1,471 matches
-
zi m-am trezit stând pe calea ferată și așteptând să vină trenul... Mi se părea că viața mea nu mai are nici un rost, că nici nu începuse bine și se terminase... Ce viitor m-ar fi așteptat?... Ca și cum nenorocirea întâmplată tatălui tău nu era de ajuns!... Nu era de ajuns. Trebuia, vezi bine, să suferim cu toții, până la a șaptea spiță!... Din cauza asta mama s-a îmbolnăvit de inimă și era chiar să moară... Rămăsesem numai eu și cu ea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
apoi din țară, pentru că încercase să obțină eliberarea din închisoare a unui om despre care era convins că nu avea nici o vină. Înțeleg foarte bine, o asigură el, cu glasul gâtuit de emoție, și îmi pare foarte rău de cele întâmplate... N-aveai de unde să știi... Am vrut de mai multe ori să-ți spun adevărul, dar mi-a fost teamă... De cine?! exclamă el mirat. De tine, îi mărturisi fata. De mine?! Da, de tine, dragul meu Einstein, chiar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
drumul spre clasă am stat cu capul în pământ, aveam două beneficii: primul era că reușeam să scap de scenele de perversiuni din holul liceului sau de victimele-tocilari ai echipei de fotbal și al doilea: reușeam să meditez la cele întâmplate. Ca de obicei, scaunul meu era gol, așezat ușor înclinat spre fereastră, în spatele clasei, izolat. Banca era scrijelită, astfel lăsând-o, însă parcă ceva nu era la locul său, însă nu percepeam nimic diferit, străin. M-am așezat și mi-
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
aibă companie. Era clar, venise timpul ca musafirul nepoftit să fugă cât o țineau picioarele. După vreo douăzeci de minute, ajunse acasă la bunici. Se strecură înăuntru fără să trezească pe nimeni, direct în camera ei, cu gândul la cele întâmplate. Avea două variante: ori tocmai văzuse magie adevărată, ori înnebunise complet. Spera sincer ca prima variantă să fie cea corectă... Rus Raul, clasa a VIII-a Școala Gimnazială „Avram Iancu” Târnăveni Mureș profesor îndrumător Fodor Daniela Un fir de iarbă
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
le dăduse Christian Înainte de a-și lansa SOS-ul, apelul may-day. Marie se trezi, cu mîna În aceea a lui Lucas, adormit gata Îmbrăcat alături de ea. Se duse să facă niște cafea și Îi Întinse o ceașcă, scuzîndu-se pentru cele Întîmplate În ajun. - Era doar un coșmar, zise el amabil. - Mă refeream la ce s-a petrecut... Înainte, Îngăimă ea. - Vrei să zici: ce nu s-a petrecut. Se făcu roșie, el Îi zîmbi. - Nu-ți face griji, deja am uitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Își dădu seama că tremura de frig. Cu briceagul În scobitura palmei, se strecură sub duș Într-un nor de aburi. Apa caldă curgîndu-i pe trup Îi dădu o senzație de deliciu, făcînd-o să-și spună fugar că, În pofida celor Întîmplate, plăcerea tot exista. Deschise mîna și se concentră asupra micului obiect. Îl frecă și descifră clar pe sideful care se ivea două inițiale: LK, Loïc Kermeur. Durerea se făcu simțită, mai puternică decît orice. Oferindu-și obrazul ploii dese a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
indiferenței. S-ar fi așteptat la un gest de milă, de Înfiorare. Măcar de stupoare. Acel zid al nimicului era, oare, dovada vie a netulburării așezate a Înțeleptului, ori un indiciu că știau ceva? Oamenii aceia aveau cunoștință de cele Întâmplate. Iar unul dintre ei, mai mult decât ceilalți. La un moment dat, vraja se rupse, iar chipurile celor de față se Însuflețiră dintr-o dată cu expresiile uimirii și ale compasiunii la care se așteptase, În timp ce un cor de exclamații reproducea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
fie prea târziu. Îi dădu drumul. Cerșetorul rămăsese rezemat de perete, Îndurerat, și căuta să-și recapete suflarea. Dante gâfâia și el cu suflul retezat. Își trecu o mână peste ochi, ca și când ar fi dorit să șteargă cu buretele cele Întâmplate. — De ce ești acoperit cu straiele astea murdare? Iar ceilalți sunt oare... — Aceia? replică Giannetto, arătând spre trupurile prăbușite de jur Împrejur. Câțiva se mai mișcaseră, ridicându-și capul, dar mai apoi se Întinseseră la loc, indiferenți, ca și când, În locul acela, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
