2,359 matches
-
al cotidianului propriu, mai ales în poemul mai amplu care dă titlul cărții, trecând, în plus, într-o notă eroic-hiperbolică, în registru buf. Tematica preponderent sexuală a autobiograficului are însă în substrat sensul unei parodii de limbaj. Fără nimic propriu-zis șocant, păstrând firescul și degajând un umor moderat, Odyssex experimentează poezia cotidianului, o colocvialitate epică amestecată, în care însăilarea din secvențe a „poveștii” autobiografice e întreruptă de puseuri lirice, metaforice ori aforistice, într-o manieră serioasă ori (auto)ironică. SCRIERI: Firește
SERBAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289634_a_290963]
-
folclorică a prozatorului. Este o lume cu țărani stranii, vrăjitoare, diavoli și diavolițe, strigoi, pitici și idoli de lut, un „cătun fără nume” care face legătura între civilizația urbană și cea a satului. Preferința pentru scene de coșmar, pentru imagini șocante domină în exces ficțiunea. În Oameni și munți caracteristice sunt texte ca Bistrița, apă vioară, Un râu al sintezelor, Legende și oameni, plute, păduri sau Bistrița urcă pe trepte de aramă, amestec de relatare reportericească și exaltare poetică. Munții din
SIDOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289666_a_290995]
-
punct de vedere intelectual-moral) și contribuția (superfluă, inexactă), așa cum reies din cronică. Oricum, trista celebritate i-a adus-o inserarea în letopiseț a unei legende despre originea moldovenilor din tâlharii romani așezați de unguri în Maramureș, ca stavilă împotriva tătarilor. Șocant de falsă și gratuit denigratoare, „basna” aceasta a provocat indignarea nestăpânită a cărturarilor moldoveni și munteni (Miron Costin, stolnicul Constantin Cantacuzino, Dimitrie Cantemir ș.a.), pe care i-a determinat să dovedească în scrierile lor netemeinicia afirmațiilor puse astfel în circulație
SIMION Dascălul. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289681_a_291010]
-
psihic. În acest sens, se admite faptul de a i se spune bolnavului direct, fără menajamente, diagnosticul real, indiferent de gravitatea bolii și de natura pronosticului, chiar dacă acesta prezintă un risc major pentru viață. Acest punct de vedere este absolut șocant și elimină orice tip de umanism din relația medic-bolnav, reducând totul la un pragmatism pozitivist, care face ca bolnavul să se implice într-o situație-limită, pe care va trebui să decidă singur cum o va rezolva. În trecut, medicul era
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
nu la persoana acestuia. Este de netăgăduit faptul că, în centrul întregii activități didactice, stă elevul. Dacă încercăm o nouă analiză a ceea ce este el ca un tot, putem face observații dintre cele mai diferite și nu de puține ori, șocante. Acest fenomen se înregistrează în momentul în care analiza întregii atitudini a elevului este alăturată țelului suprem al muncii noastre pedagogice - succesul elevului, datorat întregului său comportament ca elev și nu în ultimul rând, ca individ. Freud afirma că: „epuizarea
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
avangardiste care au precedat-o (între care „75 HP”), U. se lansează cu fervoare negativistă și intransigență, trezind ecou în presa vremii. Fără opțiunea unei orientări explicite în peisajul experimentalist al avangardei, revendicându-se doar din izolarea orgolioasă și originalitatea șocantă a patronului spiritual al cărui nume îl poartă, U. adoptă maniera suprarealismului, curent care din anul 1928 atrage cam toate grupările avangardei românești, deși termenul ca atare nu apare în articole, înlocuit prin noțiunea mai generală modernism. Editorialul din primul
URMUZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290381_a_291710]
-
