89,143 matches
-
asta mă simt vinovat că sunt aici și nu m-a înghițit tsunami-ul... Până una-alta, misterul stării sale de sentimentalism acut, continuă. Poșta rubricii. Doamna ministru Mona Muscă, satul Hodoșa, județul Harghita. Nu vă mai lăsați timorată de întrebările lui Robert Turcescu: numele regizorului (Dan) Puric se citește, într-adevăr, așa cum se scrie, nu ,Purec", cum l-ați pronunțat dvs. la emisiunea ,%" din seara zilei de 22.06. Dar, având în vedere zootehnia puternic dezvoltată din județul Harghita, poate
Frunzăverde, cu crengi cu tot... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11573_a_12898]
-
s Seminary Press, Crestwood, New York, 2009, pp. 13-14. Această carte a ajuns cunoscută teologilor români și prin recenzia alcătuită de Pr. Asist. Univ. Dr. Nicolae Răzvan Stan, în Revista Teologică, Nr. 3, 2011, pp. 196-199. 3 Ipolit al Romei, la întrebarea: „Ce este îndumnezeirea?” și să traducem în viața creștină de zi cu zi această învățătură, care rezumă întreaga iconomie a mântuirii 5. Sfântul Ignatie Teoforul La un deceniu după dizolvarea comunității ioanine, Sfântul Ignatie al Antiohiei trece prin provincia Asiei
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
mare. Ora 15:30: După o foarte scurtă pauză, întâlnirea cu cei 30 de actori ai Naționalului, în sala de repetiții ,I.L. Caragiale". Și actorii merg pe încredere. Un atelier e un câmp deschis de lucru, le explică Andrei Șerban. Întrebarea pe care trebuie să ți-o pui mai mult e aceea asupra instrumentului propriu: ,nimic nu-mi aparține, decât eu însumi". Se fac referiri la cartea lui Stanislavski, Munca actorului cu sine însuși, adică la importanța de a te întoarce
Atelier Teatral - Andrei Șerban by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/11567_a_12892]
-
interpreții erau întrebați care le-a fost intenția. Urma analiza scenei, o extraordinară hermeneutică a textului, o provocare intelectuală prin care regizorul te trimitea la esența scenei, a piesei, a conflictului sau a personajului. Limpeziri ce trezeau noi și noi întrebări, meditații. În stil meyerholdian, două grupuri ale aceleiași scene din Visul unei nopți de vară au fost rugate de regizor să dea următoarea interpretare: primul grup spunea textul, în timp ce acesta era exemplificat prin gesturi de celălalt grup. De ce? Ca să se
Atelier Teatral - Andrei Șerban by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/11567_a_12892]
-
consumatorii unui hidromel de istorie mare fermentată cu petite causerie, Alice Voinescu, Mihail Sebastian, Enescu, Noica, Grigore Gafencu... Nume dintr-un jurnal prescurtat, poate mai puțin riguros, prin capriciile memoriei dar, de bună seamă, mai încîntător. Un drum jalonat de întrebări curioase însă arătînd, prin felul cum taie ,porțiile" de plimbare, o metodă a bunului șuetar, care-și trage scăunelul mai lîngă conviv și-i mai dă, din timp în timp, un alt făgaș. Gazda, la rîndu-i, ca într-un joc
Ce a mai rămas din zi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11582_a_12907]
-
fi ajuns în vîrf îi declanșează nostalgia (de la gr. nostos 'întoarcere' și gr. algos 'durere': întoarcere dureroasă și durere a întoarcerii). Apolodor este un dezrădăcinat încununat de succes într-o țară străină care ajunge în chip necesar să-și pună întrebări asupra obîrșiei sale. Călătoria sa spre ținuturile de baștină descrie traseul mitic al unui pelerinaj spre centrul lumii, în căutarea sinelui. Din clipa cînd străinătatea lui la circ îi devine evidentă, el își dă seama că nevoii care îl trage
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
