1,700 matches
-
și lăptos, umflat, aproape închis, la buzele lui despicate. E doar cu trei ani mai mare decât ea, dar arată de parcă ar fi bunică-sa, și fata zice: — Și până la urmă de ce faci asta? Și Webber își desprinde peruca, toate șuvițele și cârlionții blonzi lipiți de sângele închegat în jurul nasului și gurii. Webber zice: — Oricine vrea să facă lumea mai bună. Flint bea din berea lui light și-l privește. Clătinând din cap, zice: — Băi pulă... Zice: Aia nu-i peruca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
pe muzici înnodat, Rotit de două ori la mărul-soare, În minutare-aprins - și încrestat. IZBĂVITĂ ARDERE Curcanii au mutat pe soare șirul De gâturi cu, nestinși, cartofii roșii. La cerul lăcrămat și sfânt ca mirul Rotunzi se fac și joacă pîntecoșii! Șuvița stelei noi întinge-n ape, Un stăpânit pământ ascultă ani, Pământul s-a lipit de steaua-aproape. Nuntesc, la curtea galbenă, curcani. POARTĂ Suflete-n pătratul zilei se conjugă, Pașii lor sunt muzici, imnurile - rugă. Patru scoici, cu fumuri de iarbă
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
hotărât să iese înainte de venirea ei, se scuză că nu se simte bine. Angela insistă totuși, spunându-i că un pic de aer îi va face bine. într-adevăr era puțin palid dar având părul în dezordine, ba chiar câteva șuvițe rebele îi veneau în ochi, sub lumina artificială i se păru atât de chipeș și mult prea copil. Zâmbind și făcând un semn cu capul dezaprobând-o, acel zâmbet al lui destul de rar văzându-se fluturându-i pe frumosu-i chip
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
și cu multă plăcere „Fotoliul din odaie”, prin vocea caldă și suavă a Mirabelei Dauer. Radu parcă deveni puțin încruntat iar expresia feței lui trăda o profundă concentrare, Ramona observă și îl mângâie pe frunte încercând să-i așeze o șuviță rebelă, atunci el zâmbi. -Ramona vrei să fii soția mea?, întrebă el cu multă seriozitate, fără zăbavă și fără a șovăi. -Da, vreau Radu, răspunse Ramona hotărâtă, ca și cum ar fi așteptat această întrebare. După ce s-au pus de
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
în contextul îndelungatei stăpâniri otomane și abuzurilor din partea autorităților dar și a cotropitorilor. Nu putem spune dacă românii au fost sau sunt mai credincioși decât alte popoare. Ceea ce putem spune este faptul că acea credință a rămas împletită cu toate șuvițele sufletului român, iar cosița încă nu s-a destrămat. BIBLIOGRAFIE Enache, George, Ortodoxie și putere politică în România contemporană studii și eseuri, Editura Nemira, București, capitolul „Ierarhia ortodoxă și puterea comunistă”, subcapitolul: „Politica Republici Populare Române în chestiunea religioasă”, 2005
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Maria Asaftei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_947]
-
vechile ziduri romane. Urmele focurilor de mitralieră din zilele războiului erau presărate pe pereții exteriori ai bisericii. În acea dimineață, un grup de copii se jucau de-a soldații, străini de memoria pietrelor. O femeie tînără, cu părul brăzdat de șuvițe argintii, Îi contempla așezată pe o bancă, cu o carte Întredeschisă În mînă și cu un zîmbet rătăcit. Potrivit adresei, Nuria Monfort locuia Într-o clădire din capătul pieței. Data de construcție putea fi Încă citită pe arcul de piatră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
ai sorbit ploaia repezită care ți-a făcut inima fleașcă și ți-au moleșit picioarele înfierbântate. Împăratul Verde era epuizat! În magazinul de suveniruri zburdai în rochița cu o geometrie filigranată uluitoare și-ai luat pentru noi certitudini sinusoidale despletind șuvițele unor nădejdi așteptate cu nerăbdare. Ai dat totul la o parte, conștientă și împotriva tuturor care te împroșcau cu stigmate în răspăr iar vremelnicele concepții le-ai aruncat în grabă eliberând aspirații furibunde. Te-ai îndepărtat ca să rămâi numai
Dans haotic by Aurel Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83734_a_85059]
-
spre loja unde s-a așezat Alex cu noua lui femeie, aceasta stă semeață, este cu un cap mai înaltă decât toți cei din lojă, are părul adunat într-o coadă la spate, cărunt pe jumătate, un păr gros, o șuviță albă de un lat de palmă îi pornește din frunte, privire maiestuoasă, Zinzin se apleacă peste vioară ca peste marginea unui pod, sub ea se zbat ape mâloase, podul se rupe în două, ea stă suspendată de o scândură gata
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
