2,211 matches
-
aice și acolo. Să-l lași să șadă undi să tragi”. O carte domnească din 15 mai 1780 cuprinde știrea privitoare la faptul că Gavril Conachi primise zestre, printre altele, 10 sălașe de țigani, pe Raicul, Lambru, Todosi fierari cu țigăncile și copiii lor, ceilalți fiind scripcari, cobzari, bucătari. În catagrafia ce cuprinde numele țiganilor dezrobiți de pe moșia Torcești a postelnicului Panaite Balș, datată 3 iunie 1854, întâlnim nume de robi țigani cu meseriile de muzicanți (scripcari, cobzari, toboșari) și ciobotari
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
țăranii clăcași. Târziu și sporadic ne este semnalată documentar prezența robilor țigani și la Torcești, cum ar fi zapisul din 18 mai 1732, prin care Toader Costachi, aflat acum la moșia sa din Torcești, răscumpără de la un Ciorneiu pe „Sanda țiganca, fata lui Căruță țiganul”, ce aparținuse anterior „Casandrei, fata Mitrei vornicului”, făcută danie de aceasta vărului său, Neculai Apostol, iar acesta o vânduse lui Ciornei. Cum însă soția lui Toader Costachi era rudă cu Neculai Apostol, recurge la prevederea dreptului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aceea că această zonă ar fi fost locuită de oameni muncitori, așezați în îndeletniciri stabile. Pe aici a trecut, tare de mult, un boier însoțit de sclavi țigani, în căutare de comori. Fiul boierului s-a îndrăgostit de una dintre țigănci și, după ce boierul cu tot alaiul a plecat, negăsind comorile după care venise, băiatul a rămas împreună cu țiganca pe locul actual Cioara. Unii bătrâni povestesc cum că pe vremea lor erau doar șapte case uitate de lume, iar cei de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
trecut, tare de mult, un boier însoțit de sclavi țigani, în căutare de comori. Fiul boierului s-a îndrăgostit de una dintre țigănci și, după ce boierul cu tot alaiul a plecat, negăsind comorile după care venise, băiatul a rămas împreună cu țiganca pe locul actual Cioara. Unii bătrâni povestesc cum că pe vremea lor erau doar șapte case uitate de lume, iar cei de aici, făcând parte dintre țiganii ursari, mare parte a anului satul rămânea pustiu. Viețuitorii acestor locuri vorbeau numai
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și alte unelte și împletitori de nuiele. Țiganii spoitori atrăgeau atenția prin îmbrăcămintea viu colorată. Se puteau întâlni, de asemenea, negustori ambulanți de origine turcă sau bulgară, care vindeau bragă, alviță, dulciuri, acadele, înghețată, evrei cumpărători de haine vechi și țigănci umblând cu căruciorul după „fiare vechi” sau vânzând piepteni, albii și ceaune, însoțite de strigăte pitorești. Alături de ei, existau și alți meseriași ambulanți: geamgii, purtând pe spate lădița cu foi de sticlă, ciocănaș, clește, cuișoare și vestitul diamant pentru tăiatul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cel mare este un obicei specific satelor din Oncești și de aceea vom zăbovi mai mult asupra lui. Acest alai sau ceată care ajunge până la 15 persoane se compune din următoarele personaje: arnăut, turc, fată, babă, moșneag, jidan, jidancă, țigan, țigancă, băiat de țigan, fată de țigan, bulibașă, țiganca bulibașei și 2-3 lăutari. Astăzi se prezintă într-o stare redusă ca amploare și supus multor modificări. Întregul alai era condus de către arnăut și turc. Prezența acestora ne îndreptățește să credem că
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Oncești și de aceea vom zăbovi mai mult asupra lui. Acest alai sau ceată care ajunge până la 15 persoane se compune din următoarele personaje: arnăut, turc, fată, babă, moșneag, jidan, jidancă, țigan, țigancă, băiat de țigan, fată de țigan, bulibașă, țiganca bulibașei și 2-3 lăutari. Astăzi se prezintă într-o stare redusă ca amploare și supus multor modificări. Întregul alai era condus de către arnăut și turc. Prezența acestora ne îndreptățește să credem că avem de a face cu un obicei care
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
maestru al fantasticului, Eliade imaginează și iubirea unui pictor cu un strigoi, Domnișoara Christina. Stafia e și ea geloasă pe nepoata ei vie și o torturează. Punctul cel mai înalt al jocului erotic magic e atins în bordelul metafizic de la Țigănci. Și în Groapa lui E. Barbu sunt câteva scene puternice, credibile. Un tânăr hoț ascultă în pridvor sunetele actului amoros al șefului bandei. El jură să o fure bătrânului pe tânăra țiitoare. Își riscă viața și izbutește, dar e surprins
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