două decenii o catedră de literatură în Anglia. A cucerit o reputație de savant, cu intuiții inopinate, nu rareori excentrice. Nimeni nu a protestat că o reuniune oficială a admis în expozeul central un ton mai puțin ceremonios și unele întrebări provocatoare. Cum e citit în prezent autorul în afara școlii cu programul obligatoriu și a seminariilor de specialitate în universități? Ce poziție ocupă el printre formatorii de opinie contemporani, în care curente inovatoare pe planul artei, filosofiei, eticii poate fi plasat
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
ideilor susținute de domnii Popescu și Cristoiu. Eu însumi am avut în suficiente rânduri - și am și astăzi - rezerve masive față de unele poziții ilustrate de jurnaliștii menționați. Dar nu le-am pus și nu le-aș pune vreodată sub semnul întrebării dreptul de a-și prezenta opiniile. După cum consider că și contestatarii lor sunt perfect legitimi în a-i combate. Problema e că, de data aceasta, a fost vorba de un atac în haită, de un tir concertat mai ales asupra
Rușinea, dizgrația by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11620_a_12945]
-
fi, la a doua vedere, o simplă, banală și nu prea onorabilă încercare de a scoate din joc niște competitori nu tocmai ușor de învins. Că am dreptate, o dovedește evoluția evenimentelor în zilele imediat următoare: aproape toate semnele de întrebare ridicate de Cristian Tudor Popescu și Ion Cristoiu și-au găsit ecou în articolele și intervențiile indignaților de mai ieri. Ca să nu spun că în faimoasa conferință de presă din 1 iunie (ziua copilului, nu?) întrebările bine țintite ale jurnaliștilor
Rușinea, dizgrația by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11620_a_12945]
-
aproape toate semnele de întrebare ridicate de Cristian Tudor Popescu și Ion Cristoiu și-au găsit ecou în articolele și intervențiile indignaților de mai ieri. Ca să nu spun că în faimoasa conferință de presă din 1 iunie (ziua copilului, nu?) întrebările bine țintite ale jurnaliștilor tineri au însemnat o capitulare indirectă în fața tipului de intuiții care l-au făcut pe C. T. Popescu să se uite la proaspeții eliberați mai puțin ca la niște eroi, ci ca la posibili pioni într-un
Rușinea, dizgrația by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11620_a_12945]
-
clivaj între mască și persoană, la alții masca și persoana s-au contopit. Se crede că prin cuvinte oamenii pot exprima mai mult decît prin gesturile lor sau prin mișcările corpului.Nu-i adevărat! Acord o mare atenție răspunsului la întrebarea " ce-mi poate spune corpul?" Descifrarea acestui limbaj și fixarea lui pe pelicula fotografică - mi se pare de maximă importanță. Metamorfozele limbajului corporal sunt flagrante mai ales în imaginile din albumul Urmele Puterii. La sfîrșitul seriei de portrete, Gerhard Schröder
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
vă pot spune: le cer persoanelor al căror portret îl realizez o privire calmă, deschisă, nu o gură care rîde. Doresc să fixez persoana în toată autenticitatea ei pe peliculă, și nu o fizionomie de show. R.B.: Si acum ultima întrebare : credeți în forța privirii sau în cea a momentului, a clipei? H.K.: În amîndouă. Îmi amintesc de oameni pe care i-am zărit o clipă și această imagine mi-a rămas întipărită pentru totdeauna în memorie. Există desigur și priviri
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
anonime dar și ale altora care au aparținut lui Coșbuc, Aura Buzescu, Sturdza-Bulandra, N.D. Cocea, Delavrancea, Octav Băncilă, N. Vermont, G. Tattarescu, I. }uculescu, G. }ițeica V. Voiculescu etc. Această contiguitate a graficii cu documentarul naște, în mod legitim, următoarea întrebare: cîtă libertate a gestului, cîtă jubilație a privirii și cîtă grijă pentru forma de exprimare există în aceste desene și dacă nu cumva ele sînt doar consecința unei predispoziții pioase și a unei simple capacități de a admira. Oricare ar
