3,589 matches
-
Tactic-Coordonarea-intelligence-ului-din marketing-si-vanzari.html 10.http://www.plandeafacere.ro/Tutorial/Modele de-planuri-deafacere/Modele.html 11.http://www.scritube.com/management/marketing /Strategia-itactica-de-marketi23862315.php 12. http://www.strategic.ro/marketing/marketing sportiv.html III. Legislație 1.Legea nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privați pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii care cuprinde prevederi încurajatoare pentru fenomenul antreprenorial 2. Legea nr. 571/2003, coroborată cu HG 44/2004 privind Codul fiscal cu normele metodologice de aplicare actualizată la 1 ianuarie 2010 3
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
o abordare mai generală, ea este susținută de faptul că omul are, în fapt, nevoi nelimitate, în timp ce resursele de care dispune sunt, dimpotrivă, esențialmente limitate. De aici rezultă o problemă de alegere, la nivel individual (sau microeconomic, spre exemplu), aparținîndu-i întreprinzătorului care trebuie să decidă, în cadrul unui buget limitat, care sunt resursele pe care le va afecta pentru a cumpăra materii prime și care pentru forța de muncă; sau la nivel global (sau macroeconomic), unde guvernul are de făcut propriile alegeri
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
altă consecință î independenței, a fost proclamarea României ca regat și a lui Carol I ca rege la 14 martie în 1881. Perioada de după 1878 a fost decisivă pentru consolidarea României moderne. În noul context, statul șia asumat rolul de întreprinzător al dezvoltării generale a țării. Instituționalizarea mecanismelor economice, administrative și juridice, specifice modelului de dezvoltare capitalist occidental, a însemnat o integrare rapidă și definitivă a economiei românești în circuitul economic european. Independența României și proclamarea regatului a influențat lupta românilor
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Philadelphia si Los Angeles. În programele speciale de mediere în comunitate s-au format grupuri de voluntari care mediau disputele din comunitatea în care trăiau, inclusiv cele dintre vecini, membrii familiilor acestora, proprietari de terenuri, consumatori si vânzători sau mici întreprinzători. Succesele programelor menționate au fost impresionante, acestea reușind în climatul de după anii ‘60 (când se milita împotriva violenței), să ofere răspunsuri punctuale pentru conflictele manifestate. Exponenții din acest domeniu au fost adesea motivați de convingerile personale si au urmărit să
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3126]
-
altă consecință î independenței, a fost proclamarea României ca regat și a lui Carol I ca rege la 14 martie în 1881. Perioada de după 1878 a fost decisivă pentru consolidarea României moderne. În noul context, statul șia asumat rolul de întreprinzător al dezvoltării generale a țării. Instituționalizarea mecanismelor economice, administrative și juridice, specifice modelului de dezvoltare capitalist occidental, a însemnat o integrare rapidă și definitivă a economiei românești în circuitul economic european. Independența României și proclamarea regatului a influențat lupta românilor
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
autorul prezintă această dramă că pe o tragedie epica" [Albérès, Istoria românului modern, 1968, p.75]. Lumea pe care o propune Zola pare să fie diferită de cea a personajelor flaubertiene și maupassantiene. În ea regăsim figurile cuceritorilor, cum sunt întreprinzătorii Saccard, Octave Mouret sau medicul Pascal, care au energia, voința și capacitatea de luptă a personajelor balzaciene. Românul zolist își găsește structura fundamentală în schema dinamică a invaziei, a luptei și a cuceririi. Energia și dorințele personajului îl pun în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
consum) legate între ele prin rețele de schimb și o solidaritate funcțională pentru a împlini activitatea economică. b) Este o economie de întreprindere Întreprinderea este unitatea economică de producție ce asigură legătura între piețele produselor și piețele factorilor de producție. Întreprinzătorul combină acești factori (munca și capitalul) procedînd la comparații ale prețurilor (prețuri de revenire, prețuri de vînzare). c) Este o economie de calcul în expresie monetară Moneda servește drept denominator comun al activităților și deciziilor economice. Prețurile, raporturi între bunuri
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
o economie bazată pe injoncțiuni Toate acțiunile economice sunt supuse unui ansamblu de ordine cifrate adresate diverșilor agenți economici, prin intermediul Statului, al cărui plan este dominant. b) Este o economie de unități tehnice de producție Întreprinderea în sens strict și întreprinzătorul dispar aici, deoarece funcția lor principală, care e aceea de a face față nevoilor consumatorilor și de a descoperi posibilitățile de a face profit, dispare în egală măsură. Combinațiilor de prețuri specifice pieței le succed combinații ale cantităților, după ordine
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
