1,445 matches
-
mm Hg variind între maximă de 762 mm Hg în luna decembrie și minimă de 732 mm Hg în luna iulie. Din punct de vedere geologic, bazinul hidrografic al râului Cerna aparține masivului Poiana Ruscăi. Până în Hunedoara, este constituit din șisturi cristaline peste care s-au depus formațiuni terțiare și apoi cuaternare. De la Hunedoara spre Nord aprține neogenului depresiunii. În cuprinsul luncilor, pe depozite aluviale sau aluvio-proluviale, s-au format soluri aluviale, sub pajijti mezohidrofile, cu grosimi limitate la 20-30 cm
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
sub păduri. Valea Cernei beneficiază de o varietate a resurselor de subsol și se prezintă cu un veritabil depozit de substanțe minerale utile, în special minereuri de fier, zinc, talc, marmură, dolomite și calcare. Din Masivul Poiana Ruscai fac parte șisturi cristaline mezometamorfice care sunt importante în zăcăminte de fier, găsindu-se că depozite lentiforme de siderită de lungimi și grosimi variabile, transformată în limonită în zona de oxidație. Câmpul cel mai important începe pe linia de la Hunedoara și se continuă
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
în limonită în zona de oxidație. Câmpul cel mai important începe pe linia de la Hunedoara și se continuă pe linia Teliuc-Ghelari-Vadu Dobrii-Poiana lui Filimon. Zăcămintele din acest câmp sunt alcătuite, în special, de siderită legată genetic de calcare cristaline și șisturi clorito-sericitoase că minereu primar aflat în adâncime și din limonită, aflată mai la suprafță. O altă bogăție naturală a pământului o constituie dolomita de calitate superioară, ce reprezintă o varietate de calcar în care carbonatul de calciu este amestecat în
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
bauxită. În zonă există un relief muntos cu păduri . Altitudinile medii sunt sub 1.000 m, iar altitudinile cele mai mari sunt în Munții Semenic (Vârful Piatra Goznei) și Munții Almăjului (Vârful Svinecea Mare). sunt formați în mod predominant din șisturi cristaline la care se adaugă calcare, fliș și roci vulcanice. Arealele calcaroase au un relief carstic foarte reprezentativ: peșteri (Peștera Comarnic), chei (Cheile Minișului, Cheile Nerei, Cheile Carașului), cursuri subterane, izvoare carstice, văi seci. Pe fliș se dezvoltă forme de
Munții Banatului () [Corola-website/Science/305896_a_307225]
-
adaugă calcare, fliș și roci vulcanice. Arealele calcaroase au un relief carstic foarte reprezentativ: peșteri (Peștera Comarnic), chei (Cheile Minișului, Cheile Nerei, Cheile Carașului), cursuri subterane, izvoare carstice, văi seci. Pe fliș se dezvoltă forme de relief structural, iar pe șisturile cristaline s-au conservat formele de modelare ciclică (platformele de eroziune), mai reduse altitudinal decât în Carpații Meridionali. În partea de vest și nord, Munții Banatului sunt mărginiți de o bordură deluroasă formată din strate sedimentare friabile (depuneri submarine și
Munții Banatului () [Corola-website/Science/305896_a_307225]
-
o constituie Munții Semenicului, mai înalți, cu platforme largi pe culmi și văi adânci pe margini. Zona de izvoare ale Bârzavei, Nerei și Timișului a constituit o regiune cu vechi așezări permanente situate la altitudine. Spre deosebire de Munții Semenic, alcătuiți din șisturi cristaline, Munții Aninei, situați spre vest, în continuarea acestora, au o structură și petrografie foarte complicate, în care calcarele ocupă suprafețe importante și dau forme reprezentative. La sud de zona Semenic-Anina se dezvoltă, pe Valea Nerei, Depresiunea Almăjului (Bozovici), o
Munții Banatului () [Corola-website/Science/305896_a_307225]
-
și Remus Cernea), pe listele USL. În data de 13 aprilie 2013, deputatul Ovidiu Iane și-a anunțat demisia din Partidul Verde și adeziunea la PSD. Pe 13 mai 2013, pe fondul dezbaterii publice despre explorarea și exploatarea gazelor de șist, Partidul Verde se delimitează de poziția USL și rămâne consecvent principiilor ecologiste, conform comunicatului de presă: "Ne opunem gazelor de șist, exploatărilor miniere de la Roșia Montană, suntem extrem de îngrijorați că în cadrul USL sunt manifestate tot mai mult opinii și intenții
Partidul Verde (România) () [Corola-website/Science/314658_a_315987]
-
Verde și adeziunea la PSD. Pe 13 mai 2013, pe fondul dezbaterii publice despre explorarea și exploatarea gazelor de șist, Partidul Verde se delimitează de poziția USL și rămâne consecvent principiilor ecologiste, conform comunicatului de presă: "Ne opunem gazelor de șist, exploatărilor miniere de la Roșia Montană, suntem extrem de îngrijorați că în cadrul USL sunt manifestate tot mai mult opinii și intenții de a se da drumul, de a se face pași către astfel de proiecte privind gazele de șist și cianurile. În
Partidul Verde (România) () [Corola-website/Science/314658_a_315987]
-
