20,754 matches
-
cel mai nașpa student" (Opinia Studențească, 24, 1991, 3); "e tare nașpa să lucrezi pe ger" (M. Avasilcăi, Fanfan, rechinul pușcăriilor, 1994, 34); "cea mai "nașpa" fază a trăit-o o dată cînd (...) a rămas mut sesizînd că și-a uitat știrile în altă încăpere" (Evenimentul zilei = EZ, 2313, 2000, 2) etc. Cuvîntul face parte din categoria mijloacelor evaluative cu sens foarte general; în cazul dat, sensul global negativ se poate particulariza ca "rău", "prost", "urît" etc. Cuplul antonimic mișto - nasol nu
"Nașpa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15888_a_17213]
-
Rodica Zafiu Între experimentele poetice ale lui Șerban Foarță - holorime, "placă (puțin) defectă", comentarii la tablouri, texte pentru Phoenix, versificare latină, arhaizare balcanică, limbaj caragialesc și atîtea altele - apăruse deja, în ultimii ani, și montajul din proza jurnalistică a știrilor senzaționale; recentul volum Erau ziare, evenimente (Timișoara, Brumar, 2000) grupează texte scrise în acest gen, integrîndu-le într-o structură care amintește de o compoziție muzicală. Poezii-paranteze, care reiau câte o temă jurnalistică tratînd-o în cheie proprie și accentuînd latura formală
Poezie si limbaj jurnalistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15906_a_17231]
-
se duc jos pe canal. Apoi în Sena și Oceanul Atlantic. Poate peste vreun an se vor ivi din nou pe malurile de la Coney Island, sau Midland Beach, sau Miami, o dată cu meduzele moarte, cu melci, scoici, prezervative uzate, hârtie igienică roz, știrile de ieri, sinucigașii de mâine...". Complexitatea tematică a prozei lui Miller acoperă deopotrivă temele mari ale creației, iubirii, morții și trecerii timpului, colorate de un stil variat și discontinuu, urmărind conturarea unui epos american al marilor anonimi 'megalopolitani' ("băieți care
Primăvara halucinantă a lui Miller by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15883_a_17208]
-
Cronicar Sub egida Academiei? O știre bulversantă ne aduce EVENIMENTUL ZILEI din 9 august: un deputat PRM, pe numele său Hogea, a editat, cu sprijinul profesional al unui senator PRM, pe numele său Buzatu, și sub egida Academiei Române, volumul Naționalistul, cuprinzînd articole din presa post-decembristă ale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15913_a_17238]
-
de porc. Ceea ce nu putem înțelege e chestia cu egida Academiei Române. Asta chiar ne-a lovit în moalele capului. Cronicarul nu știe, în clipa în care scrie aceste rînduri, dacă instituția națională cu pricina a reacționat în vreun fel la știrea care-i punea Naționalistul în cîrcă. Dacă n-a reacționat, ar trebui s-o facă. Fie respingînd cu academică demnitate ce i s-a pus în cîrcă, fie acceptînd cu academică rușine că a greșit și invitîndu-i pe responsabilii cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15913_a_17238]
-
Or, atîta timp cît presa cotidiană nu va lua în serios strategia PRM pentru a o prezenta ca atare opiniei publice, atîta timp cît, pe de o parte, personajele pitorești ale acestui partid vor fi ridiculizate, consemnîndu-se, în paralel la știri sau în cronici parlamentare ce a mai făcut PRM-ul, fără o analiză atentă a semnificațiilor acestor fapte, mult mai grave decît că Irina Loghin habar n-are de politică, PRM-ul va cîștiga puncte și cu ajutorul presei cotidiene.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15913_a_17238]
-
iliesciană, ei n-au observat că șuruburile ruginiseră cam de multișor în depozite iar exportul era o frumoasă amintire din vremea "pieții comune sovietice!" A vorbi astăzi despre sărăcie nu mai constituie subiectul analizelor economice savante, ci al buletinelor de știri și al jurnalelor de televiziune. Vândute, fără excepție, noii puteri iliesciene, canalele de televiziune propagă în stil nebunesc imaginea unei Românii atrofiate, în care putere de expresivitate mai are doar putregaiul, crima, violența și tragedia domestică. în felul acesta se
Român, o dată pe lună by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15916_a_17241]
-
înfăptuirea actului de la 23 august 1944, Iuliu Maniu voind să reapară repede Dreptatea i s-a adresat lui N. Carandino ca unui gazetar care știa să facă și din piatră seacă, repede, un ziar. Cum Șeicaru era fugar în Occident (știrea despre înfăptuirea actului de la 23 august o auzise - se spunea - pe aeroportul din Roma și, atunci, temător, s-a decis să nu se mai înapoieze), N. Carandino a hotărît să scoată Dreptatea în tipografia Curentului, cu hîrtia acelei cam detestate
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