egală măsură. Combinațiilor de prețuri specifice pieței le succed combinații ale cantităților, după ordine primite de la Stat, care asigură fiecărei unități un volum de producție și care-i alocă, pe bază de coeficienți tehnici, cantitățile de factori necesare. Tehnicianul succede întreprinzătorului. c) Este o economie de calcule tehnice și obiective Prețurilor de piață și calculelor în monedă li se substituie evaluări administrative convenționale. Planurile sau ordinele autorității centrale sunt stabilite pe baza calculului cantităților fizice, cărora li se asigură valori pur
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Dar Statele Unite rămîn cel mai bun exemplu al unei combinații unice de capitalism antreprenorial și capitalism al marilor firme, care a produs o dezvoltare uluitoare a inovației. Economiile antreprenoriale încurajează schimbarea continuă. Ele caută idei bune oriunde le pot găsi. Întreprinzătorii și banii sunt orientați de la sectoare care avansează lent sau se află în declin către sectoare dinamice și asta nu doar în cadru național. Inovațiile importante și schimbările declanșate de ele vin în valuri și schimbă tiparele, așa cum preconiza Schumpeter
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
își apără interesele, de unde multitudinea de conflicte. Oamenii cer, uneori violent, indemnizații sociale, posibilități de recalificare etc. Represiunile sunt întotdeauna ponderate, dar e clar că statul nu mai poate rămîne unul social. S-au format peste tot elite locale, din întreprinzători, cadre de partid reciclate, funcționari, persoane cu influență, ce încearcă să profite cît mai mult de pe urma procesului de descentralizare în curs. Dezvoltarea economică a Chinei a atins un punct limită, dincolo de care se poate vorbi despre începutul unei penurii de
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
de afaceri În ansamblul eticilor aplicate este acela că, astăzi, afacerile Însele sunt - ceea ce nu s-a Întâmplat Întotdeauna - o activitate centrală, și respectabilă, Într-o societate dominată de economia de piață și de virtuțile creative ale liberei concurențe a Întreprinzătorilor. Ca atare, și etica În afaceri „a evoluat de la atacul continuu asupra capitalismului și căutării profitului la examinarea mai productivă și mai constructivă a regulilor de bază a practicării afacerilor.” Din această perspectivă, etica În afaceri, evoluează de la o critică
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
calitativ și mai ieftine. III. Unitățile românești s-au confruntat cu lipsa disponibilităților de modernizare la nivel european, cu privatizări de formă care au vizat de fapt încetarea activității și recuperarea bunurilor, respectiv instalații, terenuri. În unele situații datorită unor întreprinzători serioși evoluția a fost pozitivă. Pe plan statistic se poate constata că, după un declin tot mai accentuat, timp de 15 ani, perioada 1990-2005, asistăm la o stabilizare a producției interne, în conformitate cu legea cererii și ofertei. Pe de altă parte
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
din pricina marii diversități a temelor, domeniilor și spațiilor de exprimare, îndeajuns de greu de cuprins în formule sintetizatoare. De altfel, epoca în care a trăit și s-a afirmat inginerul, geologul (ori "montanistul"), economistul, proiectantul, ecologistul, hidrologul, dascălul și/sau întreprinzătorul Mihalic de Hodocin, acoperind cronologic deceniile premergătoare constituirii statului național român modern, reclamă încă sondaje și analize parțiale, spre o mai corectă percepție și poziționare în plan istoriografic, iar protagoniștii ei, acei "oameni ai începutului de drum", prin conduita și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
austriacă, precum: transport (căi și mijloace), poștă și comunicații, urbanistică și comerț etc.37, au alternat cu stagnări sau chiar reculuri în sectoarele economice vitale ale Moldovei, acolo unde lipsa resurselor și a specialiștilor, asociată cu teama sau prudența potențialilor întreprinzători localnici în prospectarea ori declararea acestora erau marcate și de intruziunea intereselor franceze, nu mai puțin și prusiene, în acapararea pozițiilor cheie și a concesiunilor profitabile în noul El Dorado, cum se înfățișau, occidentalilor, Principatele de la Dunărea de Jos38. Oarecum
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în regula epocii, dominată de acel suflu înnoitor post-regulamentar, când societatea românească în ansamblul ei și-a deschis întrucâtva porțile spre occident și când nu doar schimbul de mărfuri, ci și (mai ales) cel de idei începuse a stăpâni mințile întreprinzătorilor. Unui domn ca Mihail Sturdza, care, la 1842, era apoteozat de Adunarea Obștească a țării ca fiind "binefăcător și părinte al Moldovei", și unui înțelept ca Gheorghe Asachi, care, potrivit ultimelor exegeze, a fost "până spre 1840 cel mai activ
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
