1,435 matches
-
a putut deschide pretutindeni o cale pentru corăbii"" . În râul Siret au fost identificate 52 de specii de pești: Printre cei care au cântat Șiretul în opere literare se află poetul Vasile Alecsandri (1821-1890). Locuind în satul Mircești din lunca Șiretului, Alecsandri este autorul mai multor pasteluri publicate în anii '60 ai secolului al XIX-lea în care sunt descrise imagini idilice ale apei Șiretului. "„Râul luciu se-ncovoaie sub copaci că un balaur " Ce în raza dimineții mișcă solzii lui de
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
Șiretul în opere literare se află poetul Vasile Alecsandri (1821-1890). Locuind în satul Mircești din lunca Șiretului, Alecsandri este autorul mai multor pasteluri publicate în anii '60 ai secolului al XIX-lea în care sunt descrise imagini idilice ale apei Șiretului. "„Râul luciu se-ncovoaie sub copaci că un balaur " Ce în raza dimineții mișcă solzii lui de aur. "Eu mă duc în faptul zilei, mă așez pe malu-i verde Și privesc cum apă curge și la cotiri ea se perde, "Cum
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
Eu mă duc în faptul zilei, mă așez pe malu-i verde Și privesc cum apă curge și la cotiri ea se perde, "Cum se schimbă-n vălurele pe prundișul lunecos, " Cum adoarme la bulboace, săpând malul năsipos.”" (Vasile Alecsandri - Malul Șiretului) "„Lunca, lunca, draga lunca! răi frumos al țării mele, "Mândră-n soare, dulce-n umbră, tainica la foc de stele! "Ca grădinile Armidei, ai un farmec răpitor, " Și Șiretul te închide cu-al sau braț dismierdător. "Umbră ta, răcoritoare, adormindă
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
lunecos, " Cum adoarme la bulboace, săpând malul năsipos.”" (Vasile Alecsandri - Malul Șiretului) "„Lunca, lunca, draga lunca! răi frumos al țării mele, "Mândră-n soare, dulce-n umbră, tainica la foc de stele! "Ca grădinile Armidei, ai un farmec răpitor, " Și Șiretul te închide cu-al sau braț dismierdător. "Umbră ta, răcoritoare, adormindă, parfumata, "Stă aproape de lumină, prin poiene tupilata.”" (Vasile Alecsandri - Lunca din Mircești) În lucrarea să Amintiri din copilărie (1879), marele povestitor român Ion Creangă (1837-1889) prezintă apă Șiretului că
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
Și Șiretul te închide cu-al sau braț dismierdător. "Umbră ta, răcoritoare, adormindă, parfumata, "Stă aproape de lumină, prin poiene tupilata.”" (Vasile Alecsandri - Lunca din Mircești) În lucrarea să Amintiri din copilărie (1879), marele povestitor român Ion Creangă (1837-1889) prezintă apă Șiretului că o graniță între două lumi: lumea muntenilor și lumea câmpeneasca. Despărțindu-se de peisajul montan, pe care căruță îl lasă în urmă, trecând pe malul stâng al Șiretului, cei doi copii (Nica și Zaharia lui Gâtlan) și moș Luca
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
din copilărie (1879), marele povestitor român Ion Creangă (1837-1889) prezintă apă Șiretului că o graniță între două lumi: lumea muntenilor și lumea câmpeneasca. Despărțindu-se de peisajul montan, pe care căruță îl lasă în urmă, trecând pe malul stâng al Șiretului, cei doi copii (Nica și Zaharia lui Gâtlan) și moș Luca care merg la Iași fac un popas pe prispa unui rotar din Blăgești, unde sunt pișcați de țânțari și dorm într-o „fumăraie de baligi”. Autorul descrie prin vorbele
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
popas pe prispa unui rotar din Blăgești, unde sunt pișcați de țânțari și dorm într-o „fumăraie de baligi”. Autorul descrie prin vorbele lui moș Luca diferențele dintre cele două lumi separate de Siret: "„Așa-i viața câmpeneasca (...). Cum treci Șiretul, apa-i rea și lemnele pe sponci; iar vară te înăduși de căldură, si țânțarii te chinuiesc amarnic. N-aș trăi la câmp, Doamne ferește! Halal pe la noi! Apele-s dulci, limpezi că cristalul și reci ca gheața; lemne, de-ajuns
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
mai puternici, măi voinici și mai voioși, iar nu că iști de pe câmp: sărbezi la față și zbârciți, de parcă se hranesc numai cu ciuperci fripte, în toată viața lor.”" Scriitorul Mihail Sadoveanu (1880-1961), originar din orașul Pașcani aflat pe malul Șiretului, a descris în mai multe opere literare acest râu. Potrivit românului Nicoară Potcoava (1952), „nu departe e locul unde puhoiul Sucevii intra că un paloș de stecla în apă domoala a Șiretului” și-a clădit o curte boiereasca cu turn
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
1880-1961), originar din orașul Pașcani aflat pe malul Șiretului, a descris în mai multe opere literare acest râu. Potrivit românului Nicoară Potcoava (1952), „nu departe e locul unde puhoiul Sucevii intra că un paloș de stecla în apă domoala a Șiretului” și-a clădit o curte boiereasca cu turn bogatul cneaz Iurg Litean, negustor la Liov. Acolo a poposit într-o noapte de toamnă, după o vânătoare, domnul Ștefăniță Vodă (1517-1528) și s-a iubit cu jupâneasa Calomfira, soția cneazului, cu
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
jupâneasa Calomfira, soția cneazului, cu care a avut un copil: pe viitorul voievod Ion Vodă cel Viteaz. Scriitorul descrie astfel acest râu: "„Erau locurile acelea din preajma curții lui Iurg Litean nu numai că o vedenie fericită. În oglindă sura a Șiretului își plecau creștetele salcii vechi, în care huruiau, vara, turturele".” Ulterior, în vara anului 1576, grupul lui Nicoară Potcoava va trece podul de șăici de la Vercicani, plătind un taler de argint celor doi brudnici de origine ucraineană (moș Stepan și
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
de a traversa râul. Abatele francez Paul de Marenne, trimis că sol în Țară Moldovei în cea de-a doua parte a secolului al XVII-lea, urcă în spinarea unui țăran cu numele de Vâlcu Bârlădeanu care-l traversează apă Șiretului, udându-se până la brâu. Scriitorul descrie astfel acest râu: "„Zimțuit și tulbure, Șiretul fugea pe pietrișul vadului, murmurând ușor în singurătate și-n pustie. Vântul scutură asupră-i foiți galbene”".
