3,158 matches
-
Quevedo în dizgrație Shakespeare la pescuit Góngora după împrumuturi Malherbe la curte Villon în exil Bruneto Latini culege folclor... Sunt numiți și alți soliști iluștri, poeți celebri: Homer ("șeful clasei"), Vergiliu și Ovidiu, dar și Edgar Poe, Baudelaire și Rimbaud; "școlarul" crede însă ostentativ în propria-i muză, deși alteori, recules, cată spre Dante și Milton. Știindu-se creator deplin, "nu se grăbește", și nici nu-l sperie "câmpul minat al poeziei". Câte o izbucnire în maniera Esenin, prilej de refrene
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
politica școlară. În procesul învățării, explicațiile și demonstrațiile sunt cu atât mai necesare cu cât vârsta elevilor este mai mică iar gândirea lor este mai puternic dependentă de planul concret. Unii învățători uitând această particularitate de vârstă a gândirii micilor școlari, consideră multe lucruri știute și înțelese de copii, nesocotind explicațiile. Mai păstrez încă în memorie un fapt care susține afirmația de mai sus. Eram prin clasa a II-a sau a III-a primară și la o lecție de citire
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
mine cu o foarfecă în mână a intervenit prompt: lasă că le dezleg eu, cu foarfeca! Toți cei de față au râs, iar acest episod, cu nota sa hazlie a intrat în memoria colectivă a familiei, fiind deseori pomenit. Ca școlar la început de drum, scriam și învățam cu tragere de inimă, eram atent și participam la lecții, iar din partea învățătoarei primeam laude, nu și premii, care erau destinate copiilor ai căror părinți se situau pe un palier social sau economic
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
de inimă ca să mă bucur de laudele învățătoarei, numeam, de fapt, două mobiluri (motive) ale activității mele: interesul, atracția față de învățătură, acesta fiind un motiv intrinsec, și dorința de a fi lăudat, un motiv extrinsec (ce venea din afară). La școlarii din clasele I-IV predomină motivele din a doua categorie, exterioare: dorința de a primi note bune, de a fi premiant, de a fi lăudat de învățător și părinți, de a se afirma în fața celorlalți copii cu care se află
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
desăvârșită pe care o aveau în învățător și pe care o acordă în continuare profesorului. În afară de aceasta, la vârsta preadolescenței, spiritul critic și capacitatea de autoapreciere sunt puțin dezvoltate. La clasele mari, ca urmare a experienței acumulate în viața de școlar, spiritul critic este mai dezvoltat, iar elevii de această vârstă sunt mai receptivi la cea mai mică tentativă de nedreptate. Datorită sensibilității excesive, unii adolescenți se consideră nedreptățiți chiar și atunci când nu sunt. Cele mai frecvente forme de nedreptățire, care
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
abordată ca un ansamblu, ca un tot, fără artificii și fără compromisuri. În școală disciplina parcurge un traseu descendent. Pleacă de la înălțimea cabinetului directorial, spre cancelaria profesorilor și coboară la nivelul claselor de elevi, unde se instalează, ajungând până la fiecare școlar în parte. În zadar li se va cere elevilor, de exemplu, să fie punctuali la intrarea în clasă, dacă unii profesori ajung la ore cu întârziere de 10-15 minute. Sunt și dascăli care se află deja la ușa claselor la
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
motivații interioare, afective. În acest caz, copilul sau adolescentul manifestă interes, atracție, dragoste pentru învățătură. Pentru el munca de învățare este prilej de satisfacții și de aceea învață cu plăcere. Această formă a atitudinii pozitive este mai frecvent întâlnită la școlarii mici și mai puțin la școlarii mijlocii și mari. La cei din urmă întâlnim deseori atitudinea pozitivă manifestată sub forma interesului față de anumite discipline de studiu, cunoscută sub numele de "specializare timpurie". În asemenea cazuri, elevii învață cu deosebită plăcere
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
copilul sau adolescentul manifestă interes, atracție, dragoste pentru învățătură. Pentru el munca de învățare este prilej de satisfacții și de aceea învață cu plăcere. Această formă a atitudinii pozitive este mai frecvent întâlnită la școlarii mici și mai puțin la școlarii mijlocii și mari. La cei din urmă întâlnim deseori atitudinea pozitivă manifestată sub forma interesului față de anumite discipline de studiu, cunoscută sub numele de "specializare timpurie". În asemenea cazuri, elevii învață cu deosebită plăcere la obiectele care corespund intereselor și
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
