308,881 matches
-
lor. Iar pentru propovăduitorii ideii e crasă ticăloșie: deși s-au specializat în roluri care-i arată mai proști decât sunt (vezi cazul unui domn de la Banca Națională, împins să ne zâmbească la televizor ori de câte ori se profilează o catastrofă), ei știu foarte bine cum stau lucrurile. Iar lucrurile stau foarte prost: parcă dacă dolarul va costa patru lei, și nu patruzeci de mii, ca acum, pentru mine nu rămâne la fel de inaccesibil! Inovatorii de la B.N.R. mizează pe efectul psihologic asupra cetățeanului: el
Leul copt și paraiul bun by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15312_a_16637]
-
îndrepta în altă direcție. Sau te pomenești că domnii Priboi (un ziar scrie despre acesta că "până și foștii lui colegi de serviciu îl detestă ca pe un gunoi, gratulându-l cu duiosul apelativ Porcule!") și Silinescu, consilieri ai primului ministru, știu altceva decât noi? Cât se poate de firesc, într-o țară în care, aflăm din raportul "Armaghedon 7", un fost colonel de securitate din cadrul serviciului de dezinformare, Mihai Stan, a devenit director general al "Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului în
Leul copt și paraiul bun by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15312_a_16637]
-
libertății tropăind ca un popor suferind,/ Oprimat și de cer uitat,/ Așa treceam prin timp, zîmbind, ținîndu-ne de mînă, aerieni ca în Chagall,/ Spre-al morții bal triumfal". în ciuda programului și a tonului general grav al poeziei sale, Vasile Baghiu știe să găsească loc pentru ludic și ironie, nu atît în rimele interne sau interludiile ritmate din poeziile discursive, destul de puțin inspirate, cît în secvențe de tipul: "a-nverzit peste tot. Risipiri, nădejdi,/ conștiința retrasă într-un colț umed,/ o nebunie
Tușind și suferind by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15315_a_16640]
-
Șoseaua Afumați, o clipă m-am gândit la analizele lui Havel). "Uite tramvaiul 21, chiar în stație. Mergeți până la capăt și acolo, mai întrebați". Culmea e că și eu tot Europa căutam, dar un cinematograf care poartă acest nume. Nu știam că în ultimii ani, cât am lipsit din București, se petrecuse marea schimbare: din "Miorița", cinematograful devenise "Europa". Jos spiritul mioritic, sus jobenul! De altfel, Europa mea tot pe linia lui 21 era, dar în sens invers. Seara, după ce ne-
Actualitatea by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/15329_a_16654]
-
sufăr florile!" Spre deosebire de trandafirii mustăciosului care mă trăsese pe sfoară, florile din Filiași aveau, ca și obiceiul de a șterpeli, rădăcini; rădăcini adânci. Ochi în loc de pete În zona Kogălniceanu, pe o inscripție stradală, citesc: Intrarea Vasile Păun (fostă Ursulețului). Cum știu motivația schimbării numelui la multe din străzile Bucureștiului în ultimii ani, presupun că păunul cel cu mulți "ochi magici" în coadă a fost recent reabilitat, iar fostul ursuleț ...avea multe pete. Nu pot să înțeleg cum se descurcă șoferii bucureșteni
Actualitatea by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/15329_a_16654]
-
repede de pe piață, că devine invizibilă, de negăsit. Mi s-a întîmplat să caut cu încăpățînare în librării o carte sau alta, anunțate în presă sau văzute de mine la Tîrgul de Carte, și să nu le găsesc. Librarii nu știau dacă vor mai primi sau nu cartea respectivă. Cît despre a o comanda, nici vorbă. Nu există - măcar în formă computerizată, ceea ce ar fi ușor și ieftin - un catalog general al cărților apărute, al stocurilor existente; nu există un mecanism
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
și din faptul că este utilizat ca vers prim, în loc să fie ceea ce întreaga lui structură îl indică a fi - vers ultim. Această de-poziționare ar putea fi explicată - desigur mai simplu - studiind - așa cum am spus - variantele poemului care, după cum se știe, a intenționat a fi, inițial, un fel de ditiramb la adresa lui Napoleon, pentru a sfârși ca o elegie a Erosului. 4. Versul cel mai patetic În totală contradicție cu o seamă de elemente reliefate mai sus - adoptarea "metrului antic", caracterul vădit
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
într-un crescendo de neînchipuit, pierzându-se dincolo de limitele de unde mai putea fi încă auzit...". Căpitanul G. mișcat ca o marionetă de către Judecătorul suprem intră de-a dreptul în bucătărie și, înainte chiar de a-l vedea, trage, fără să știe că este acolo Cristmas, trage și-l omoară precis, executând orbește planul riguros al fatalității...".
