64,920 matches
-
licentia docendi, o autorizare de a preda, autorizare pe care Biserica medievală a dat-o cu aproape o mie de ani în urmă primelor nuclee universitare din școlile monastice ale Occidentului. Ne lipsea orice libertate de a cerceta, de a învăța, de a preda, acele libertăți și privilegii pe care le statua universităților bula pontificală Parens scientiarum în 1231. Paradoxul universului universitar se revela însă și în acea universitate a catacombelor. Reducerea la extrem a spațiului, eliminarea totală a uneltelor de
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
acolo sub bolțile Jilavei, sau ale bătrânei cetăți a Făgărașului, la Gherla sau într-o mică celulă în care ne înghesuiam treisprezece deținuți ca și în încăperea din subsolul, din subpământa cum o numesc eu a închisorii pentru trădare Pitești, învățam de la alții și-i învățam pe alții ca într-un studium al universităților de la începuturile istoriei lor azi aproape milenare. Ca în învățământul scolastic, o lectio urmată de disputatio se desfășura oral. Fără să le-o mărturisesc celor 60-70 camarazi
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
ale bătrânei cetăți a Făgărașului, la Gherla sau într-o mică celulă în care ne înghesuiam treisprezece deținuți ca și în încăperea din subsolul, din subpământa cum o numesc eu a închisorii pentru trădare Pitești, învățam de la alții și-i învățam pe alții ca într-un studium al universităților de la începuturile istoriei lor azi aproape milenare. Ca în învățământul scolastic, o lectio urmată de disputatio se desfășura oral. Fără să le-o mărturisesc celor 60-70 camarazi de celulă din subpământă " printre
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
ivise deodată în mintea sa. Se întoarse spre mine, cu totul neașteptat, așezînd mîna lui albă, cu degetele frumos îngrijite, pe mîna mea odihnită pe canapeaua de piele a trăsurii și rosti: - Îți amintești dictonul latin pe care l-ai învățat în primele clase de liceu?, mă întrebă, ca un profesor care cercetează o lecție într-o clasă plină de elevi. - Care anume?, m-am străduit să cotrobăiesc în amintirea trecutelor ceasuri ale școlii. - Nulla dies sine linea, a înviat maxima
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
superficiale. Dar adesea se făcea din ele o chestiune de orgoliu personal, ceea ce provoca certuri violente și chiar rupturi. Se despărțiseră pe la trei din noapte. Înainte de a intra în curtea lui, Șuiu vomitase sprijinindu-și tîmpla de stîlpul porții. Era învățat să bea, deși nu-i plăcea, dar acum întrecuse măsura. Frigul și emoția îi dădeau un fel de slăbiciune, ca înaintea unui examen (copil de țăran, rămăsese cu frica examenelor). Umerii îi tremurau cînd păși în tindă. Lampa de petrol
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
celălalt sau să-l facă, de rușine, să-și uite frica. Văzîndu-i însă capul palid și chel îl trecu un fior pe șira spinării. Se întoarse lăsîndu-l în plata domnului și se îndreptă spre dormitor să se culce. "O să se învețe el, om bătrîn... O să se dea pe brazdă." Visă în noaptea aia că părul lui era demult alb, dar că Petrică, "frizerul" lor din Săpata i-l vopsise. Asta o făcuse cu vopsele și pomezi magice, însă el se supărase
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
Iar el nu voia să se vadă și se zbătea, numai că Petrică îl ținea strîns tare de ceafă. Numai cîteva zile mai petrecură în cazarmă soldații regimentului 12 Dorobanți, supunîndu-se instrucției de ultimă oră. Recruții abia avură timp să învețe cum să ducă pușca la ochi și să apese pe trăgaci. Li se anunță deodată vestea că vor intra în foc. Își ziceau că vor lua drumul Ardealului, peste munți, într-acolo unde trupele noastre dobîndiseră deja victorii importante și
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
ultimele douăzeci de minute suflecîndu-și mînecile, înroșindu-se, înverzindu-se, sufocîndu-se de indignare și agitându-și părul vîlvoi, a izbucnit în acel moment, sărind brusc în picioare și întrebîndu-l, exasperat: ce rost avea ca noi, acum, să pierdem atîta timp învățînd despre felul în care niște țărani inculți de la Dunăre au pronunțat frumoasa limbă latină, stîlcind-o iremediabil? În tăcerea stînjenită care se lăsase, plină totuși de o morbidă curiozitate, nimeni n-ar fi putut spune cu exactitate dacă era mai probabilă
Cîteva amintiri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/14657_a_15982]
-
la numai douăzeci și unu de ani în scaunul ei de paralitic. Ce greu a fost să-i zmulg tânărului medic promisiunea că-și va rupe două-trei zile pentru asta. Era aureolat de succese spectaculoase în transferul de energie (câți ajungeau să învețe asta ca el, în China?) fusese văzut cum îi redase unei bolnave de corea suficientă energie pentru ca ea să poată pleca acasă pe propriile picioare ... iar el să fie scos pe targă și dus acasă cu ambulanța, să se "reîncarce
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