știrea că subsolul localității ascunde petrol. Preludată de o proiecție anticipativă asemănătoare unui videoclip, narația propriu-zisă începe cu venirea ultimului „invadator”. Dând curs, ca în romanele precedente, înclinației spre insolit, spectaculos, senzațional, T. narează și aici întâmplări bizare, expune situații șocante, menite să impresioneze, să incite cât mai intens curiozitatea cititorului. Gustul pentru straniu, pitoresc, grotesc, pentru ceea ce iese din comun operează decisiv în construcția personajelor. Există însă unul de o încântătoare puritate: Copila, fiica unui bătrân zănatic, Pădurețu, o „driadă
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
-le unei suprarealități, o seamă de componente ale unui real plin de insolit, bizar, absurd, imprevizibil. Viziunea realistă fuzionează cu spectacularul, senzaționalul, melodramaticul, grotescul, nu fără a include și evoluții romanțioase. Derularea epică e punctată de momente dramatice, suspansuri, deznodăminte șocante, lovituri de teatru. Creația obiectivă coexistă cu procedee ale romanului de senzație, de aventuri, groază și mistere. Liantul pentru această colosală cantitate de materie eteroclită nu e autobiografia naratorului, personaj între altele, ci istoria „casei” Alcibiade: o saga în context
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
Frost, o antologie a poeziei eline, alta a liricii americane), din A.S. Pușkin, din scrierile unor poeți letoni și lituanieni. Post-mortem i s-a decernat Medalia guvernamentală „Mihai Eminescu”. În 1944 V. a fost martorul unui act politic și administrativ șocant: trasarea frontierei cu România chiar prin grădina casei părintești. Fisura produsă în sufletul copilului devine o fisură ontologică, întreaga lui creație exprimând un refuz al limitelor. Poemul de mari proporții Pasăre Eu aduce în prim-plan sugestia unei amare rupturi
VATAMANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
stridența aliajelor surprinde chiar și cea mai generoasă receptivitate. Mihail Sebastian denunța „artificializările” din Plante și animale ca „ridicol de neromânești”, „profund dizgrațioase și antiartistice”, exemplele date (luna - „mașină de călcat rufe”, inima - „amazoană pe șaua pieptului”) nefiind cele mai șocante. Prin aglutinări întâmplătoare, uneori și prin lipsa acordurilor gramaticale sau prin formulări eliptice, în numeroase cazuri se obțin imagini precum „vertebrele tăcerii”, „unghia norilor”, „taraful vinelor”, „loteria norilor”, „lacătele mușcăturilor”, „gleznele cântecului”, „oceanul din omidă”, „eprubeta fulgerului”, „ugerul de fulger
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
viermuială, conotând teluricul și umidul, tina sau mâlul cleios, pe care le animă cu o fervoare colcăitoare. Nuntirea, fecundația și germinația, petrecute la limita dintre elementele neînsuflețite (noroiul etc.) și viață (larvară, dar orgiastică totodată), prilejuiesc imagini poetice alunecoase, uneori șocante, deseori tulburătoare. Modelul barbian nu l-a „sufocat” pe emul, Poemul Salamandrei având un sunet propriu: „Din soare curat / Și nedeocheat / De flori și jivine, / De-a nopții stihine./ O, zărilor, zări, / Aprinse chemări, / Rostiți să vină / Din vis și
STRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289975_a_291304]
-
Preavizul (1984), Dansul iederii (1987), Cartea secretelor (1995), Darul nebunilor (1996), Îngerul venețian (2000), Moștenitorii blestemului (2002) ș.a., cât și notele de călătorie Salut, Basarabia! (1991). Versurile afișează un modernism de marcă interbelică, dar superficial (lipsă de punctuație, uneori titluri șocante: Scris despre un dicționar al melancoliei, Scris despre alte naufragii ale surâsului, Scris despre tălpile de copil ale unei stele, Scris despre catalogul vulcanilor), exprimând o sensibilitate cuminte, de tip contemplativ și elegiac, modelată intermitent de reflecție. Cele mai multe poezii comunică
STRATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