vreun zbir al cardinalului să Îi fi luat deja urma. Scrută cu luare aminte chipurile trecătorilor, fără să observe Însă nimic suspect. Continuă să Înainteze cu pași repezi, lipindu-se de fațadele edificiilor, cu capul plecat, reflectând asupra celor abia Întâmplate. Acquasparta negase totul. Dar faptul că ajunsese la Florența imediat după sosirea meșterului din Como putea fi, Într-adevăr, o simplă coincidență? Poate că Ambrogio, fugind de la Roma, lăsase În acest oraș o urmă a intențiilor sale, iar acea urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
pumnul strâns. În cele din urmă, se deșteptă din toropeală. — Ai dreptate, messer Alighieri, și poate că la asta ne gândim cu toții. Nu numai dumneata ai scrutat printre umbrele acestui mister, ci și conștiințele noastre au fost tulburate de cele Întâmplate, iar mințile noastre, ca și a dumitale, s-au aplecat asupra anevoioasei cercetări a adevărului. Dar, la fel cum inteligența domniei tale s-a vlăguit pe calea spre soluție, nici ale noastre nu au izbutit să ajungă la nici o concluzie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
unui detectiv de la Omucideri, o copie la indigo în dosarul medicului legist, alte câteva formulare completate pentru înmormântarea ei în cimitirul săracilor. Singura bubă cu dorința asta a mea este că ea nu și-ar fi dorit așa ceva. Deși cele întâmplate au fost de-o atrocitate înspăimântătoare, ea ar fi dorit ca ele să fie aduse la cunoștința lumii întregi. Și, din moment ce i-am rămas dator și sunt singurul care cunoaște întreaga poveste, mi-am asumat sarcina de a așterne pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
de scuze pentru comandantul Horrall și comandantul Green. De dragul pensiei tale, te sfătuiesc să fii spășit. Lee, vlăguit, spuse: — Vreau să merg la TJ și să-l caut pe tipul cu pornografia. Loew clătină din cap. — Având în vedere cele întâmplate, aș cataloga cererea ta drept ridicolă. Vogel și Koenig se duc la Tijuana. Tu te întorci la Arestări, iar tu, Bleichert, rămâi la cazul Short. La revedere, domnilor polițiști. Loew se întoarse în grabă la mașina cu însemnele poliției. Șoferul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
destinul care vroia să mă scoată din încurcătură. Zâmbetul Martei m-a făcut să uit de scuze. Am rămas în lumină, cu ochii la rochia ei de cânepă desfăcută la piept și simțeam o căldură plăcută topind jena pentru cele întâmplate. La un moment dat, înțelegând motivul liniștii mele, și-a încheiat grăbită nasturii. Dar am știut în clipa aceea că voi reveni în casa Martei. Și poate și ea a știut. Ceva ca o provocare tăcută ne apropia acum. — Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
Hingherul a fost văzut târând de pe țărm trupul câinelui împușcat. Pe urmă a dispărut, nu l-a mai zărit nimeni. Își făcuse, se vorbea, un sălaș în bălării. În aceeași noapte, plimbându-mă, fiindcă nu puteam să adorm după cele întâmplate, am nimerit, în spatele azilului, puțin mai departe, dincolo de o magazie veche de lemn, peste niște ziduri dărăpănate și înverzite de licheni care nu susțineau nici un acoperiș. Am crezut că era un WC și am intrat. După câțiva pași, am încremenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
-a le mîna-n trecut. Deși privesc nainte-mi noaptea bătrână ruptă, Și văd c-o lume nouă dintr-însa se ridică, Dar pârghia aceea, ce desfăcând tenebre, Ridică viitorul - puterea care toarce Al vremii fir - aceea îmi e necunoscută Vai! cele întîmplate istoria le spune Și cele viitoare și-aruncă umbra lor În atmosfera groasă a zilei cei de azi. De ce se-ntîmplă toate, așa cum se întîmplă, Cine mi-a spune-o oare? - E plan, precugetare, În șirul orb al vremei și-a
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Tu ne-ai luat această frumoasă amăgire. ― Vina mea, prin urmare, e că nu m-am sacrificat ca să întrețin o minciună. Chiar nu interesează pe nimeni ca aveam șaptezeci de ani când am abjurat? ― Ce importanța are vârsta în cele întîmplate? ― Uriașă. La șaptezeci de ani e foarte greu să mai fii trufaș. Nu-ți mai arde să sfidezi nimic, după ce înțelegi că unica sfidare pe care ai dori-o nu ți-o mai poți îngădui. Când vei ajunge la vârsta
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
le pasă de descoperirile mele... Și, în clipa aceea, am înțeles, uimit, că, în loc să mă coboare, abjurarea m-a înălțat, poate... ― Cum așa? ― Înainte, eram convins că totul mi se cuvine și nu vedeam nici o limită a geniului meu. Cele întîmplate m-au scos din asta și m-au ridicat la calitatea de om. Inchiziția e o mașină de strivit suflete . În fața ei, am descoperit, o dată cu spaima de moarte, lucruri despre care nu știam nimic, melancolia, îndoiala, regretul, slăbiciunea, disperarea... Niciodată