Din nou, Faulkner by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15323_a_16648]
-
la încercări bizare, dar care ascunde de fapt povestea unui joc ce pare la prima vedere extrem de simplu. E totuși unul serios și nu chiar la îndemîna oricui: să pui întrebări copiilor, iar ei să-ți răspundă firesc, copilărește. "Cum știu cei de la televizor că mîine va fi vreme frumoasă sau urîtă? Omul de la televizor știe că mîine plouă, că are un bilet și citește. Biletul i l-a scris mama lui", " De ce au cruce pe spate unii păianjeni? Unii păianjeni
"Unii vorbesc normal, iar alții vorbesc în ghilimele" by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15341_a_16666]
-
vedere extrem de simplu. E totuși unul serios și nu chiar la îndemîna oricui: să pui întrebări copiilor, iar ei să-ți răspundă firesc, copilărește. "Cum știu cei de la televizor că mîine va fi vreme frumoasă sau urîtă? Omul de la televizor știe că mîine plouă, că are un bilet și citește. Biletul i l-a scris mama lui", " De ce au cruce pe spate unii păianjeni? Unii păianjeni au cruce că ei sunt popa la păianjeni", "Care este diferența dintre restaurant și cantină
"Unii vorbesc normal, iar alții vorbesc în ghilimele" by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15341_a_16666]
-
să-i provoci pe copii să-ți răspundă în felul acesta. Revelația a avut-o atunci cînd, la un Crăciun, prietenii l-au rugat să joce rolul Moșului. Constată cu uimire că, după șapte ani în care fusese profesor, nu știe să pună decît întrebările banale pe care mai toți adulții le pun copiilor; răspunsul unei fetițe la o astfel de întrebare - Stau în Balta Albă lîngă lift - pur și simplu îl năucește și așa îi apare ideea experimentului. învață să
"Unii vorbesc normal, iar alții vorbesc în ghilimele" by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15341_a_16666]
-
încercare verdele/ Care în zăpadă își arată caninii puri./ Această dorință de slăbiciune/ Mă atrage ca matricea ta./ Zi și noapte de absență,/ Membrele-mi sînt sfărîmate în arome./ Îmi sprijin sîngele la băutura ta,/ Străin ca florile/ Ce nu știu ale suferinței/ Zdrențe îngrozitoare" (Fără suferință de viață șvariantăț). Provocată prin extrapolarea "senzațiilor elective" ale eului, materia însuflețită ca și cea neînsuflețită se reîntoarce asupra emitentului liric în starea sa devalorizată, primordială, precum o foaie albă. Existența apare în sine
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
ibidem). Întrucît văzul joacă un rol scăzut, dematerializarea aceasta relativă se adresează cu precădere olfactivului și auzului: "O boare izbucnește din pămîntul sălbatic,/ Fire de praf și frunze mi se lipesc de față ca liniștea,/ Mîinile-mi află mîngîieri fără să știe/ Pe tei și caiși, la întîmplare pe vișini" (Mîngîieri). Decorporalizarea tranzitează spre o reverie confuz luminiscentă, recurgînd la palpare: "Mă palpezi îndoială vecină./ Pe corpul meu, fugi, tu fără corp!/ Reveria peste ea însăși/ De la potop singură-și dă lumină
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
probabil firesc să reținem poeziile care poartă în țesutul lor semnele stilului ce urma să devină dominant. Tot semnificativ e faptul că de obicei nu reținem titluri de poeme, că aceste titluri și-au pierdut cumva concentrația pe care o știam din poezia tradițională. Nu ne spune poate nimic titlul cu sonorități de Glossă eminesciană Din cîte adevăruri, dar primul vers ne trezește brusc amintiri: "Fă-mi plata, te rog! Trebuie să plec." Versurile care urmează au dat multă bătaie de
La umbra nucului în floare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15317_a_16642]
-
reportaj cotidian înlocuiește azi orice lung roman de aventuri sau de analiză", proclamat în 1920 de Ion Vinea, poate fi crezul jurnalistului. Cititorul de carte de astăzi, însă, asaltat zi de zi de știrile TV și de presa senzațională, nu știu dacă va aprecia culegerea reportajelor într-un volum. În fond, cititorul de carte vrea ceva mai mult, vrea o povestire iar "reportajul" are nevoie să fie scris (și) cu alte instrumente. Cititorul de carte nu mai e cititorul de ziar
Reportaje by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15340_a_16665]
-
strică uneori povestea, altfel, bine marcată de relatarea personală, nostalgică (nu-și găsesc rostul în carte datele, chapeau-urile, subtitlurile, exprimările clișeizate sau tonul uneori retoric-patetic comentariului). Sper să fiu bine înțeles, reportajele sunt "brici". Iftimie Nesfântu are "vână", miroase subiectul, știe ce și cum să caute în spatele lucrurilor, știe cum să-i ia pe oameni, dar, repet, problema e că transpuse din coloanele ziarului în paginile cărții ele sună fals. Prostul satului, Femeia ca pământu' sau Boul roș... sunt subiecte demne
Reportaje by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15340_a_16665]
-
personală, nostalgică (nu-și găsesc rostul în carte datele, chapeau-urile, subtitlurile, exprimările clișeizate sau tonul uneori retoric-patetic comentariului). Sper să fiu bine înțeles, reportajele sunt "brici". Iftimie Nesfântu are "vână", miroase subiectul, știe ce și cum să caute în spatele lucrurilor, știe cum să-i ia pe oameni, dar, repet, problema e că transpuse din coloanele ziarului în paginile cărții ele sună fals. Prostul satului, Femeia ca pământu' sau Boul roș... sunt subiecte demne de Marquez. E uimitor cum I. Nesfântu nu
Reportaje by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15340_a_16665]
-
de 20-25 de ani, însărcinată, fuge pe coridor țipând: "Vin extratereștrii să mă f...!" După ea, cu ochii scoși din orbite, aleargă zece-cincisprezece bărbați, tineri sau trecuți de 50 de ani [...] Un bolnav mic de statură s-a urcat - Dumnezeu știe cum - pe rezervorul unui closet și râde ori de câte ori un altul trage apa" (Hristosul de tinichea). Dracii în biserică este povestea unei biserici din Almaș-Săliște care a scăpat de demolare în perioada comunistă, dar avea pe un zid o pictură în
Reportaje by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15340_a_16665]
-
este aproape o povestire. Are o oarecare tensiune și parcă "ascunde" ceva. După o formulă nedreaptă, cărțile lui Iftimie Nesfântu sunt importante mai ales prin ceea ce ratează. Cum autorul este un debutant într-ale cărții, merită urmărit și poate, cine știe, vom avea în curând parte de o surpriză plăcută, pentru că jurnalistul are multe atuuri. Iftimie Nesfântu - Hristosul de tinichea, Editura Aritmos, colecția Destine-Mentalități-Investigații; 1, 2000, București, 160 p., f.p.
