198,372 matches
-
un stadiu în care să vedem cărțile noastre retipărite, mereu prezente în librării și în felul acesta să ne găsim și în situația de a obține niște venituri capabile să ne facă existența mai ușoară. Din păcate, nu se întâmplă așa. - Memoriile pe care le-ați publicat sunt scrise cu o sinceritate dezarmantă. Manifestați chiar o anumită cruzime față de slăbiciunile dumneavoastră - în primul rând - dar și ale unor contemporani. De ce ați simțit nevoia să adoptați un astfel de ton și să
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
H. Y. Stahl a primit, se pare, o singură scrisoare de la Panait Istrati, pe care a citit-o "cu uimire, cu disperare". Scrisoarea a ars în timpul războiului, "dar o știu, cred, aproape pe dinafară. În tot cazul, sfîrșitul era cam așa: «Nu vreau să-ți dau tristețea morții mele. Nu mai am mult de trăit și e păcat să stricăm ce a fost»". Nu se știe cîte scrisori îi va fi scris Panait Istrati. Se vede însă că, după plecarea ei
O relație puțin cunoscută by Zamfir Bălan () [Corola-journal/Journalistic/14285_a_15610]
-
de jos a casei liftului este accesibilă prin subsol. În timp ce eu eram în centru, pregătind o lucrare despre lemingi, ea s-a strecurat în casa liftului și s-a așezat acolo, ținându-și strâns genunchii cu mâinile (sau cel puțin așa a dedus poliția din mizeria făcută). Eu mă întorceam acasă în fiecare seară la unsprezece fără douăzeci, punctual precum Kant. Iar ea avea să-mi dea o lecție, bătrâna mea soție. Tu și victimele tale fictive, zicea. Viața îi devenise
LEONARD COHEN by Liviu Bleoca () [Corola-journal/Journalistic/14261_a_15586]
-
și încercările de asasinat cu caracter politic săvârșite între anii 1924 și 1938 (anul executării sumare a lui C.Z. Codreanu, împreună cu alți 13 legionari), s-a dovedit a fi o mișcare cu caracter terorist încă de la începuturile ei, organizând așa-numitele "echipe ale morții", folosite pentru lichidarea dușmanilor și rivalilor, atât din afară cât și dinăuntrul mișcării. Exemplul l-a dat chiar C.Z. Codreanu care, în octombrie 1924, l-a asasinat pe G.G. Manciu, prefect al poliției Iași. [...] Constantin
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14290_a_15615]
-
penultimul director al postului, dl Rateș, rămas, el, din fericire, în viață (poate și pentru că mandatul său a acoperit îndeosebi perioada de după 1989), a avut acces prin CNSAS la 65 de dosare privitoare la Europa liberă. Deocamdată, spune d-sa. Așa dar, mai sînt și altele. Cîte oare? "Periate", după cum își dă seama dl Rateș. File întregi lipsesc și nu oricare, ci exact acelea (nu zece, douăzeci, aproape trei sute!) care ar fi lămurit dispariția, de exemplu, a lui Vlad Georgescu. Dosarul
Crimele Arhitectului Șef by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14298_a_15623]
-
folosită de Securitate contra deținuților și disidenților, cît și formula prin care Ceaușescu hotăra punerea ei în funcțiune: "Dă-i Radu!" Tot de la el aflăm că lichidarea adversarilor de la Europa liberă fusese decisă la sfîrșitul anilor '70. Arhitectul Șef avea, așa dar, ultimul cuvînt. Deși fusese decisă la sfîrșitul anilor ’70, instalația cu pricina a fost descoperită după 1989 (dar a fost căutată cu adevărat?), e aproape sigur acum că Bernard, Gorun, Vlad Georgescu, Emil Georgescu, Mihai Botez și alții i-
Crimele Arhitectului Șef by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14298_a_15623]
-
în calitate de prieteni sau numai de susținători ai artelor, Victor Florean, cel care a investit în proiectul și în acțiunea artistică mai mult și mai eficient decît oricare altă instituție de specialitate, n-a fost nici măcar pomenit vreodată, fie și doar așa, ca simplu exercițiu retoric. Iar el ar fi meritat din plin acest lucru, nu numai pentru banii pe care i-a dirijat efectiv către fenomenul artistic, ci și pentru rolul imens pe care l-a avut (și îl are încă
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
rumegînd cîte un interminabil trabuc, doar în intervalul ritmat de muzica înfundată a portierelor. Așadar, două entități distincte, două posibile forme de manifestare a speciei umane care exclud, din principiu, orice șansă a convergenței. Numai că lucrurile nu stau tocmai așa, iar imaginea grotescă nu este decît un simplu exercițiu stilistic. Și omul de artă și omul de afaceri sînt supuși unui joc subtil în care tranzitoriul și visul duratei se intersectează, se amestecă și exercită asupra existenței și asupra conștiinței
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
proaspătului Muzeu de Artă Contemporană ,,Victor Florean". Acum, ca și în edițiile trecute, au fost invitați patru sculptori din țară, alături de care a lucrat, ca de obicei, și realizatorul nemijlocit al acestui simpozion, managerul lui artistic, dacă-l putem numi așa, pictorul și sculptorul Mircea Bochiș. Participanți la această ediție au fost Titi Ceară, Gheorghe Marcu, Adrian Pârvu și Gheorghe Zărnescu. Spre deosebire de anii anteriori, cînd au participat artiști din mai multe generații, la această ediție participarea a fost mult mai unitară