alcătuirea hărții din 1835 a Principatelor Române 7, important rămâne faptul că mostrele de minereuri adunate cu acel prilej au servit, nu numai instrucției teoretice a moldovenilor în domeniul mineralogiei, ci și ca element de garanție, de stimul, pentru viitorii întreprinzători. Avertizat, probabil, asupra datelor cunoscute din precedentele expediții Gheorghe Asachi va fi fost primul și cel mai informat dintre consilierii săi și beneficiind de o recomandare expresă din partea Departamentului de Interne al Moldovei către dregătorii locali, spre a-i acorda
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
vreun alt loc în Moldova mai potrivit, după poziție și împregiurări, pentru sus-arătatele ramuri de industrie, decât valea Bistriței", unde mâna de lucru, bogățiile solului și ale subsolului, ca și posibilitățile naturale de transport se constituiau în garanții pentru orice întreprinzător, implicit în șansa propășirii generale. Viziunea sa, optimistă, contrasta însă cu realitățile constatate în același perimetru, unde, în loc să sporească, spațiile împădurite "se mistuiesc printr-un catahrisis (abuz n.ns.) vrednic de tânguire". Mulțimea fierăstraielor concentrată în zonă, exportul necumpătat și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
măsură să furnizeze materia primă celor dintâi. Și într-un caz și în celălalt, marile neajunsuri erau legate de problema disponibilității de capital, a specialiștilor, a mijloacelor de transport. În plus, pentru cele dintâi, către care s-au orientat primii întreprinzători, se punea invariabil problema procurării materiei prime necesare, încă neexploatată, deși existentă, în țară. REUȘITE ȘI DEZAMĂGIRI LA ÎNCEPUT DE DRUM Împotriva dificultăților mai sus pomenite, autoritățile statului, începând cu guvernul, prin departamentele (ministerele) sale de profil, au acționat cu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pe de o parte, a producătorilor agricoli, pe de alta, ilustrând deopotrivă nu atât lipsa de capital ce greva economia țării în ansamblu, cât mai ales conservatorismul încă persistent la nivelul gândirii și practicii economice, teama de necunoscut a potențialilor întreprinzători sau/și indiferența perpetuată prin refugiul în tradiție, ca și (mai ales) prin lipsa necesarei instrucții în domeniu. Aceeași soartă a împărtășit-o și un alt proiect al său, comunicat Comisiei Centrale de agronomie cu o zi mai devreme decât
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
concomitent, el a fost atras ori s-a lansat singur în felurite alte proiecte industriale, nu lipsite de importanță pentru o țară ce se arăta tot mai preocupată adevărată obsesie înscrisă ca atare și în preambulul numeroaselor privilegii domnești acordate întreprinzătorilor de "a preface producturile cele crude și de puțin valor, în manufacturi folositoare [...], ceea ce împuținează exportația somelor însemnătoare din țară"8. Între cele dintâi reușite, s-a numărat colaborarea sa la proiectul inițiat de Gheorghe Asachi, în ianuarie 1840, privind
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
domnitorului, la 8 noiembrie 1841. Obținând privilegiul exclusiv de la Cârmuire, pe o durată inițială de șapte ani, prelungită apoi până la 12 și solicitată ulterior la 25 de ani, după ce un astfel de privilegiu fusese refuzat, în decembrie 1838, unui alt întreprinzător (Andrei Reidenbach)9, Gh. Asachi și l-a asociat în afacere pe Mihalic de Hodocin, nu numai ca proiectant și executant al lucrărilor, dar și ca mijlocitor pentru procurarea din străinătate a mașinilor și pentru aducerea unor specialiști, care, "prin
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
fabricat lumânări n.ns.) din oraș, pentru "a îndestula obștea cu lumânări albe și curate de său", în ideea "nezăticnirii", adică a neafectării sau nederanjării și a evitării concurenței neloiale. Totodată, i se punea în vedere ca de altfel oricărui întreprinzător în epocă să știe că, dacă în termen de un an de la autorizare, fabrica nu-și va fi început lucrul, "privilegiul rămâne desființat și slobod de a se da altui doritor"16. Spre toamnă, la 24 septembrie, Mihalic de Hodocin
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
august pentru "fabricarea lumânărilor de seu vărsat în forme", pe durata inițial invocată de șase ani. Spre a se pune la adăpost de eventualele reclamații formulate fie de vornicul Ghica, fie de proprietarii acelor ateliere orășenești (mumgerii), pentru concurență, noul întreprinzător reitera calitatea specială a produselor sale, deplin asigurată prin "aplicația mijloacelor <c>himice și tehnice", care le deosebeau atât de lumânările de stearină "eșite din fabrica privilighetă a Moldavii" aparținând lui Th. Ghica, cât și de cele obișnuite pentru "obșteasca
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ce urma a le fabrica, care au fost sigilate și reținute ca probe calitative, atât de către beneficiar, reprezentat de Eforie, cât și de producător, pentru a sluji unor potențiale sau eventuale confruntări 17. O plângere a sa împotriva unui alt întreprinzător pentru același produs, supusul austriac Frantz Sidorovici din Lemberg, vizând anularea "privilegiului" acordat acestuia din urmă, a fost considerată de domnitor ca neîntemeiată, comunicându-i-se petiționarului, la 19 decembrie 1842, că "este slobod a-și deschide fabrica, fără a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]