Reportaje by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15340_a_16665]
-
măsura rangului. Cu cît sînt mai mulți, cu atît personajul este mai important." Printre cei care au solicitat paznici plătiți de SPP - adică de la buget - se numără și CVTudor, care nu e demnitar. Cererea acestuia a fost refuzată, dar, cine știe, mai e timp ca CSAT-ul să-l scape de anxietăți pe curajosul tribun, alocându-i un bodyguard de la buget. * După scandalul incendiului de la Muzeul Satului, același muzeu a devenit subiect de fapt divers și pentru presa internațională nu numai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]
-
cu litere groase. Titlul e pleonastic, iar "culturii" trebuia scris cu "C", în acest caz. * COTIDIANUL a cerut părerea rectorilor universităților existente asupra ideii premierului Năstase ca în fiecare județ să se înființeze cîte o instituție de învățămînt superior. Nu știm dacă era nevoie. Nici instituțiile de învățămînt superior existente nu se pot lăuda că au numai profesori de elită și că-și merită numele. De unde și-ar putea racola personalul calificat Universitățile județene, încît să facă învățămînt superior? * ROMÂNIA LIBERĂ
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]
-
Ingrid se dovedesc personaje simpatice, cu un limbaj convingător, originale și "la zi". De cînd intră în scenă, Micky "the baby" e o sursă inepuizabilă de "faze" care se rețin și de umor de bună calitate. Daniela Ștefănescu dovedește că știe foarte bine să construiască un dialog. Din păcate "cei mari" vorbesc între ei, în continuare, cu totul altfel: încearcă să facă haz de necaz și nu "reiese" de nicăieri hazul, au discuții pretențioase în care se iau prea mult în
Un personaj fără "vino-ncoa" by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15343_a_16668]
-
nu-i așa cu-aceia ce au la suflet râul ! Ei nu pot sta-n picioare la dreapta judecată. 5. Cu cei cinstiți nu-i afli alături niciodată, Ci, ca pe-o biată pleava, Îi risipește hăul. 6. Căci Domnul știe bine cărarea orișicui - Pe drept Îl ocrotește ; cel rău era și nu-i. 2 1. De ce se-atâta neamurile oare Și poarta-n cuget doar deșertăciuni ? 2. O, Împărați și domnitori nebuni ! Țin sfat. Cu Domnul vor să se măsoare
Biblice. In: Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
strâmtorări și chin ! Ai milă, când Te chem. Spre Tine vin Cu inima, si gând, si rugăciune... 2. Voi, muritori, cât veți batjocori Mărirea mea ? Răspundeți, câtă vreme Veți Îndrăgi insulte și blesteme, Nimicnicii, minciuni și nerozii ? 3. Atât să știți : că Domnul Își alege Pe-acela care-L teme. Pe acel Ce strigă cu nădejde către El. 4. Deci viețuiți În dragoste și Lege. 5. În clipe de tăcere și odihnă, În inima adânc să cugetați - Dreptatea făptuiți, Încredințați Că
Biblice. In: Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
celor mai mulți n-atinge suta de dolari, cum să-ți dea prin cap să propui amenzi de cinci milioane? Și dacă polițistul de la circulație e indispus - are dreptul să te amendeze și cu zece milioane! Ne-am pierdut mințile? Nu mai știm pe ce lume trăim?! Majoritatea celor care au mașină în țara asta își rup de la gură ca să pună benzină în rezervoarele unor Dacii de muzeu sau ale unor rable aduse de prin cimitirele de mașini din Germania. Nu știu ce informații are
Amenzi occidentale pentru covrigul românesc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15335_a_16660]