Desenul și memoria by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11638_a_12963]
-
mari prietenii. - După câte îmi dau seama, din mai multe texte ale Dvs., dar și din conferințe publice, pentru Al. Husar un reper înalt rămâne Tudor Vianu. Vă întreb, pentru că într-o anchetă a revistei "Cronica" de prin 1982, la întrebarea " Ce apreciați la un critic", ați răspuns: "Apreciez, mai ales, caracterul. El, caracterul, dă autoritate sacerdoțiului critic". - Cum să nu recunosc un reper înalt în Tudor Vianu? Inevitabil, a devenit mentorul meu. Dincolo de prelegeri, ne-a lăsat lecții de-o
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
său Dicționar al înțelepciunii, selectând din 420 de autori 680 de opere, în 14 limbi, pe lângă traducerile sale din literatura sanscrită și persană, din filosofia greacă, latină etc., rămâne un monument al culturii noastre, demn de o tradiție renascentistă. - O întrebare ce ține mai mult de o curiozitate personală. I-ați cunoscut pe Lucian Valea și Th. Mihadaș, scriitori din generația Dvs., care au fost, o vreme, profesori la Liceul Năsăud, amândoi foști deținuți politici. Ce relații ați avut cu ei
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
atrage spectatorii care au fantezii legate de ea, mai ales că joacă rolul unei asistente medicale. Profitînd de buna dispoziție a regizorului, care, deși a mărturisit că este obosit, a fost foarte disponibil, l-am rugat să răspundă la cîteva întrebări. -...acum zece ani, la emisiunea Irinei Margareta Nistor. Erați proaspăt premiat la Dakino... - A, nu, n-am luat premiu la Dakino. Am prezentat filmul la Dakino. Era în 1995. -Era un film foarte dur, dar universal... -Dar, nu, n-am
Interviu cu regizorul Cristi Puiu - De la Cannes la Iași by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/11636_a_12961]
-
că auzeam huruitul avântat al economiei 1), nu ?. Care vuiet, într-un context un picuț mai larg, și mai plastic vorbind, semăna cu momentele apropierii conferinței de presă a răpiților din Irak. Câtă emoție! Iacă-tă-i: trei oameni tineri sub bombardamentul întrebărilor nu prea colegiale ale... colegilor de breaslă, "Trei, Doamne, și toți trei" reușind timp de vreo oră și jumătate să ne spună, cu detalii, nimicuri gigantice, fapt care l-a făcut pe Haralampy să soarbă setos niște pălincă și să
Folclor și alte povestiri televizate - din pădurea românească by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11641_a_12966]
-
altor dosare controversate: Mircea Eliade, Emil Cioran, Mihail Sadoveanu, George Călinescu. Întîlnirea extremelor este o carte fundamentală. Ea combină poezia și matematica, fizica și romanul, spațiul și timpul, epistemologia și semiotica, calculatorul și literatura, filozofia și știința, identitatea și alteritatea. Întrebările pe care și le pune Solomon Marcus sînt întrebările vremii noastre și, de aceea, cartea sa se citește cu pasiune și entuziasm. Nu știu - și nici nu contează - dacă toate răspunsurile oferite de autor sînt definitive. Importante rămîn întrebările. Nu
Matematică și literatură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11645_a_12970]
-
George Călinescu. Întîlnirea extremelor este o carte fundamentală. Ea combină poezia și matematica, fizica și romanul, spațiul și timpul, epistemologia și semiotica, calculatorul și literatura, filozofia și știința, identitatea și alteritatea. Întrebările pe care și le pune Solomon Marcus sînt întrebările vremii noastre și, de aceea, cartea sa se citește cu pasiune și entuziasm. Nu știu - și nici nu contează - dacă toate răspunsurile oferite de autor sînt definitive. Importante rămîn întrebările. Nu este în intenția lui Solomon Marcus să dea sentințe