și în exterior, sau mai degrabă sugerînd ceea ce n-a putut fi exprimat... Foarte des caut, citind, la alți scriitori acea energie interioară, ținînd de limba interioară cu care se scrie." Dar, aș adăuga eu, această limbă interioară - care se învață infinit mai greu și totodată infinit mai ușor decît orice limbă străină - puțini scriitori o știu bine. Gabriela Melinescu face parte din acest mic grup de aleși. Jurnal suedez II acoperă o perioadă de șase ani, 1984-1989, încheiată cu drama
O scrisoare deghizată by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14704_a_16029]
-
a scos din ceața minții galinacee cu o afirmație care ne-a restabilit pulsul și verticalitatea bipedică zicând: - Compatrioți, noi nu suntem papagali! Și noi care crezusem contrariul. Eh, asta e! Dacă nu suntem atenți la nuanțe și nici nu învățăm din manualele alternative - așa ne trebuie! De fapt, era vorba de o simplă repunere în drepturile constituționale de ființe umanoide. În concluzie: nu mi-ar conveni deloc să fiu Guvern! Să tac? Bine, am priceput... Am băut o bere și
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
ziua, viața omului, cum se vede sau, cu vorba lui Radu Petrescu, ce se vede? Ce mai rămîne după scurgerea sîngelui? Ceremonialul cehovian al fierberii ceaiului ( Mă voi așeza la masa rotundă, Doar peste cîțiva ani)? Mînzul care n-a învățat să alerge și călătorul care n-a ajuns la capătul călătoriei (Ziua)? Iată: "Viața poetului e o blană albă/ de iepure așezată pe spatele/ reumatic al vatmanului/ niciodată nu se simte poetul mai singur/ decît față în față cu tramvaiul
Poezia și proza lui Matei Vișniec by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14822_a_16147]
-
c-aista nu-i un noroc de la Dumnezeu pentru dumneata? - Norocul aista să nu-l mai dea Dumnezeu nici dușmanilor mei, mătușă, dar unde s-a mai auzit o chiznovăție extravaganță ca asta - să mănânci pule membre în loc de păpușoi! Ia învață-mă și dumneata ce sa fac? Căci pe mine nu mă mai ajunge capul. Stă ea baba femeia de vârstă înaintată oleacă pe gânduri și apoi zice: - Nepoate, eu te-aș învăța ce să faci ca să te desfaci de dânsele
“Povestea pulei”, varianta pentru prețioși și pudici by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21191_a_22516]
-
asta - să mănânci pule membre în loc de păpușoi! Ia învață-mă și dumneata ce sa fac? Căci pe mine nu mă mai ajunge capul. Stă ea baba femeia de vârstă înaintată oleacă pe gânduri și apoi zice: - Nepoate, eu te-aș învăța ce să faci ca să te desfaci de dânsele răpede - răpede și să scoți bani înzăcit și însutit decât pe păpușoi, dar ce mi-i da? - Ce spui, mătușă distinsă doamnă? Învață-mă, că ț-oiu da ce mi-i cere
“Povestea pulei”, varianta pentru prețioși și pudici by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21191_a_22516]
-
pe gânduri și apoi zice: - Nepoate, eu te-aș învăța ce să faci ca să te desfaci de dânsele răpede - răpede și să scoți bani înzăcit și însutit decât pe păpușoi, dar ce mi-i da? - Ce spui, mătușă distinsă doamnă? Învață-mă, că ț-oiu da ce mi-i cere și un vrav de pule organe sexuale masculine pe deasupra... Când a auzit baba de pule organe sexuale masculine, i-a zvâcnit inima... căci îi curgea ochii după dânsele se uita la
“Povestea pulei”, varianta pentru prețioși și pudici by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21191_a_22516]
-
nepoate: încarcă-le în car și le du la târg că ai sa le vânzi ca chiperiul. Dar mânca-te-ar norocul să te mănânce alimenta-s-ar cu tine norocul , acum trebue sa las rușinea laoparte și să te învăț cum ai să înveți pe cumpărători a le întrebuința. - Că bine zici, mătușă stimată doamnă, ia spune-mi, rogu-te! - Când a fi să le vie dor de pulă membru, s-o șuere cum șueri oile la strungă... și atunci
“Povestea pulei”, varianta pentru prețioși și pudici by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21191_a_22516]
-
car și le du la târg că ai sa le vânzi ca chiperiul. Dar mânca-te-ar norocul să te mănânce alimenta-s-ar cu tine norocul , acum trebue sa las rușinea laoparte și să te învăț cum ai să înveți pe cumpărători a le întrebuința. - Că bine zici, mătușă stimată doamnă, ia spune-mi, rogu-te! - Când a fi să le vie dor de pulă membru, s-o șuere cum șueri oile la strungă... și atunci, numai să-ți poată
“Povestea pulei”, varianta pentru prețioși și pudici by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21191_a_22516]
-
era greu s-o tulesc pe acolo. Mamaie ne făcea cozonaci, și gogoși, și scovergi, și prăjituri. Oricât de obosită ar fi fost, dacă-ncepeam să ne milogim, seara, târziu, că vrem gogoși, își punea șorțul și ne făcea. Ne învăța să tricotăm. Ea tricota pentru noi șosete, pulovere, vestuțe, iar noi, pe lângă ea, tricotam bluzițe și fustițe pentru păpuși. Când era mai tânără, întindea războiul de țesut și țesea. Cuverturi, preșuri. În zilele de sărbătoare, își lua biblia sau o
Poveste despre bunici by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21195_a_22520]
-
Am reusit dintr-a doua încercare. Ieeeeeeeeeeeeeeeeeeee! Sigur, de-abia aștept toamnă, să le fac cu prune mai coapte și mai zemoase, dar, pentru materialul cu care-am lucrat, au ieșit super. P.S. Promit că, la un moment dat, după ce învăț să gătesc, învăț să fac și poze.