opunem gazelor de șist, exploatărilor miniere de la Roșia Montană, suntem extrem de îngrijorați că în cadrul USL sunt manifestate tot mai mult opinii și intenții de a se da drumul, de a se face pași către astfel de proiecte privind gazele de șist și cianurile. În aceste condiții, noi, verzii, nu putem continua colaborarea cu USL pentru că am cauționa astfel de direcție politică." La alegerile prezidențiale din 2014 Partidul Verde nu a avut un candidat propriu, dar l-a susținut pe primarul orașului
Partidul Verde (România) () [Corola-website/Science/314658_a_315987]
-
de 22° N și între meridianele de 36°25' - 36°40° E se află o grupa muntoasă de coastă Gebel Ebruy, Al Daeeb și Gebel Elba (1437 m). Munții sunt formați din roci magmatice că granit, roci metamorfice că gnaisuri, șisturi sau roci sedimentare că și calcare, gips și gresie. Pe când în regiunie joase domină o climă de deșert cu precipitații rare de 50 mm/pe an, în regiunile mai înalte precipitațiile ating 400 mm/pe an. Vegetația compensează necesarul de
Parcul Național Gebel-Elba () [Corola-website/Science/314187_a_315516]
-
55-85 m. Relieful caracteristic pentru banda mai joasă situată între această terasă și mare, este format din forme de eroziune fie marină (faleze marine preistorice, insule tectono-abrazive, faleze marine actuale), fie lacustră (falezele actuale, sculptate in depozite loessice, calcare și șisturi verzi), și din forme de acumulare marină și lacustră (cordoane litorale zise grinduri sau perisipuri și trepte joase inundabile). Relieful treptei înalte, la apus de terasă, este constituit în două terase de abraziune marină cu altitudinea de 35-55 m si
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
sectorul sudic. Dintre cele mai importante văi, amintim Telița, Casimcea, Sărăturile, Nuntașii și Topolog, Cichirgeaua. Văile sunt înguste, având în partea superioară aspectul de chei, iar pe cursul mijlociu și inferior devin asimetrice, având versantul sudic sculptat, uneori adânc, în șisturile verzi paleozoice ale soclului metamorfic. Podișul Litoralului conține mari cantități de apă freatică, precum și peșteri, printre care cea de la Movile care, fiind izolată de mediul exterior de sute de mii de ani, adăpostește un ecosistem izolat de restul biosferei, în
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Tufărișuri cu specii sub-arctice de "Salix", Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci silicioase, Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane, Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane și Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin ("Thlaspietea rotundifolii") ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică Pietrei Craiului. Flora parcului național este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
Tufărișuri alpine și boreale, Turbării active, Turbării degradate capabile de regenerare naturală, Izvoare petrifiante cu formare de travertin ("Cratoneurion"), Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante (nefixate de substrat), Peșteri în care accesul publicului este interzis, Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin ("Thlaspietea rotundifolii"), Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase, Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane și Vegetație lemnoasă cu "Salix elaeagnos" de-a lungul cursurilor de apă montane; ce adăpostesc o gamă
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
Măcin - Niculițel. În regiunea orogenă a nordului Dobrogei s-au desfășurat (cu sute de milioane de ani în urmă) multiple mișcări tectonice care au dus la formarea unui lanț muntos cu o mare complexitate geologică. Aici sunt întâlnite aflorimente de șisturi cristaline constituite din roci metamorfice (cuarțite, micașisturi, amfibolite, filite) atribuite Paleozoicului; roci magmatice hercinice; magmatite formate din roci intruzive (diorite, granodiorite, granite, gabbrouri), roci efuzive (riolite, bazalte), roci formate prin cimentarea sedimentelor (tufuri vulcanice) și roci sedimentare; ardezii și gresii
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
sedimentelor (tufuri vulcanice) și roci sedimentare; ardezii și gresii. Din punct de vedere geomorfologic Munții Măcinului prezintă o diversitate reliefală (martori de eroziune rotunjiți pe roci vulcanice, ansambluri neregulate de stâncării cu dimensiuni și forme geomorfe diverse, grohotișuri, creste pe șisturi cuarțitice, coline, coame alungite, depresiuni) constituită din vârfuri ("Vârful Țuțuiatul - 467 m, Vârful Ghiunaltu - 442, Vârful Pietrosu Mare - 426 m, Vârful Jalbă, Vârful Cavalu, Vârful Țuglea, Vârful Sulucu Mare, Vârful Vergu, Vârful Vinului, Vârful Caramalău"), dealuri ("Dealul Orliga, Dealul Pripocea
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