bine. Eroii lui Brăescu intră în vorbă cu necunoscuți și pălăvrăgesc ca în tren. Ai lui I.L.Caragiale se duc la Moși făcând halte de întremare la Zece-Mese. Ai lui Eliade discută despre rușinea de a avea un bordel cu țigănci în centrul Capitalei. Tot în tramvai observă profesorul de pian Gavrilescu că moneda s-a schimbat și că mica lui aventură la țigănci l-a scos din timp ani lungi. Aceasta pentru că el plătește biletul! Nu toate personajele o fac
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
halte de întremare la Zece-Mese. Ai lui Eliade discută despre rușinea de a avea un bordel cu țigănci în centrul Capitalei. Tot în tramvai observă profesorul de pian Gavrilescu că moneda s-a schimbat și că mica lui aventură la țigănci l-a scos din timp ani lungi. Aceasta pentru că el plătește biletul! Nu toate personajele o fac. La Brăescu, mersul pe blat e frecvent și recomandat de unele personaje mitocane. Chiar și moașa lui I.L.Caragiale refuză să scoată un
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
învățat. În alte povești, cu haiduci și nu numai, aceștia sunt puși în butuci, ținuți cu fața în fum de ardei, bătuți cu harapnicul etc. În secolul XIX chiar, un personaj al lui Radu Rosetti judecă fără apel o roabă țigancă și pune vătaful s-o biciuiască. Dificultatea executării sentinței apare nu pentru că individa e gravidă chiar cu boierul, ci pentru că nu poate fi culcată pe pământ cu fața în jos. Ingenios, boierul pune să fie săpată o groapă de dimensiunea
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
ce dă titlul prozei. Zaraza din frumoasa ficțiune ar fi fost o femeie reală, iubită de Cristian Vasile și inspirându-i acestuia piesa muzicală, un tango foarte cunoscut. Pe Zaraza ar fi chemat-o Zarada, adică Minunata, fiind ea o țigancă prostituată și artistă de circ. Văzându-l și ascultându-l pe Vasile la Vulpea Roșie (unde într-adevăr acesta a cântat), Zaraza se îndrăgostește și îi devine amantă. Supărat de enormul succes al cântecului, Zavaidoc cere unui bandit vestit să
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
bolnavului cu un cearceaf muiat În apă rece, de mai multe ori. Legători la Încheietura mâinilor cu buruiana de friguri, până ce bășică pielea, cu floare galbenă, floarea broaștei, leuștenul broaștei, coajă de nucă verde, otrățel, piciorul cocoșului, rostopască, scânteiuță, traista țigăncii sau cu usturoi pisat. Ceaiuri din coajă de salcie, cu petale de trandafir, cu traista ciobanului, de arin, arnică, de flori galbene, buruiană de friguri, coada iepei, coada racului, coada șoricelului, corn, dumbăț, floarea doamnei, volbură, lostoparniță, mutătoare, odolean, oleandru
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
calculator), ceva mai puțin de sunet (la radio se transmite o diversitate de istorii, senzații, simțiri) și cel mai puțin la SCRIITUR|, adică la ce rămâne peste timp. Așa că poetul "e un număr cu multe zecimale!". Din vol. "Când înfloresc țigăncile a doua oară" (Cronica, 2005) extrag dintre întrebările și atitudinile poetului ajuns la o maturitate puțin existentă în jud. Vaslui: "Dacă eu prevăd/ la ce mi va folosi...?/ îmi va fi frig înaintea altora !". Ion Enache care exprima un optimism
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
2001 7. Mihai Apostu - Dialoguri perpendiculare - "Pentru domnul profesor Dumitru V. Marin un om care ne mediatizează cu bune și cu rele dar mai ales ... cu cele bune. Cu respect, domnule profesor". - 04.09.2002 8. Ion Enache - Când înfloresc țigăncile a doua oară "Prozatorului prof. Dumitru V. Marin: un profil celest sub meninge. P.S. A stat D.V. Marin ce-a stat până ce a explodat ..." - 30.03.2003^3 9. Ion Patriche - Metamorfozele iubirii - "Domniei Sale Domnului DIRECTOR, profesor, doctor, cu cele
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
sângele și apar instantaneu lângă Înotătorul rănit. Scurgerea de energie poate să apară la om din cauza unei proaste dispoziții sau În cazul În care este foarte tare supărat pe ceva. Starea dumneavoastră poate fi ghicită dintr-o privire de orice Țigancă sau orice escroc. Ei știu sigur când va fi cazul să atace psihologic pentru ca furtul banilor să fie o reușită. Nu ieșiți niciodată pe stradă și nu vă plimbați În locuri aglomerate dacă sunteți bolnav! Iar intr-o proastă dispoziție
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
loc în blamul social. Iar pe locul doi este acela de român. Cu toate acestea, doar în urmă cu patruzeci de ani (un trecut nu foarte îndepărtat în raport cu istoria națională), la festivalul din Sanremo din anul 1967, triumfa cântecul "Zingara" (Țiganca n.tr.) interpretată în mod magistral de Iva Zanicchi. În anii următori, figura văzută în cheie magico-romantică a țiganului sau a țigăncii apărea în numeroase texte din muzica ușoară italiană. Și pentru mulți ani (până în 1997), țiganca, interpretată de Cloris
