1,293 matches
-
peșterei, Noapte de Noembre, În taina nopței, Pe malul mărei, Ifigenia în Taurida, Interior, Din atelierul meu, Domnița, Un prieten, Portret, Frumoasa ateniană, Acropole, În Arcadia, Tristia, Gavroche, Din Țări calde (3), Chiparoși, Pom înflorit, Marină (2), Ebrea, Drăcușor, Poarta țarinei, Țărancă, Pe divan, În largul curței, Țărăncuță, Florica, Floare la ureche, Fantazie, Cap de fetiță (2), Învingătorul, Regret, Studiu, Plein air, Nebuna, Profil, Cap studiu (3), Napolitana, Bordei, În pădure, Zăvoiu, Răsărit de lună (3), Impresie (2) Pe ploaie, Veghere
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ca monedele în salbă; -aceleași ape ca sursă de folosință pentru vaduri de mori și de poduri, Bârladul și Siretul, precum și gârlele aferente lor, Bârlovița, Dimaciul, Ruginosul, toate folosite vara ca adăpători pentru vite; -aceleași zone folosite ca loc de țarină pentru semănături, grădini, vii și livezi; -aceleași limite zonale acoperite cu păduri, fânețe, imașuri, mlăjet etc., implicit interese și preocupări comune ori similare pentru apărarea, păstrarea și valorificarea resurselor economice de către locuitorii din fiecare așezare în discuție acum, toate aceste
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de acte, că au fost Țigăneii, Dimaciul, Dumbrăvița, Poiana Sasului etc. sau cum se credea tradițional. Ca structură teritorială interioară, se documentează în cuprinsul hotarelor satului și moșiei Umbrăreștilor arhicunoscutele componente medievale: vatra satului/satelor, cu grădini, vii și livezi; țarina de arătură și de semănat cereale; pășune și fâneață pentru creșterea animalelor; baltă și poieni (devenite între timp locuri arabile); vaduri de mori și de trecere peste apa Bârladului și a Siretului (Podul lui Dumitru, moara lui Cioașcă); pădure mare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Avrinti și Văsian și Gheorghe și Dumitru Neagul și Lazăr și Sava Bratiță și Nenița și Buculeiu și Gherman și Constantin Dălbănel și Ion și Nechita Roșca și Necula și Arion vătamanul și Bălan și Irimia cel bătrân, Dănăilă și Țarină”. Primul dintre ei poate fi identificat cu acel Dumitru care, în 1655, primea carte de împuternicire de la domnitorul Gheorghe Ștefan, pentru a stăpâni un eleșteu în Brudurești, și, în mod cert, unul din urmașii celui care s-a numit bătrânul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
după cum se poate constata pe baza unor investigații de natură arheologică, căci vestigii, precum monede, sigilii inelare, aici au fost identificate, dar și după anumiți termeni lingvistici păstrați pentru această vatră de către locuitori de-a lungul timpului, cum sunt țarnă (țarină), hindichi, hudiță și altele, nume pe care nu le-au conservat locuitorii pentru partea de sus a Bozieștilor. Când anume s-a produs separația sud-nord, căci aceasta trebuie să fi fost prima diviziune, nu știm precis, neexistând documente cu date
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe actuala șosea națională, rămânând pentru cel vechi doar amintirea și numele. În hotarnica pomenită mai sus întâlnim drumul acesta prin termenii „drumul Galaților ce merge la Tecuci”, iar mai la est, către Herătău și Cudalbi, „drumul lui Maldăr, prin țarină”, deci unul local. O hotarnică a Bârlădenilor (Podoleni) din l724, dar care surprinde și realități mai vechi, cum ar fi faptul că locul aparținea cândva „Arhondei, nepoata Iorgăi postelnicului” de pe vremea lui Vasile Lupu, dar și lui Dumitrașco Cârnul, stolnic
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
închiderea vechilor trasee. Iată, suntem deja în anul 1866 și devălmășia, în colaps, vrea să supraviețuiască prin păstrarea vechilor structuri ce constau în șanțurile (hindichiuri) împrejmuitoare și îngrăditurile, cu ajutorul cărora se controla accesul la diferitele structuri, cum erau fânețele, imașul, țarina, pădurea, sursa de apă curgătoare etc. Multă vreme locuitorii au păstrat în uz expresiile gardul țărnii și poarta țărnii, fără să mai existe așa ceva în realitate, ci doar locul unde acestea existaseră cândva. Nu avem știință despre existența vreunui act
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sine pe lângă încadrarea lor în condiția socială a vecinului și epitetul respectiv”. Cu alte cuvinte, locuitorii ce-și pierd statutul de răzeși, adică dreptul de a fi părtași egali sub aspect juridic la veniturile dobândite din structurile productive ale comunității (țarină, fânaț, imaș, pădure, crâșmă, vad de moară sau de pod peste apă etc.) devin vecini, cu obligațiile ce decurg din această stare de fapt, cea mai restrictivă dintre ele fiind aceea de a nu putea părăsi moșia pe care au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vreme că numai cât calcă și lucrează moșiile, dar nici slujba lor o fac în pace (nesiliți, I. S.) și precum se cade, nici dijma semănăturilor o dau după dreptate, ci, strângându-și ei mai înainte rodurile lor, lăsau pe țarină ceea ce ei voia/u/ pentru dijmă, care și aceea mai de multe ori acolo se prăpădește, neavând știre stăpânul moșiei [...] socotința noastră într-aceat chip este: de vreme că acum ne-am învrednicit a câștiga statornicia acea dorită a stării și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