1935), Telepatia (1935) ș.a.; a elaborat și un Manual de astrologie (1935). A făcut parte din Societatea Scriitorilor și Publiciștilor din Basarabia, „gruparea” din Bolgrad. Prima carte, cuprinzând nuvela Renașterea, îi apare în 1931. Înzestrat cu darul observației detaliate și șocante, S. scrie romanele Însemnările unui flămând (1936), Studentul din Bugeac (1937) și Fiul poporului (1939), în care sunt speculate situații extreme, într-o tentativă de a descoperi virtuțile trăirilor totale și autentice. Registrul rămâne însă minor. SCRIERI: Renașterea, Bolgrad, 1931
SULACOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290018_a_291347]
-
cernită se învoaltă”, „plaiuri vechi de basm și de aramă”. Dacă volumul de debut se menține în toate privințele în linia tradiției, următoarele culegeri, păstrând materialul de inspirație tradițional, prezintă particularități diferite: concentrarea expresiei, formularea (uneori) eliptică, versul liber, imaginea șocantă. Circumscrise în formula miniaturalului și grațiosului sau revărsate fără îngrădiri, poemele cuprind când viniete cu motive câmpenești, stilizate subtil, când reprezentări ale unei naturi frenetice, explozive. Catrene abil articulate propun spre contemplație desene delicate: un copac, un râu, o fântână
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
în registru dublu: se comentează simultan realul și realitatea poeziei. Dincolo de imaginea epidermică a lumii, se aduce în instanță o întreagă tradiție a mitologiei culturale, care și-a lăsat amprenta, în decursul timpului, asupra vieții. De aici decurge caracterul paradoxal - șocant pentru simțul comun - al unui univers liric contradictoriu, impregnat de o ironie amară, uneori cu iz frondeur. Nu întâmplător, o serie de poeme insistă asupra relației ambigue dintre demiurgie și creația artistului, una dintre temele dramaturgiei și eseisticii lui S.
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
dominantă în anii ’60-’70, a fost înlocuită violent cu o politică neoliberală. Dacă programul social-democrat cerea mai mult stat, politica neoliberală cerea mai puțin stat. Margaret Thacher, noul prim-ministru al Marii Britanii în acea perioadă, a lansat o formulă șocantă: „Statul nu este soluția problemelor, ci e problema însăși”. Soluția crizei este „dezmembrarea statului”, micșorarea rapidă a acestuia, economia trebuind să fie eliberată de jugul impozitelor și al reglementărilor. S-a presupus că economia, intrată într-un ciclu rapid de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fost transcris de nenumărate ori și folosit ca manual curricular atât pentru „Casele Vieții”, cât și pentru autoeducație moral-politică de-a lungul întregii vieți. Detaliile lipsesc, manualul fiind un corpus de norme paideutice și reguli de viață de o actualitate șocantă. Vizirul era, de fapt, un scrib faraonic și mare dregător. „Manualul” preciza principiile și exigențele formării cetățeanului de rang înalt. Vizirul își începuse cariera în copilărie, în „Casa Vieții” unde se formase ca scrib și nu numai. Înțeleptul autor sfătuia
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a calificat drept „scorneli insipide”. Dar unele dintre acestea sunt cât se poate de veridice, putând fi explicate științific, și este de presupus că erudiția lui Pitagora și cunoștințele sale secrete împrumutate de la egipteni îi permiteau să facă unele jonglerii șocante 36. Atunci de ce nu a supraviețuit pitagorismul ca soteriologie mistico-epistemică? Se pare că tocmai din cauza nivelului elevat atins de cunoașterea științifică și de acuratețea etică. Elevii învățau mânuirea armelor, memorau sentințe filosofice, studiau muzica și cântau, aprofundau matematicile, duceau „modul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