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
Țară Moldovei în cea de-a doua parte a secolului al XVII-lea, urcă în spinarea unui țăran cu numele de Vâlcu Bârlădeanu care-l traversează apă Șiretului, udându-se până la brâu. Scriitorul descrie astfel acest râu: "„Zimțuit și tulbure, Șiretul fugea pe pietrișul vadului, murmurând ușor în singurătate și-n pustie. Vântul scutură asupră-i foiți galbene”".
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
o serie de rituri și obiceiuri ale geților și sciților, menționează o serie de hidronime care sunt localizate pe teritoriul locuit de geți : Maris, "cel care izvorăște din țară agatârșilor", identificat cu Mureșul; Porata, identificat cu Prutul; Tiarantos, identificat cu Șiretul; Araros, identificat cu ; Naparis, identificat cu Ialomița; Ordessos, identificat cu Argeșul; Aluta, identificat cu Oltul, si Tibiscus, identificat cu Timișul. Despre teritoriile din stanga fluviului, Herodot scrie că nu s-ar putea spune ce oameni locuiesc. În viziunea lui, tot ținutul
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
sunt unii și aceiași cu marea uniune de triburi getice din secolele III-II I.Hr.. Siensii, menționați tot de Strabon, sunt un neam getic care, se pare, după Vasile Pârvan, se întindeau de la râul Buzău și până la cursul inferior al Șiretului. Se pare că în secolul ÎI î.Hr. aceste triburi de siensi să fi jucat un rol important în viața politică și economică a orașelor grecești de pe coasta de vest a Mării Negre. Tagrii sunt amintiți de Ptolemeu în lucrarea "Geografia" ca
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
dealului Tătăraș, trece prin S-V satului Ipotești, urmărește culmea dealului Rediu, intersectează partea sud-vestică a satului Bosanci, apoi se continuă de-a lungul culmilor Hârtop, traversează dealurile Cornul Mesteacănului, Vulturești, Runc și Bucșa și se încheie la confluenta cu Șiretul. Spre vest și sud unde intra în contact cu bazinul Șomuzul Mare, cumpănă de ape urmărește culmea dealului Bursuci, apoi se continuă pe culmile Căldărușii, Crucii, Humăria, Corbului și Pietrelor. De aici se răsucește către est-sud-est trecând prin nordul localităților
Râul Șomuzul Mic, Siret () [Corola-website/Science/308043_a_309372]
-
destinație militară din Flotila Moldovei, intrată în dotare în anul 1843. Începând din acest moment a înaintat în ierarhia militară până la gradul de colonel, obținut în anul 1854. În anii următori, el a comandat navă de brandvahta "Galați", de la gură Șiretului. După realizarea Unirii Principatelor Române, în anul 1859, colonelul Nicolae Steriade a fost numit comandant al Flotilei Moldovei. Prin Decretul din 22 octombrie 1860 al domnitorului Alexandru Ioan Cuza s-a decis unirea definitivă a flotilelor din cele două principate
Nicolae Steriade () [Corola-website/Science/307473_a_308802]
-
să vorbească. Dimineața au fost interogați la Jimbolia și au fost întrebați de ce au vrut să treacă granița. De aici au fost duși la Timișoara, la sediul Securității. Au fost percheziționați la pielea goală, li s-au luat curerelele și șireturile. Au fost despărțiți, câte doi într-o celulă. Au fost duși la Procuratură, unde au fost ținuți o săptămână, fiind interogați în fiecare zi. Tema interogatoriilor se schimba. De la tentativa de trecere ilegală a frontierei s-a mers la interogatorii
Grupul de Acțiune Banat () [Corola-website/Science/302302_a_303631]
-
a fost o așezare geto-dacică, apoi fortăreața română, menționată de Ptolemeu (Geogr., III, 8, 2, 10, 1) pe malul stâng al Dunării, la vărsarea Șiretului (pe teritoriul actualei localități Garvăn, județul Tulcea, la 11 km de orașul Galați) și la aproximativ 20 de kilometri de orașul Macin. It. Ant. (225, 5) o atestă pe malul drept, între Arrubium și Noviodunum. Se pare că la început
Dinogetia () [Corola-website/Science/302311_a_303640]
-