reductiv, schematic, de a gândi această lume doar ca o sumă de contraste între modernitate și primitivitate. E drept, printre în înșiruirea de clișee, germanul K. scapă și informații de "interes documentar". Cea mai importantă a devenit, fără voia sau știrea autorului, basmul de la care a pornit Eminescu. Și, pentru a fi pe placul epocii, rigoarea, diplomația, ironia, tonul superior, scrupulozitatea notării anumitor detalii din jurnalul germanului nu pot purta decât o singură etichetă: nemțească. Richard Kunisch - București și Stambul. Schițe
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
nu îl recomandă amatorilor actuali de manele, nici copiilor-minune ai popularului gen. Se teme că îi va apuca durerea de cap. Tuturor celorlalți, da, cu entuziasm. Cravata premierului și sugestiile" președintelui Mai toate ziarele au publicat la începutul săptămînii trecute știrea că premierul Năstase are de gînd să introducă un model unic de cravată pentru membrii executivului. Și că intenționează să propună modelul și în teritoriu, adică, printre prefecți. Năstase a făcut această confidență primarului de Iași, Constantin Simirad, persoană cunoscută
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15992_a_17317]
-
de felul ei (prin educație și temperament), colecta informații de peste tot și le dezvăluia, cînd socotea că e cazul, anumitor persoane influente care erau doritori să le afle. Ba, cine știe cînd și cum, practica spionajului o obliga să afle știri dorite de departamente politice interesate. Oricum, în 1915 se afla în țară, petrecîndu-și vremea în cele două castele care erau ale ei (obținute prin căsătorie), Posada și Mogoșoaia (fără a mai pune la socoteală casa din București), unde dădea recepții
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
vreme în clădirea fostei sale ambasade (actualul cazino de pe Calea Victoriei, colț cu Calea Griviței), fiind o figură pitorească a Capitalei noastre. Iată o însemnare din 9 mai 1915, semn că saloanele Marthei Bibescu erau un efectiv loc în care se încrucișau știrile de pe front: "Telegramă de la Birdwood, Marele Cartier rus, Moghilev. Un rus mi-a scris de la Marele Cartier General francez. Un englez mi-a scris de la Marele Cartier General rus iar prințul imperial mi-a scris de la Marele Cartier General german
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
sosi de la Marele Cartier General și se va opri la Chitila înainte de a-și continua drumul spre București. Întîmplare care mă distrează. Sîngele meu sportiv. Bat acest record doar pentru mine". Oare? Afla și dorea să afle astfel de proaspete știri doar din spirit sportiv? Sau aici trebuie să întrevedem clar și consecința îndeletnicirii ei de spioană care colecta de peste tot informații pentru a le plasa, la vremea potrivită, cui se cuvenea. Apoi, firește, guvernul italian a demisionat, criza s-a
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
prin profesiune și convingeri, numai ca exercițiu al spiritului sau ca record sportiv? Răspunsul de mai sus la cam aceeași întrebare rămîne, cred, valabil. Și, tot așa, jurnalul Marthei Bibescu pe 1915 e aglomerat de vizite contradictorii prin definiție și știri rezultate din surse de mîna întîi despre mersul războiului. Și asta în jurnalul unei femei foarte frumoase de 27 de ani, rîvnită de mulți bărbați și întreținînd relații cu înalte personaje din capitala României. Jurnalul se citește cu sufletul la
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
negative erau prezentate ca excepții bine circumscrise, în vreme ce "faptele pozitive", obligatoriu majoritare, trebuiau să apară în grup și să creeze impresia de zdrobitoare majoritate. Din 1990, orientarea presei către senzațional și terifiant a favorizat, desigur, metaforele negative - "un torent de știri false, zvonuri și calomnii" (România liberă = RL 276, 1990, 1) - sau pe cele mai curînd neutre ("val"): "Un nou val de dihonie pare să se fi năpustit asupra Opoziției" (22, nr. 16, 1993, 5); "Un nou val de "lichidate"" (Evenimentul
Salba de rime by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15628_a_16953]
-
de natura însăși a analogiei: salba e o înșiruire, dar și un obiect de podoabă - deci de mîndrie. Gafa salbei de atentate nu e, desigur, una monumentală. Ea dovedește mai curînd obsesia podoabelor stilistice ieftine, de care beneficiază din plin știrile interne, dar nu sînt totdeauna scutite nici cele externe. I se asociază de altfel mania rimei, despre care am mai scris în această rubrică, dar care pare să rămînă o tentație mereu vie a scrisului jurnalistic autohton, uneori amuzantă, adesea
Salba de rime by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15628_a_16953]
-
prietenii mei. Acum n-am nimic altceva de făcut. E aproape dezolant: trebuie să scriu, fie și numai din plictiseală, din prea mult timp liber. Sînt săptămîni în care nu sună deloc telefonul. Nu mă uit la televizor decît pentru știri. Cum nu beau, nici localurile nu-mi răpesc din timp. Nu am prea multe cărți de citit. Plimbarea zilnică pe sub frumoasele ceruri berlineze, oricît o prelungesc, nu-mi ocupă decît prea puțină vreme. Înțeleg acum de ce autorii aristocrați scriau acele
