fu depusă o cutiuță de tablă, ca acelea în care, la magazinul lui Abrikosov, se vând saleuri, doar că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
surprins faptul că lângă fereastră becul mai arde încă; apoi am încercat să-mi amintesc când anume am uitat să-l sting. Dar n-am apucat s-o fac, căci, sprijinindu-se greu pe brațele fotoliului, mama se ridică în întâmpinarea mea. Cu ochii în ochii mei, începu să se apropie încet de mine. Era o liniște înspăimântătoare, doar la bucătărie se auzea cum picură apa în chiuvetă. - Hoțule, spuse mama, abia mișcându-și buzele pe fețișoara ei galbenă. A pronunțat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
orășel dispăruse complet iar față de vipia din drum, aici domnea o răcoare plăcută. În afară de el nu se mai afla nici un client acolo și un chelner în vârstă, mai mult lat decât înalt îi ieși zâmbind cu gura până la urechi în întâmpinare. Poftiți, bine ați venit, domnule ofițer! Luați loc la noi! se aplecă servil acesta, de ziceai că se rupe de spate. Unde vă place, așezați-vă unde vă vine mai bine! Cristi îl privi încruntat, mirându-se că omulețul îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
nu putea fi ignorată. Cipru era situat la porțile Orientului, oamenii cu bani din țările arabe riverane Mării Mediterane erau nevoiți să zboare până la Londra ca să poată juca. Amplasarea unui cazinou, ori poate chiar mai multe, la Nicosia, venea în întâmpinarea dorinței acestora de a-și cheltui banii. Cine se trezea primul și ocupa piața, nu avea decât de câștigat. Nu stătuse mult pe gânduri, plecase în insulă și cumpărase un teren chiar la marginea capitalei, într-o zonă retrasă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
tot respectul de a Înregistra - obiectiv și nepărtinitor - tot ce era de consemnat despre cei care-și Încheiaseră călătoria lumească și acum se Îndreptau spre cea veșnică. (Fiindcă ei cred În minunea reînvierii biblice, iar prin imensa cartotecă vin În Întîmpinarea acelei clipe. Astfel Încît fiecare Își putea regăsi apropiații, și chiar propriul trecut dat uitării. Acel registru ar fi putut deveni atunci, În clipa reînvierii, un adevărat tezaur al aducerilor aminte și unică mărturie.) Desigur, pentru ei nu există diferențieri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
de nevăzute și atît de reale, mai reale decît cerul de deasupra capului său, mai reale decît scîrțîitul oiștii carului și decît larma mulțimii care Îi Însoțea, murmurînd rugăciuni și cîntări. 16. Oh, fiți binecuvîntați, voi cei care ieșiți În Întîmpinarea Împăratului! - Nu, ăsta nu mai era vis; mai avea Încă În urechi glasul acela, deci nu atît chipul, ci glasul extaziat, Înfiorat de teamă ori de ardoare. „Oh, fiți binecuvîntați!“ Deodată, cum stătea nemișcat În car, văzu o barbă roșiatică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]