muncă cinstită. Ce enormitate: un bărbat, și încă mai mult, un aristos, să facă muncă de femeie!16 Socrate se joacă mai departe pretinzând că îi dezvăluie lui Theaitetos o taină - care probabil acestuia i s-a părut, pe moment, șocantă -, spunându-i că el, Socrate, o ține ascunsă și cerându-i „să nu-l pârască altora” care, neștiind că el practică o asemenea meserie, tot spun despre el „...că sunt ciudat și las oamenii cu nedumeriri” (149 b)17. Theaitetos
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de peste un secol. Ei anunțau că „se va deschide o ușă către Europa după ce zidul va fi dărâmat”5. Nu vom insinua aici că prorocirea rozicruciană se referea la vremurile noastre - deși potrivirea este stupefiantă. Altele nu sunt mai puțin șocante pentru orice contemporan avizat. Când autorii Famei găsesc cripta lui Rosenkreutz, află că aveau de a face cu un Microunivers care prevestea foarte exact viitorul Europei și al Lumii. Să lăsăm la o parte simbolistica folosită astăzi la Consiliul Europei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mirele este „recunoscut”; lumea află așadar mesajul care va duce la unificare, înțelegere și bună pace universală. În „ziua a patra” Rosenkreutz asistă la o „reprezentație teatrală”, un ludibrium - adică o „repetiție generală”, un experimentum prealabil al marii schimbări. Este șocant să aflăm că această „comedie” arată că mântuirea nu se poate realiza decât dacă este înlăturat „un preot rău” (papa, bineînțeles!). „Ziua a cincea” relatează explorarea părților subpământene ale Castelului de către Rosenkreutz. Este o descensio ad inferos, o „coborâre în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a unit pe americani într-o țară, ba chiar într-o națiune alcătuită din cetățeni proveniți din toate neamurile și rasele pestriței lumi terestre. Religia pragmatică și-a creat repede eroi ai experienței: self-made man, the first, the winner. Este șocantă asemănarea acestora cu eroul elin exemplar, vestitul Herakles, cel care izbândea în „cele douăsprezece munci”. Cea mai importantă trăsătură comună este apaideusia, adică incultura. Semidoctismul acestor „biruitori americani” este notoriu și răspândit în proporție de masă. Majoritatea populației Statelor Unite era
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
restrângând patternurile parentale și modificând limbajul pedagogic „clasic” în direcția promovării valorilor umane. În 1966, Huebner a publicat „Curriculum as a Field of Study”34. Era o lucrare radicală. Autorul analizase mai multe curricula în vigoare și formula patru concluzii șocante. Prima susținea că, în majoritatea cazurilor, concepțiile americane despre curriculum tind să-l „lege” pe acesta de tehnică și să-l „dezlege” de spiritul uman. A doua concluzie era că, în toate situațiile, curriculumul american suferă de supradependență față de anumite
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mai departe. El a încercat să realizeze un sistem formal complet și lipsit de contradicție pentru întreaga matematică clasică. Inclusiv matematica elementară, aritmetica. Încercaseră să facă acest lucru și alți matematicieni, fără să reușească. A eșuat și Hilbert. A urmat șocanta și alarmanta descoperire a lui Gödel, care a demonstrat în 1931 un aspect cu totul neliniștitor al matematicii: orice sistem formal lipsit de contradicție, echivalent cu sistemul formal propus de Russell și Whitehead în Principia Mathematica, este, în mod necesar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
determină și starea celei de-a doua, deși, prin separarea lor, interacțiunea dintre ele nu mai este posibilă. Orice modificare în spin-ul uneia din particule afectează simultan cealaltă particulă, în ciuda separării lor. Concluzia este, desigur, stupefiantă. Se ridică întrebarea șocantă: cum află a doua particulă despre schimbarea ce o afectează pe cea dintâi, în condițiile în care ele au fost separate? Ar exista o singură posibilitate: prima particulă trimite către a doua un semnal energetic. Dar „călătoria” acestui semnal ar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]