naturale: Abruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura (1.634 ha), Locul fosilifer Plaiul Hoților (arie protejată de tip paleontologic întinsă pe o suprafață de 6 ha, cu formațiuni de flișuri cretacice stratificate alcătuite din roci argilo-marnoase, conglomerate tilloide, blocuri de calcare și șisturi marno-argiloase cu inserții de calcit; cu bogate depozite de faună și floră fosilă), Turbăria Lăptici (mlaștină oligotrofă cu o suprafață de 14,90 ha, aflată în lunca stângă a pârâului Scândurarilor), Locul fosilifer Vama Strunga (10 ha), Peștera - Cocora (Valea
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
307 ha), Abruptul prahovean Bucegi (3.478 ha), Munții Colții lui Barbeș (1.513 ha), Peștera - Cocora (Valea Horoabei - Cocora) (307 ha) și Peștera Răteiului (1,50 ha). Geologic, munții Bucegi sunt alcătuiți dintr-o mare varietate de roci: calcare, șisturi cristaline, fapt pentru care relieful este divers. Se întâlnesc aici forme deosebite: forme de ciuperci (Babele), cap de om (Sfinxul), turnuri, ace și polițe, peșteri (Ialomiței) și chei (Zănoagei, Ghimbarului). Frumusețea peisajului este sporită de culmile abrupte de peste 1000 m
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
ravene, Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase, Pajiști calcifile alpine și subalpine, Fânețe montane, Tufărișuri alpine și boreale, Tufărișuri cu "Pinus mugo" și "Rhododendron myrtifolium", Peșteri în care accesul publicului este interzis, Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin ("Thlaspietea rotundifolii"), Grohotișuri silicioase din etajul montan până în cel alpin ("Androsacetalia alpinae" și "Galeopsietalia ladani"), Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase, Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane și Vegetație lemnoasă cu
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin", "Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifite din Alysso-Sedion albi", "Pajiști calcifile alpine și subalpine", "Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)", "Fânețe montane", "Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii)", "Grohotșiuri silicioase din etajul montan până în cel alpin (Androsacetalia alpinae și Galeopsietalia ladani)", "Peșteri închise accesului public", "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase" și "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
bazifite din Alysso-Sedion albi", "Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin", "Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion", "Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii)", "Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion)", "Peșteri în care accesul publicului este interzis", "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase" și "Vegetație e herbacee de pe malurile râurilor montane". Parcul
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
trece pe lângă acest deal, urcând spre vârf pe partea de vest, mai largă, a lui Ben Nevis. Ben Nevis este format mai ales din roci magmatice din devonian (aproximativ 400 de milioane de ani în urmă), pătrunse prin intruziune în șisturile metamorfice din jur; intruziunile au forma unei serii de inele concentrice. Inelul cel mai interior, numit Granitul Interior, constituie partea masivă a muntelui aflată deasupra lacului Lochan Meall an t-Suidhe, și a crestei învecinate Carn Mòr Dearg; Meall an t-Suidhe
Ben Nevis () [Corola-website/Science/313858_a_315187]
-
o inălțime cuprinsă între 2 și 3 m. Relieful caracteristic pentru treapta joasă este format din - forme de eroziune marină (faleze marine vechi, insule tectono-abrazive, faleze marine actuale); - forme de eroziune lacustră (falezele actuale, sculptate in depozite loessoide, calcare și șisturi verzi); - forme de acumulare marină și lacustră (cordoane litorale sau perisipuri și trepte joase inundabile); Relieful treptei înalte, vestice este constituit în două terase de abraziune marină cu altitudinea de 35-55 m si 55-85 m, cu aspect de poduri ușor
Zona maritimă a Dobrogei de sud () [Corola-website/Science/313876_a_315205]
-
Râul Casimcea|Casimcea]], [[Râul Sărături|Sărături]], [[Râul Nuntași|Nuntași]], [[Râul Topolog - Saraiu|Topolog - Saraiu]], [[Râul Cichirgeaua|Cichirgeaua]]. Văile sunt înguste, în partea superioară, având aspectul de chei, iar pe cursul mijlociu și inferior devin asimetrice, având versantul sudic sculptat in șisturi verzi. [[Categorie:Relief]] [[Categorie:Geografia județului Constanța]]
Zona maritimă a Dobrogei de sud () [Corola-website/Science/313876_a_315205]
-
la limita dintre zonele montană și subcarpatică au apărut formațiuni de cute diapire cu sâmburi de sare aquitaniană. Zona are astfel ca substrat argile și gresii de cuvertură, pe molasă salmastră a unui masiv de sare, înconjurat de gresii și șisturi argiloase. Prin dizolvarea sării de către apa infiltrată prin brecii au apărut goluri carstice, ceea ce în ultimă instanță a dus la prăbușirea stratului acoperitor. La nivelul arealului de la Meledic relieful este extrem de variat (petrografic, geologic, morfologic). Peștera „6S Meledic” aflată în
Platoul Meledic () [Corola-website/Science/320406_a_321735]