în casa părăsită a lui Petrea Păun. Gigel-ciobanul divulgase o inatacabilă constatare a Kaliei, comunicând-o unor tați perpelindu-se în emoțiile facerii dintâi, refugiați profilactic, lângă un alambic, mascat în vreun șopron de trestie cenușie, ce revărsa anemic o șuviță tulbure și călduță de trascău, la o distanță considerabilă de tortura travaliului și de agitațiile țigăncii: Muierilor le e frică de nălucile șotioase, care se arată în casele pustii..., a fost sublinierea sa. Gigel-ciobanul nu reținuse și o addenda emisă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
întâmplă că zări, într-o vreme, pata aceea rubinie din depărtare. Grămada de jar spori, în Țarina Baisei, lăbărțându-se, sub malul de lut, îngustat de distanță, taină nouă, ațâțătoare de neliniști. Frunzele de porumb fâșâiră, în fine, ca niște șuvițe de tinichea, pe cărare și, la pârleazul din fundul grădinii, albăstri stins bereta de vânător de munte și ochii iscoditori ai lui Marin Tărniceru. Colegul de armată, Marin Tărniceru, fusese militar nou, în trupele de grăniceri, ca și Nicanor, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
un fir de speranță, se știe că simte altcumva, decât ar fi starea omului fără de griji: că privirile îi ard, oasele sale, crescând, îl furnică, sângele îi cântă ca viorile, clinchete de argint îi trec prin coșul pieptului, lacrimile și șuvițele de bucurie șiroiesc pe fața lui, precum și pe fața fiecăruia dintre ceilalți Însă, purtătorii cei de Luceferi, când au văzut că grăbim către ei, au strigat tare Zicând: stați, acolo, fraților, că suntem și noi prinși de apă! Deci, cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
el, de acasă, până în poarta Mai-marelui lor? Ca o fugă de cal, na! Atâta de aproape!... Toți cei de față clătinară din cap, tulburați de surpriza neașteptatului avantaj și nu putură să mai zică nimic, în timp ce Profetul își rânduia, semeț, șuvițele părului creț, pe după urechea-i ascuțită. Iov umplu, iarăși, tăcerea, cu unele cugetări, la care puțini reușeau să ajungă: În aceste condiții, oricând se poate deplasa până la domiciliul Mai-marelui. Ca la un vecin bun, că de... Cu un curcan, acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cuminte: nu mai amestec băuturile. Dacă nu te superi, dragul meu amic, am să mă abțin de la toate celelalte. Rămân numai și numai la whisky. Bleotu căscă zdravăn, neavând nimic de obiectat. Văzând cum Vladimir revarsă pe gât, într-o șuviță continuă, ditamai paharul de Bourbon , clătină admirativ din cap și, fără să-i pese de somnul chefliilor din sala mare, explodă în specificele lui hohote zgomotoase, răsturnând pe podeaua de parchet lăcuit o întreagă tabla cu pahare. În vremea asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
R. F. U. A. R. U. Pupă mami gurița ta mică și dulce Cu toată dragostea a ta soție care te iubește mult mult mult de tot Mădă Aștept răspunsul tău cum primești de la mine da mami. Mami vezi că șuvița de păr ți-o trimit în exiva următoare DA mami nu te supăra pentru că trebuie să fac baie la cap. Pupă mami gurița mică și dulce. Cu toată dragostea a ta soție care te iubește mult mult mult de tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
pe o bucată de carton, lipită de gratii: „Bine ați venit la grădina zoologică, celula 811, pentru a ne vizita respectați următoarele reguli nu dați prin gratii de mâncare animalelor“. Ochii „unși cu toate alifiile“ strălucesc pe față. Are o șuviță albă, de care mi-a fost frică să întreb. În vizita mea din iunie m-a întrebat dacă nu vreau să mă tundă. Am ezitat. Nu m-a tuns. A doua zi m-am tuns eu „mochetă“, ca să nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
dar Endō se opri și, privindu-l fix, l-a lăsat să se apropie. Simțea o durere ascuțită în piept, datorată, probabil, oboselii excesive. Scuipă, iar pe una din pietrele din poarta templului se contură, în apa de ploaie, o șuviță de sânge. Ploaia încetase, dar era încă zăpușeală la căderea nopții. În Yamagata, împrejmuită de munți din toate părțile, era mai cald decât ar fi fost normal pentru altitudinea la care se afla. Odată, cea mai înaltă temperatură din Japonia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
Trece prin fața gardului, se uită, încă nu e sigur, parcă nu... măsoară, mai trece o dată, se oprește și-ntinde buchețelele. - De la nenea ăla cu geantă pe umăr... Trebuie să recunosc, haimanaua are ochi. Fata e chiar hâdă, gălbejită, căloasă, cu șuvițe platinate, cu rădăcina ca pana corbului. Are-un cap mare, c-o gură parcă plantată din greșeală pe față. O salut cu două degete, de la distanță, și-o iau la picior. E-așa de simplu să faci pe cineva fericit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