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
nici măcar o singură carte, nici un singur autor, în afară, poate, de Maica Tereza. Cioran, pe care-l îndrăgește atît, are lucruri infinit mai îngrozitoare în cărțile lui. Ce-i voi fi făcut, cîtă suferință trebuie să-i fi provocat fără știrea și voia mea ca să reacționeze astfel, va rămîne poate mereu "sub pecetea tainei"... În orice caz, astfel de reacții au fost în-tr-un fel pozitive, pentru că au stîrnit interesul și chiar o polemică în jurul Jurnalului meu, care altfel, prin statutul modest
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
Cronicar Sfîrșit de an, început de an * Ziarele din ultima săptămînă a lui 2001 (Ziua, de exemplu) ne aduc o știre aiuritoare: președintele Consiliului Județean Constanța, cunoscut navetist și scandalagiu politic, le-a interzis lui Harry Tavitian și Anatoly Vapirov să-ți țină Concertul de Crăciun în sala Muzeului de Artă. Pretextul: muzica n-are treabă cu arta muzeului, așadar contravine
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15634_a_16959]
-
care a apărut și, cu toate că, din majoritatea ziarelor am aflat care sînt obiceiurile legate de Anul Nou, la români și pe glob, informații oricum transmise la televizor, nu regret că am citit cu atenție 'Naționalul" - singurul unde am găsit o știre de tot interesul: 'Comuniștii ieșeni au sărbătorit Ziua Republicii în ilegalitate" Cîteva zeci de simpatizanți comuniști și socialiști majoritatea membri ai Partidului Muncitoresc Român, filiala Iași, au comemorat (poate aniversat n.n.) la 30 decembrie Ziua Republicii. Fripturi, salate beuf, ceva
Actualitatea by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15631_a_16956]
-
imperialismul, manifestîndu-și profundul atașament față de valorile comunismului, ale omului nou și ale șanselor ca România să ajungă după o perioadă o societate socialistă multilateral-dezvoltată, sub îndrumarea partidului unic". Președintele socialist-comuniștilor ieșeni se numește Dumitru Eminescu. Din cîte am înțeles din știrea citită, oamenii au încheiat adunarea cu discreție și sobrietate. În litera și spiritul limbajului de lemn nu s-a ajuns pînă la scandări gen: 'Eminescu - P.M.R.".
Actualitatea by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15631_a_16956]
-
MEC, cercetători ai Institutului de Științe ale Educației, membrii CNC și ai Consiliului Național de Examinare și Evaluare, profesori universitari. Au fost invitați ziariști de la cele mai importante cotidiene și săptămânale (care au făcut loc în general cu greu unei știri despre acest eveniment, pentru că învățământul nu reprezintă o prioritate publică). La sfârșitul discuțiilor, participanții au fost onorați de prezența Ministrului Educației și Cercetării, d-na Ecaterina Andronescu. Datele concrete obținute în urma analizării stării învățământului românesc de azi nu se conturează
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
putut apărea decît postum (scriitorul a murit în 1968, trăind, pînă atunci, din stilizări și traduceri pe care i le procura soția sa, secretară la ESPLA și la Editura pentru Literatură Universală, pe care o știam și îmi tot dădea știri despre Lemnaru, pe care l-am văzut la Spitalul Colentina, bolnav incurabil. Așadar, dacă Al. Rosetti nu-l grăbea să-și adune prozele în volum, rămînea cu ele risipite prin Facla lui Ion Vinea și N.Carandino sau în Revista
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
putea lăuda nici la noi acasă. Așa că după părerea Cronicarului demnitatea națională n-are nici o legătură, dar absolut nici una, cu faptul că Occidentul nu ne va mai cere vize de la 1 ianuarie anul viitor. * Printre furturi din conductele Petrom și știri despre frigul din case, a răzbătut în presă un raport al UNICEF care ar trebui să ne bage tuturor frigul în oase. Dacă se mențin actualele tendințe, în 2020 populația României va ajunge sub 20 de milioane de locuitori și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15667_a_16992]
-
contracandidat pentru Traian Băsescu în caz de alegeri anticipate la localele din București, scrie AZI. Din alte ziare aflăm că Traian Băsescu nu se simte cîtuși de puțin amenințat nici de eventualitatea alegerilor anticipate, nici de apariția unui contracandidat. * O știre luată parcă din Misterele Parisului: ,,Medicii care atestează în fals boala pușcăriei vor fi aspru sancționați". Acest titlu a apărut tot în AZI și vrea să spună că medicii care îi vor mai scoate din pușcărie pe condamnați fără ca aceștia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15667_a_16992]