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
un trecut nu foarte îndepărtat în raport cu istoria națională), la festivalul din Sanremo din anul 1967, triumfa cântecul "Zingara" (Țiganca n.tr.) interpretată în mod magistral de Iva Zanicchi. În anii următori, figura văzută în cheie magico-romantică a țiganului sau a țigăncii apărea în numeroase texte din muzica ușoară italiană. Și pentru mulți ani (până în 1997), țiganca, interpretată de Cloris Brosca, a fost un program de televiziune deosebit de vizionat la RAI UNO. Aceste trimiteri nu par a fi pretențioase deoarece atâta timp cât în
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
triumfa cântecul "Zingara" (Țiganca n.tr.) interpretată în mod magistral de Iva Zanicchi. În anii următori, figura văzută în cheie magico-romantică a țiganului sau a țigăncii apărea în numeroase texte din muzica ușoară italiană. Și pentru mulți ani (până în 1997), țiganca, interpretată de Cloris Brosca, a fost un program de televiziune deosebit de vizionat la RAI UNO. Aceste trimiteri nu par a fi pretențioase deoarece atâta timp cât în imaginarul social figura țiganului/țigăncii conservă elemente pozitive opera de criminalizare a acestora întâlnește o
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
din muzica ușoară italiană. Și pentru mulți ani (până în 1997), țiganca, interpretată de Cloris Brosca, a fost un program de televiziune deosebit de vizionat la RAI UNO. Aceste trimiteri nu par a fi pretențioase deoarece atâta timp cât în imaginarul social figura țiganului/țigăncii conservă elemente pozitive opera de criminalizare a acestora întâlnește o rezistență. Astăzi, această operă se poate desfășura nestingherit deoarece acele reprezentări în cheie magico-romantică au dispărut cu desăvârșire. Ceea ce menține primatul blamului social la adresa țiganilor este fenomenul alungării acestora din
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
totuși, ceva despre viața de român "italian". "Aș dori să vă vorbesc despre un mic episod. Eram la Isernia, o localitate liniștită din Molise, unde îmi pregăteam teza de doctorat despre Mircea Eliade, de acolo am primele amintiri despre prima țigancă provenită din România, pe care am văzut-o la intrarea unui supermarket cerșind bani trecătorilor. A fost un mic șoc. Astăzi, aceste prezențe sunt atât de multe încât le putem considera normale. Desigur, în marile orașe sau la metrou sau
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
existente ar putea să fie alăturat un alt episod care a avut loc recent la Padova, unde o elevă a încercat să se sinucidă deoarece colegii de școală o agresau zilnic însultând-o cu fraze de tipul "puți de România" sau "Țigancă de c---t", vezi la Repubblica, din 28 ianuarie 2010. 124 "Echipă de români în a treia categorie", în La Republica, din 30 iunie 2009, ediția de Bari. 125 C. Malfitano, "I vigili immigranti all'Arcella", în Il Mattino di Padova
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Justin PÂRVU Memoriei tatălui meu, Petru Mâță, al cărui contingent, încorporat în anul 1937, n-a mai revenit la casa părintească decât în iunie 1948. Concentrat, el a combătut cu Regimentele 15 și 32 Infanterie pentru Eliberarea Basarabiei (Bătăliile de la Țiganca și Chișinău) și împotriva bolșevismului până la Cotul Donului (Bătăliile de la Odessa și Cotul Donului). A fost decorat cu Medalia „Bărbăție și Credință” cu spade clasa a III-a. Scăpat din încercuirea de pe Don, a fost internat în spitalul Z.I.
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Zilele trecute, la Sibiu s-a inaugurat Tribunalul suprem pentru țigani. Și mai exact, inițiativa a avut-o băiatul lui Cioabă, ăl, care a absolvit Dreptul. Deși ajung de abia la un minut după ce începe evenimentul, sala este plină. Țigani, țigănci, puradei și jurnaliști. Colegul, încearcă printre coatele primite în coaste, să- și instaleze camera video. Țiganii se înghesuie al naibii, ca la pomană. „Ia să videm și noi ce e aicișa. Haidi, fă, dă-ti mai încolo, nu vezi că
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
coatele primite în coaste, să- și instaleze camera video. Țiganii se înghesuie al naibii, ca la pomană. „Ia să videm și noi ce e aicișa. Haidi, fă, dă-ti mai încolo, nu vezi că-s mai în vrâstă?", țipă o țigancă de vreo 40 de ani la o pirandă de vreo 10, în timp ce se împinge pe trei sferturi din scaunul ei. La intrare, forfota e în floare. Bătrânii și copiii, cei mai mulți, gură cască. Apare regele Cioabă. Scorțos și plin de importanță
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]