să învețe cu plăcere, cu dragoste. Prezența interesului face ca învățătura să fie mai ușoară, mai atrăgătoare, provocând copiilor satisfacții. Cunoștințele însușite în prezență interesului sunt mai bine înțelese, mai temeinice, mai trainice, transformându-se într-un bun spiritual al școlarului. Pe de altă parte, cunoștințele însușite fără interes și fără prezența factorului conștient sunt de cele mai multe ori formale, nefolositoare, dispar repede. Elevii care nu manifestă interes pentru însușirea cunoștințelor învață mult mai greu, având nevoie de eforturi mai mari și
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
învețe mai bine, învață tot mai prost. e) Alți părinți, exagerând dificultățile pe care le prezintă activitatea școlară pentru începători, îndată ce copilul lor intră în școală îi interzic să se mai joace, considerând jocul o activitate neserioasă, nepotrivită pentru un școlar. Chiar dacă copilul și-a făcut lecțiile în bune condiții, ei îl obligă să le repete, să facă lectură suplimentară ore în șir, așa încât copilul "saturat" de lecții ajunge să le facă fără tragere de inimă, fără interes. Mai mult decât
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
fac unii părinți înainte de intrarea copilului în școală: "Lasă-l să se joace acum, că după ce intră la școală, s-a terminat cu joaca". Educatorul trebuie să explice acestor părinți că jocul nu trebuie să ocupe ultimul loc în viața școlarului de toate vârstele, mai ales a școlarului mic. f) La apariția atitudinii negative mai contribuie și absența unui control riguros și a unei exigențe corespunzătoare din partea părinților. Mulți copii nu învață sistematic sau învață superficial datorită faptului că părinții nu
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
școală: "Lasă-l să se joace acum, că după ce intră la școală, s-a terminat cu joaca". Educatorul trebuie să explice acestor părinți că jocul nu trebuie să ocupe ultimul loc în viața școlarului de toate vârstele, mai ales a școlarului mic. f) La apariția atitudinii negative mai contribuie și absența unui control riguros și a unei exigențe corespunzătoare din partea părinților. Mulți copii nu învață sistematic sau învață superficial datorită faptului că părinții nu exercită un control permanent asupra activității lor
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
sau învățate superficial. Copiii vor fi deprinși cu munca sistematică dacă părinții exercită un control permanent asupra activității acestora, dacă le vor cere ca, chiar din prima zi de școală, să-și îndeplinească cu conștiinciozitate și în întregime sarcinile de școlar. g) Unii părinți, în dorința de a crea copiilor condiții mai bune decât cele pe care le-au avut ei în copilărie, le satisfac toate dorințelechiar și pe cele neexprimate și-i scutesc de orice obligații de muncă în familie
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
pozitivă față de școală și față de învățătură. Unii copii, deși au frecventat învățământul preșcolar, deși doresc sincer să învețe, nu manifestă nerăbdare de a merge la școală, pentru că au o imagine vagă, uneori deformată despre școală și despre sarcinile vieții de școlar. Astfel, o fetiță de 7 ani care știa multe lucruri despre lumea înconjurătoare și aștepta să meargă la școală, în preajma zilei de 15 septembrie declară că nu mai vrea să meargă la școală "pentru că nu știe să scrie și să
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
copilului în școală de către părinți. Se știe că intrarea în școală este un eveniment important în viața copilului, pe care el îl așteaptă cu nerăbdare și dragoste. Copilul este atras la început mai ales de latura exterioară a vieții de școlar. Și, într-adevăr, nu-i puțin lucru ca, la 7 ani să ai ghiozdan, cărți adevărate, caiete, penar și toate celelalte obiecte școlărești. Ziua în care i se procură copilului cele necesare pentru activitatea sa viitoare, de școlar, îi rămâne
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
vieții de școlar. Și, într-adevăr, nu-i puțin lucru ca, la 7 ani să ai ghiozdan, cărți adevărate, caiete, penar și toate celelalte obiecte școlărești. Ziua în care i se procură copilului cele necesare pentru activitatea sa viitoare, de școlar, îi rămâne întipărită multă vreme în memorie, datorită bucuriei pe care o trăiește. "Îmi amintesc povestea un părinte că băiețelul meu s-a bucurat așa de mult când i-am cumpărat uniformă și ghiozdan, încât toată ziua nu s-a
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
litera. O puse apoi să scrie singură și, observând că de data aceasta a deprins mânuirea condeiului, o lăudă: E...Așa! Foarte bine! Să fie al năbădăilor de condei, că e mai greu decât sapa. Știi că mă doare mâna? Școlarul mic învață cu drag, cu tragere de inimă dacă munca de învățare este însoțită de satisfacții, dacă sarcinile școlare ce se dau copilului sunt pe măsura puterilor lui. Bucuria cunoașterii, nevoia de a dobândi noi cunoștințe, "setea" de cunoaștere apar