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
răstoarne poloboacele, ținute în frânghii. Vinul suna sub doage și mirosul lui proaspăt îmbată nările negustorului. Butoaiele acelea erau averea lui, sub cercurile de fier clipocea sângele său. Abia târziu, după ce mâncase cu oamenii, Stere își aduse aminte de cele întîmplate. Cântări galbenii și-i numără. Se pierduseră doi... Nu se mai clintea inima negustorului! Fiecare cu norocul lui!" își zicea. Dac-ar fi stat și-ar fi plâns de mila altora, unde ajungea? Câteodată se încrîncena carnea pe el. Prea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
apărut Ben, pentru că altfel am fi dat de rău de tot de bucluc. Se uită la mine. Cum i-ai convins pe cei de la poliție? A, păi, prietenul meu, inspectorul detectiv, zisei eu, jenantă. Hugo trebuie că regreta mult cele întâmplate, pentru că nu s-a prins de nimic. Nici urmă de gelozie pe fața lui. Mi-am dat seama că se întâmpla ceva ciudat după modul în care vorbeai, așa că am riscat și l-am rugat să trimită vreo doi polițai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
identitatea. Îi aruncă o privire indiferentă, după care făcu semn spre cealaltă parte a apartamentului. Cu o voce rece ca gheața, îi spuse: Cred că te așteaptă cineva. Ieși din cameră cu un mers aproape împleticit, incapabilă să asimileze cele întâmplate. Cum putuse să facă așa ceva fără permisiunea ei, fără măcar să vorbească cu ea? O ura chiar atât de mult pe acea Maggie Costello pe care o cunoscuse înainte, încât voia să șteargă ultimele ei urme, înlocuind-o cu o soție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
să stau deoparte. —Casa Albă nu e de acord. —Ei bine, Casa Albă poate să se ducă dracului, nu-i așa? Bonham se lăsă pe spate, ca și cum și-ar fi studiat prada. După o pauză spuse: —Asta e din cauza... celor întâmplate, nu? Maggie se uită afară pe fereastră, încercând să-și rețină lacrimile. —Ascultă, Maggie. Știm ce s-a întâmplat. Ai făcut o greșeală foarte gravă. Dar asta e doar o pată neagră pe o reputație altfel impecabilă. Din punctul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
dificil pentru tine. Nu e asta una din specialitățile catolicilor? Anularea păcatelor prin răscumpărare? Mântuirea și toate celelalte? Deci asta e șansa ta. — Nu e chiar atât de simplu. —Adevărat. N-o să-i aduci înapoi pe cei pierduți din cauza celor întâmplate. A greșelii tale. Dar poți opri pierderea și mai multor vieți. Și asta nu are cum să nu conteze. Nu-i așa? Era pe cale să-i spună că i-a promis lui Edward că nu va mai călători. Dar se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
pentru intrarea mea în scenă. —A, da. Deocamdată rolul meu strict este să conving pe toată lumea să-și păstreze calmul. Mai exact, să determin votanții să-și mențină pozițiile. —A, „votanții“. Davis schiță mici ghilimele cu degetele. Păi, după cele întâmplate aseară, eforturile trebuie să se concentreze asupra dreptei evreiești. Cei de acolo au luat-o razna și susțin că mortul e un martir. Cred că a fost o chestie intenționată? Spun tot felul de lucruri. O revelație subită străbătu chipul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
i s-ar fi transformat în beton. Se așeză cu coatele pe genunchi. Se terminase. Încercarea ei de a duce o viață normală eșuase. Și iat-o din nou singură, într-o cameră de hotel străină. Totul era din cauza celor întâmplate anul trecut, își dădea seama de asta. Se gândise că relația cu Edward va exorciza monstrul, dar în cele din urmă fusese înghițită de el. Ridicând capul, privi afară, la întunericul Ierusalimului, știind că era ceva tipic pentru ea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
încă unul, bătăile inimii ei domolindu-se treptat, în timp ce el rămânea neclintit ca marmura. În cele din urmă, îl convinse să se așeze, repetându-i că suferise un șoc teribil, că trebuia să-și acorde timpul necesar ca să accepte cele întâmplate și că abia după aceea putea gândi limpede. Știa că nu o ascultă, dar spera măcar că, la fel ca și alți bărbați furioși dinaintea lui, va fi potolit de sunetul vocii ei. Voia să-i facă o cană cu ceai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]