Am învins gomboții cu prune by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21234_a_22559]
-
a doua încercare. Ieeeeeeeeeeeeeeeeeeee! Sigur, de-abia aștept toamnă, să le fac cu prune mai coapte și mai zemoase, dar, pentru materialul cu care-am lucrat, au ieșit super. P.S. Promit că, la un moment dat, după ce învăț să gătesc, învăț să fac și poze.
Am învins gomboții cu prune by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21234_a_22559]
-
s-a plictisit de jucăriile politice din România și se dă cu fundul de pământ că vrea unele europene. Uite, dragă Elena (poate găsești pe cineva să-ți citească), ce drăguță eram cu tine, acum un an, și cum te învățam de bine. Acum, ți-aș spune doar atât: Lasă-ne, nene! Găsește-ți o pasiune care să nu facă de cacao o țară-ntreagă și lasă-ne! Uite, de exemplu, ai putea să te măriți cu unul cu bani! Scrisoare
Scrisoare deschisă către domnişoara Goe Băsescu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21199_a_22524]
-
tălpi de 20 cm și nu aveai la dispoziție scări - mi s-a părut că ai atitudine. Poate doar mi s-a părut, habar n-am. Dacă n-o ai, îți iei și tu un profesor de pantomimă să te învețe. Al doilea sfat pe care vreau să ți-l dau ar fi să nu te enervezi. Vezi tu, una e să te enervezi pe Hrebe Jr. și să-i dai papucii, o dată la două săptămîni, alta e să te enervezi
Scrisoare deschisă către domnişoara Goe Băsescu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21199_a_22524]
-
dintre cele mai frumoase romane pe care le-am citit vreodată, după care s-a făcut Parfumul lui Tom Tykwer, unul dintre cele mai proaste filme pe care le-am văzut vreodată. Acțiunea ambelor producții se petrece în Grasse. Acolo învață personajul principal, Grenouille, știința parfumurilor și acolo se decide să creeze, cu mâinile și mintea lui, parfumul absolut. În contextul întâlnirii cu Grasse, am mai aflat ceva simpatic: sub anumite aspecte, francezu-i la fel de varză ca românu’! Cum ajuns la concluzia
Orașul în care a trăit și a ucis Grenouille by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21226_a_22551]
-
cărora gospodina casei reușește să îndese în burdihanul nefericitului oaspete cât mai multă haleală. Sigur, același efect l-ar avea și un pistol, combinat cu îndemnul “Mănânci sau mori!”, dar nu orice gospodină are pistol. Paște mielul fericit... După cum am învățat încă din fragedă pruncie, românul s-a mai născut și poet. Cel mai bine asta se vede în zilele de Paști, în zilele de Crăciun, de Revelion și de Anul Nou. Atunci, telefoanele ni se umplu de atâta poezie că
Are românul talent… by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21262_a_22587]
-
substantiv și încă vreo câteva la adjectiv, fără ca în capul ei să rămână măcar o adiere de informație, mi s-a făcut jenă să-i mai iau maică-sii banii degeaba și i-am zis că renunț, fiindcă copila nu învață absolut nimic și n-am cum să recuperez cu ea într-un an de zile ce n-a învățat în opt. Era blank, nu știu cum să vă zic, nu avusese vreodată creierul întinat de vreo lecție de la școală, nu știa nici măcar
Ce-am făcut cu primii bani câştigaţi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21301_a_22626]