roșie și un bărbat cu părul lung, Într-un bluzon de piele și În blugi, vorbeau cu voce scăzută. Femeia era mai În vârstă, dar nu păreau să fie mamă și fiu. Din când În când femeia ridica câte-o șuviță de păr care cădea pe fruntea bărbatului care stătea cu capul plecat. Câteodată Îi mângâia buzele cu o mână ridată. Bărbatul nu-și ridica ochii din pământ. Părea că rezistă cu stoinicie umilinței. Din când În când un surâs vag
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
dorisem să vină o ploaie. Priveam ceasul de pe peron. Nu știu ce vroiam să văd, căci ora era aceeași, numai minutarul se învîrtea, ca de obicei. Undeva în acoperiș se făcuse o spărtură chiar deasupra ceasului și prin ea se prelingea o șuviță de apă. Deodată, dintr-un impuls pe care nu mi l-am putut stăpâni, m-am repezit la marginea peronului, am luat o piatră și am aruncat-o în geamul ceasului făcîndu-l țăndări. Mă așteptam să se oprească și minutarul
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
face parte din Imperiu. Ne creăm dușmani pe măsură. A coborât o toamnă lungă. Tot mai rece. Peste Domeniu plutește, aproape tot timpul, un fum violet. Se ridică dintr-unul din coșurile donjonului, se îndoaie după vântul ce îl duce, șuvițe, până deasupra Stațiunii. Câțiva bărbați au aflat - de la Romancier - că în donjon, Castelanul plămădește piatra filozofală. Cu ajutorul acesteia, poate să prefacă aproape totul în aur! A făcut, în acest sens, o demonstrație uimitoare în fața unui străin, care - rătăcind drumul peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
La 4 dimineața pânza păianjenului se țesea în urzeală de lună plină. Noaptea se refugia prin ungherele târgului. Umbrele se ascundeau sub tencuiala zidurilor. Cântecul cucuvăilor a pustiu chema pustiul în leagăn. Păianjenul țesea în inimă firul tors precum o șuviță de întuneric. Sub grindă, la 4 dimineața, sângele lega noduri. Spălătorul, la capătul holului. Frig. Apa, cristale ascuțite, lichide, mușcau epiderma violacee. Frig. Pe jos, mozaicul îmbibat cu urină și clăbuci de săpun "Cheia". Câteva pete roșiatice suprapuse întregeau patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
care nu te găsești, cel care nu te găsești în cel care nu te recunoști. Insalubră, Doamne, este această suburbie a gândurilor gândite cu plapuma trasă peste icoană. Se simțea rău, o durea capul, amețea, făcea febră, obrajii împrumutau nuanțele șuvițelor de păr, păpădie coaptă era primăvara. Ce-i cu tine, domnișoară? Alo! Cu tine vorbesc. Uite cum se uită la mine! Ce-i cu fața asta de îndrăgostită? Te-a pălit astenia, te descompui, fetițo, te descompui? Am irosit orzul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
nasturi de la bluziță (focul se întâmpla în inimă), și-a dezvelit un umăr din greșeală (luna încorseta în elastic). Conturul sânilor stârnea nesațul, gurguiul reliefau disponibilitatea, limba ca o ademenire de șarpe în scorbură. Domnișoara și-a trecut mâna printre șuvițele rebele. Fruntea înrourată, ochii a ploaie, buzele a fulgere. Domnișoara a zâmbit sfioasă ca un copil, timidă ca o fată mare, stângace ca o adolescentă. Ei, părinte, cum nu știm să primim ceea ce Dumnezeu ne îngăduie. Am fost și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
când acesta stătea, mulțumit în sine, dar țipând: — Hei, nu mă mai trage așa de păr. Dar, cu fețe amuzate și viclene, care arătau de parcă ar fi înțeles că se jucau, reveneau în cerc după ce fuseseră alungate, ca să continuie îngrijirea șuvițelor sale celor alunecoase și lucioase, care, grație lor, deveneau pe zi ce trece mai alunecoase și mai lucioase. Sampath se bucura din ce în ce mai mult de atenția primită, pe măsură ce se obișnuia cu trasul sau zgârieturile ocazionale. — Ia te uită, spuse domnișoara Jyotsna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
atenție sporită. — Tipul de fată drăguță din vecini, nu crezi? Becker pufni: Dacă se întâmplă să locuiești lângă un afurisit de adăpost pentru câini. — O, asta e bună, râse Helmut și începu să-și curețe monoclul. În timp ce făcea asta, o șuviță lungă și foarte căruntă din părul lui șaten, lins, se desprinse dintr-o meșă foarte prost ascunsă, ca o cuvertură care alunecă de pe pat, și spânzură ridicol pe lângă una dintre urechile lui de un roșu transparent. Căutăm un bărbat căruia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]