greu ca să lucreze la stăpânii moșiilor, pe care se hrănesc și se chivernisesc, din zece zile una, dând și dijmă din rodurile /lor/ de a zecea, după obicei. Însă cu hotărâre ca să nu fie volnici a-și rădica nimenea de pe țarină până nu vor face întăi știre stăpânului moșiei, ca să trimită să-și ia dijma” (subl. n.). Am văzut cum în actul din 1749 se menționa ca obligație slujba, obișnuită, ceea ce ar fi trebuit să însemne respectarea vechilor reglementări cutumiare. De
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de „a face întâi știre stăpânului moșiei ca să trimită să-și ia dijma” este transformată în datoria sătenilor de „a o strânge și a o căra la arie și coșarele stăpânului moșiei, și nimene să nu cuteze a rădica de pe țarine rodurile sămănăturilor sale înainte de a veni vechilul moșiei să măsoare dijma”. Agravarea sarcinilor puse pe umerii țăranilor clăcași este evidentă, comparativ cu perioada precedentă. Trecuse demult vremea când era în practică strânsul dijmei de către însuși stăpânul moșiei ori de către un
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Deal Ponița Colești Bir6n Băile Feliz Ruget Corbești Bistra Băită Sacalasău Deal Coșdeni Deal Boianu Mare Băleni Sacalasău Nou Cotiglet Boiu Belegeni Secătura Cresuia Borod Belfir �� Sitani Criștior de Sus Borozel Betfia Șocat Cutiș Borumlaca Bicăcel Șinteu Delureni Borz Biharia Țarina Delureni ÎI Brataca Biharia IAS Teiș Dernișoara Brădet Bogeiu Termezeu Dijir Briheni Borș Tomnatic Bulz Ferice Budoi Borșa Valea Borod I Fiziș Budureasa Botean Valea Borod ÎI Fișca Buntești Brătești Valea Mieraie Gălășeni Burda Brusturi Valea Tirnei I Goila Căhești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
0,50, km str. Bosânceni = 0,50, km str. La Cazan = 0,30, │ │ │ │ │km Str. Cioatelor = 1,00, km Str. Școlii = 1,00, km Str. Principală = 0,50, │ │ │ │ │km Str. Cimitirului = 0,50, km Str. Viei = 1,00, km str. Țarina = 0,30 │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │5 │Refacere 14,42 km drumuri comunale: km DC 52E = 5,91, km DC 52F = 1,71, km DC 52G = 4,40, │ │ │ │ │km DC 52D = 2,40 │Comuna Coșula │ 987│ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │ │Refacere 13,635 km drumuri sătești: km DS211
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274216_a_275545]
-
375 mp și h = 0,10 m Refacere suprastructură din balast drum acces Ștel pe suprafața de 2400 mp și h = 0,10 m Refacere punte pietonală L = 120 m peste pârâul Sucevița, zona "La Dare"; Refacere șanțuri pe strada Țarinei L = 0,5 km Refacere suprastructură din balast strada Înfrățirii L = 0,5 km; l = 4 m; h = 0,15 m Refacere suprastructură din balast strada Tolovei L = 2 km; l = 4,5 m; h = 0,15 m Refacere suprastructură
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274216_a_275545]
-
0,50, km str. Bosânceni = 0,50, km str. La Cazan = 0,30, │ │ │ │ │km Str. Cioatelor = 1,00, km Str. Școlii = 1,00, km Str. Principală = 0,50, │ │ │ │ │km Str. Cimitirului = 0,50, km Str. Viei = 1,00, km str. Țarina = 0,30 │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │5 │Refacere 14,42 km drumuri comunale: km DC 52E = 5,91, km DC 52F = 1,71, km DC 52G = 4,40, │ │ │ │ │km DC 52D = 2,40 │Comuna Coșula │ 987│ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │ │Refacere 13,635 km drumuri sătești: km DS211
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275047_a_276376]
-
375 mp și h = 0,10 m Refacere suprastructură din balast drum acces Ștel pe suprafața de 2400 mp și h = 0,10 m Refacere punte pietonală L = 120 m peste pârâul Sucevița, zona "La Dare"; Refacere șanțuri pe strada Țarinei L = 0,5 km Refacere suprastructură din balast strada Înfrățirii L = 0,5 km; l = 4 m; h = 0,15 m Refacere suprastructură din balast strada Tolovei L = 2 km; l = 4,5 m; h = 0,15 m Refacere suprastructură
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275047_a_276376]
-
0,50, km str. Bosânceni = 0,50, km str. La Cazan = 0,30, │ │ │ │ │km Str. Cioatelor = 1,00, km Str. Școlii = 1,00, km Str. Principală = 0,50, │ │ │ │ │km Str. Cimitirului = 0,50, km Str. Viei = 1,00, km str. Țarina = 0,30 │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │5 │Refacere 14,42 km drumuri comunale: km DC 52E = 5,91, km DC 52F = 1,71, km DC 52G = 4,40, │ │ │ │ │km DC 52D = 2,40 │Comuna Coșula │ 987│ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │ │Refacere 13,635 km drumuri sătești: km DS211
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
375 mp și h = 0,10 m Refacere suprastructură din balast drum acces Ștel pe suprafața de 2400 mp și h = 0,10 m Refacere punte pietonală L = 120 m peste pârâul Sucevița, zona "La Dare"; Refacere șanțuri pe strada Țarinei L = 0,5 km Refacere suprastructură din balast strada Înfrățirii L = 0,5 km; l = 4 m; h = 0,15 m Refacere suprastructură din balast strada Tolovei L = 2 km; l = 4,5 m; h = 0,15 m Refacere suprastructură
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]