Matematică și literatură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11645_a_12970]
-
alteritatea. Întrebările pe care și le pune Solomon Marcus sînt întrebările vremii noastre și, de aceea, cartea sa se citește cu pasiune și entuziasm. Nu știu - și nici nu contează - dacă toate răspunsurile oferite de autor sînt definitive. Importante rămîn întrebările. Nu este în intenția lui Solomon Marcus să dea sentințe care să devină indiscutabile. Dimpotrivă, prin chiar spiritul său, cartea invită la dialog și la lărgirea continuă a cadrului discuției, în sensul teoriei lui Gödel. În ultimă instanță, Întîlnirea extremelor
Matematică și literatură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11645_a_12970]
-
adevărat vreodată. În trenul acesta sînt prizoniera frigului, iar frigul, ca și cel de dinainte de 1989, mă paralizează și mă sperie. Cum aș rezista unor astfel de experiențe prelungite? Dure. La limită. Cum aș rezista luni sau ani de zile? Întrebări pe care mi le pun în unele nopți ca aceasta. Cum aș rezista umilințelor prelungite, durerii fizice, izgonirii din mine, ce aș face dacă aș rămîne fără cărțile și obiectele care mă alcătuiesc, fără cei pe care îi iubesc, dacă
După Auschwitz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11657_a_12982]
-
o dată. Carevasăzică, într-un ghetou, un deținut evreu italian, inginer chimist la a treia generație, licențiat SUMMA CUM LAUDAE al Universității din Torino, Primo Levi își inițiază un "coleg" în teribila călătorie în Infern. Cel al lui Dante. }in minte întrebările scurte, retorice, ale lui Levi. "Cine e Dante. Ce e Comedia. Ce sentiment curios de noutate încerci, cînd vrei să explici pe scurt ce e Divina Comedie. Cum e împărțit Infernul, ce este Talionul." Și se opresc în Cercul al
După Auschwitz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11657_a_12982]
-
ochilor noștri, spectatori-numere, pantofi, pași, drumuri, popasuri, pași. Intră Primo Levi. Marian Râlea. ZOHREINU! AMINTEȘTE-}I! Este ceea ce va încerca să facă acest personaj și actorul său o oră și ceva, urmînd, mai mult sau mai puțin, traseul jalonat de întrebările a trei ziariști, două femei și un bărbat. Este ceea ce încearcă să șoptească acest spectacol al lui Măniuțiu în urechea fiecărui spectator-martor. Este încercarea lui ca artist, să facă apel la un tip de memorie care, prin cunoaștere, să alieneze
După Auschwitz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11657_a_12982]
-
o anumită blazare, am impresia că preocuparea pentru Arghezi se află astăzi într-un unghi mort, ca și aceea pentru Mihail Sadoveanu. Pentru a suscita din nou interesul față de Arghezi e nevoie de schimbarea subiectelor tradiționale de meditație, de schimbarea întrebărilor, adică a modului de a interoga opera și biografia. Curiozitățile, oricum, nu mai sunt astăzi aceleași cu cele din anii ´30 sau din anii ´70, când interesul pentru Arghezi atinsese forme maxime. Punând mereu unele și aceleași întrebări, în 1927
Premise pentru un nou Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11652_a_12977]
-
de schimbarea întrebărilor, adică a modului de a interoga opera și biografia. Curiozitățile, oricum, nu mai sunt astăzi aceleași cu cele din anii ´30 sau din anii ´70, când interesul pentru Arghezi atinsese forme maxime. Punând mereu unele și aceleași întrebări, în 1927 (anul debutului în volum), în 1967 (anul morții scriitorului) sau în ...2007 (ca să dau un ritm temporal din 40 în 40 de ani de posibilă înnoire a perspectivei critice), riscăm să răspundem prin clișeele tradiționale, foarte rezistente. A
Premise pentru un nou Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11652_a_12977]