să-și sporească tezaurul personal cât mai mult, cu veniturile provenite din tribut, din comerț și din monopolul asupra diferitelor corporații care erau atașate Casei imperiale. Semnele distinctive ale apartenenței la aristocrația de curte erau: decorarea trăsurii cu ciucuri sau șireturi, înălțimea porții, viteza de deplasare a caleștii care, cu cât aristocratul era de rang mai înalt, se deplasa mai încet, trăsurile fiind trase de boi, nu de cai. În cadrul curții imperiale, pentru femei era prevăzută o scară de ranguri, titluri
Împăratul Japoniei () [Corola-website/Science/302866_a_304195]
-
sau croșetate) din materiale textile asamblate cu fire de cauciuc. Ex 5806 10 00 5806 31 00 5806 32 90 5806 40 00 5806 20 00 5806 32 10 5806 39 00 62 Fire de șnururi (incluzând ghemotoace de șnururi), șireturi (altele decât fire metalizate și fire de păr de cal sub formă de șiret) 5606 00 91 5606 00 99 Tul și alte materiale din tul, dar neincluzând materiale țesute, tricotate sau croșetate, dantele realizate manual sau mecanic, în bucăți
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/89394_a_90181]
-
5806 31 00 5806 32 90 5806 40 00 5806 20 00 5806 32 10 5806 39 00 62 Fire de șnururi (incluzând ghemotoace de șnururi), șireturi (altele decât fire metalizate și fire de păr de cal sub formă de șiret) 5606 00 91 5606 00 99 Tul și alte materiale din tul, dar neincluzând materiale țesute, tricotate sau croșetate, dantele realizate manual sau mecanic, în bucăți, fâșii sau motive 5804 10 11 5804 10 90 5804 21 90 5804 29
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/89394_a_90181]
-
omorât de două ori de frații lui invidioși. Cu toate acestea, de fiecare dată el este salvat de mama sa, Kusanda-hime. Urmărit de dușmani, el se aventurează pe tărâmul lui Susanoo, unde se întâlnește cu zeița Suseri-hime, fiica răzbunătorului zeu. Șiretul Susanoo îl testează pe Ōnamuji de câteva ori, dar în final trece de partea lui și îi prezice victoria asupra fraților săi. Cu toate că tradiția Yamato atribuie creația insulelor japoneze lui Izanagi și Izanami, tradiția Izumo susține că Ōnamuji, împreună cu un
Mitologia japoneză () [Corola-website/Science/303852_a_305181]
-
deplasării coloanelor Armatei Române la sud de Dunăre. La 1 aprilie 1916 a fost înaintat la gradul de maior și numit Șef de Stat Major al Diviziei 1 Infanterie cu care a luptat în Valea Jiului, apoi în retragere până pe aliniamentul Șiretul inferior- Valea Sușitei, dovedind exempu de curaj, rezistența, vitejie și înaltă pregătire. În perioada 7 ianuarie 1917- 5 februarie 1918, a îndeplinit funcția de șef al biroului de informații la Armată a2-a. La 1 aprilie 1917 a fost înaintat în
Dumitru Grozeanu () [Corola-website/Science/311803_a_313132]
-
20 m și acoperișul turnului - în formă de pară - împreună cu crucea, înalt de 14 m. Lungimea biserici este de 26 m, lățimea de 8 m , iar zidul de 1 m . Este o biserică monumentala și domină valea Sucevei și a Șiretului pe distanță de 20 km , interiorul este format din pridvor de 5/6 m, boltit semicilindric, pronaos de 5/6 m , cu calota semisferica, perete despărțitor de naos, cu trei arcade, sprijinit pe doi stâlpi masivi, rotunzi, naosul de 10
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Fântânele () [Corola-website/Science/312858_a_314187]
-
României, în cadrul Episcopiei Dunării de Jos din Mitropolia Munteniei și Dobrogei, în arealul comunei cu același nume din județul Brăila, la 9 km Nord-Nord-Est de satul Măxineni și 35 km Nord-Vest de municipiul Brăila, chiar lângă confluenta râului Buzău cu Șiretul. Accesul se face de pe DN23 pe sensul Focșani - Brăila, la stanga pe DC56 înainte de podul de peste Râul Buzău, la 6 km de intersecție. La 24 iunie 2004 Chiriarhul Dunării de Jos a sfințit noul paraclis al mănăstirii, ce a fost ridicat
Mănăstirea Măxineni () [Corola-website/Science/309506_a_310835]