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
chemare și har pentru această nobilă profesie rămân pentru toată viața în mințile și inimile copiilor. Jean Bart a păstrat o vie și neștearsă amintire despre învățătorul Ion Creangă. Când l-am cunoscut, în copilărie, eu nu eram decât un școlar mititel în clasa a II-a primară, în vârstă de 8 ani. Creangă era în pragul bătrâneții. Totuși, îmi aduc destul de bine aminte de el. Printre atâția dascăli severi și înăcriți, care mi-au chinuit copilăria ani de-a rândul
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
care s-au instalat și domnesc slobode, nu pot fi acceptate în școala normală, care pregătește viitori educatori. Preocuparea pentru acuratețe în formarea personalității învățătorilor s-a manifestat în școlile normale de-a lungul existenței lor. Am în față Decalogul școlarilor, publicat în Anuarul Școalei Normale „Vasile Lupu" din Iași, pe anul 1929-1930 și pe care îl transcriu: Mă leg: 1. Să-mi țin cuvântul dat; 2. Să ascult cu bunăvoință și cuviință de cei ce mă îngrijesc și se străduiesc
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
de ori o scriere, pînă ce-o dai publicității"31. Vasăzică, după aprecierile făcute de criticii și istoricii literari, pe deoparte copilăria poetului nu prevestea nimic extraordinar, pe de altă parte, poeziile începătoare n-au fost decît "niște exerciții de școlar"32, iar Luceafărul poeziei românești a răsărit mai tîrziu, cînd poetul nu mai trăia la Ipotești. Iată motivele pentru care acest sat, cu împrejurimile sale, n-a fost vizitat nici de G. Călinescu, înainte de a scrie Viața lui Mihai Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Publice Moldova, Dosarul 263/1850: "Acta pansionului D-sale Ladislau Ferderber din Botoșani" (21 file) fila 9-11. 2. GH. UNGUREANU, Documente inedite pentru cunoașterea copilăriei lui Eminescu, "Universul literar", 24 iunie 1939, pag. I. IDEM, Mihai Eminescu și frații săi, școlari la Cernăuți, în "Cetatea Moldovei" nr. 11-12, 1941, pag. 279. 3. Arhivele Statului Iași, tr. 1764, opis 2013, dosarul 4513, fila 1176. 4. Arhivele Statului Iași, Fondul Comitetului Central de Inspecțiune școlară grupa pensionate, dosarele 42/1852, 43/1856, 44
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
tricouri Barbie, plimbându-se cu patine cu rotile sau cu trotineta, participând la serate la care se cântă melodii de la emisiunile de televiziune din copilăria lor. A apărut o nouă piață în care unele parfumuri integrează mirosuri specifice lipiciului pentru școlari, unele geluri de duș au miros de ciocolată, iar plăcinta „Jurassic cu Nutella” se bucură de succes. În parcurile de distracții, adulții joacă jocuri din copilărie. Dacă bătrânii vor să semene cu tinerii, tinerii adulți „refuză” să crească, în timp ce piața
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
să acorde atenție următoarelor aspecte în desfășurarea activităților cu studenții: să gândească mai atent realizarea unei anumite continuități între liceu și facultate și să evite pentru o perioadă crearea unei distanțe prea mari între stilul universitar de predare-seminarizare și cel școlar; sistematizarea și accesibilitatea rămân sarcini prioritare și pentru anul I pentru a contribui la formarea unor structuri cognitive integratoare și organizatoare pentru învățarea din toți anii de facultate; se cere și o adaptare mai bună a ritmului de predare la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
forțele proprii, să nu participe la viața colectivului clasei, iar pe alții să devină nervoși, capricioși, revendicativi, extrem de autoritari, sau răutăcioși în relațiile cu colegii. Prevenirea unor „stări de frustrație” puternice este strâns legată și de activitatea fructuoasă a psihopedagogului școlar, care-și poate aduce contribuția la rezolvarea problemelor de orientare școlară și profesională, sau în elucidarea unor fenomene specifice, cum ar fi: rămânerea în urmă la învățătură și cazurile de indisciplină; defectele de organizare a regimului zilnic de activitate; conflictele
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Fiecare istorisește În felul lui. În plus, am mai spus că soldatul e ca un sac fără fund. Uită-te acum și la acest tablou. Cum ți se pare? Markovic a redevenit atent. Pare binedispus, s-a gândit Faulques. Un școlar interesat și prudent. - Păi, e și mai ciudat. Seamănă cu cele pictate pe pereți În unele cartiere. In Italian, spune jos. De cine este? - De Jean-Michel Basquiat, un negru hispano-haitian. L-a pictat În anii ’80. - Nu pare să aibă
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]