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
Abulcasim din Căutările lui Averroes. E greu să te prefaci în vînt sau să transformi plumbul în aur? " Taina fericirii stă în a privi toate minunățiile lumii și a nu uita niciodată de cele două picături de untdelemn în linguriță". Așa grăit-a Înțeleptul Înțelepților "auzit" de Coelho. Teatrul Odeon - Alchimistul; Dramatizare de Radu Macrinici după romanul omonim de Paulo Coelho. Distribuția: Marius Stănescu, Constantin Cojocaru, Adriana Trandafir, Elvira Deatcu, Sebastian Papaiani, Laurențiu Lazăr, Mugur Arvunescu, Mircea Constantinescu, Pavel Bartoș, Ioana
Femeia deșertului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15031_a_16356]
-
arată că poate, ca formă de indicativ prezent, persoana a III-a, a verbului a putea, are particularitatea de a apărea în forma trunchiată chiar și în afara combinației cu conjuncția să: atunci cînd e însoțit de pronumele reflexiv - "Păi zău așa, se poa'?" (EZ 22.02.2000); cu aceeași formă abreviată e folosit - ba chiar mai des - și adverbul provenit din verb: "poa' vin cu o idee" (gameszone.ro); "poa' se cară" (colegi.ro); "poa' facem ceva" (misu.dc.ro); "poa
Tre', trebe și trebu by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15027_a_16352]
-
serioase dubii că statuia acestuia din urmă tronează nu pe holurile, dar nici măcar în debaralele Bundestagului. Faptul că destinul germanilor s-a împletit un anumit interval de timp cu acela al Führer-ului nu constituie la Berlin prilejuri de exersare a așa-zisei �obiectivități a faptului istoric", ci de serioasă meditație asupra răului. în calitate de cancelar al Reich-ului, Adolf Hitler își are locul în orice enumerare a șefilor de stat. Ca scelerat conducător al Germaniei, el nu beneficiază, însă, nici din greșală de
Capra Antonescu sare Trump Tower by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15013_a_16338]
-
un interviu acordat postului de radio NDR, scriitorul în vîrstă de 75 de ani mărturisește că nici nu și-ar fi putut imagina că această ultimă carte a sa va fi pusă în corelație cu Holocaustul. Dacă ar fi fost așa, nici nu ar fi scris-o. Aflăm între timp, tot din paginile presei, mai exact din publicația Asociației Librarilor Germani, o veste mai mult decît picantă care atestă caracterul aproape arhetipal al rivalității dintre critici și autor: Bodo Kirchoff, un
Furtună într-un pahar cu apă tulbure by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15007_a_16332]
-
înțelegere a succesului literar: "O, cartea mea, fii dară cuminte, chibzuită!/ De te citește lumea de mijloc, ți-i de-ajuns." Dacă te încearcă vreodată lehamitea de scris sau de citit, citește epilogul la prima carte din Tristele care începe așa: "Episolele-aceste - oricare dintre ele -/ în calea-mi zbuciumată să știi că eu le-am scris./ Cînd tremuram de frigul de gheaț-al lui decembre,/ Chiar Hadria pe mine văzutu-m-a scriind,/ Iar cînd trecut-am Istmul ce taie-n două marea,/ Și
Ce se citește la mare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15030_a_16355]
-
care au început să mixeze la barul din apropiere, găsesc un latin de vază, la mijlocul vieții, disperat că trebuie să moară in no man's land: "Ce crezi că poate fi/ în sufletu-mi acuma, cînd zac în niște locuri/ Așa de îngrozitoare, la geți și la sarmați? Nu îmi priesc nici apa, nici aerul de-aice,/ Și, nu știu cum, nu-mi place nici chiar pămîntul lor." Iar în finalul epistolei a X-a, plin de năduf: Cînd lumea asta-i largă
Ce se citește la mare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15030_a_16355]
-
cine, când, de ce?) unul dintre cei mai importanți �opteziciști", și eu să dorm, soro?! Nu, pe bune, cine spune asta? E adevărat că unul sau altul dintre prietenii mei (și foști colegi de facultate și de �Echinox") îmi mai spun, așa, când ne întâlnim pe la niște zile ale �Familiei", pe la vreo nuntă a vreunuia dintre copiii noștri, pe altundeva: ești bun, dom'le (adică poet, că om îmi place să cred, deși n-o fi și asta vreo iluzie, că sunt
Ioan Moldovan "Nu sunt un fan al ideii de generație" by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/14980_a_16305]
-
carte care se deosebește de cele de până acum, poate însemna o nouă perioadă în creația dv. Lucrați la o altă carte? în ce direcție vă duce ea, fiindcă după Tratat de oboseală cititorii dv. sînt într-o anume încordare Așa, ca alint, precizez că Tratat de oboseală a apărut înaintea antologiei O uitare de texte, dovadă că aceasta din urmă cuprinde și o selecție din cel dintâi plus câteva inedite care ar putea anunța ceva despre următoarea mea carte. Consider
Ioan Moldovan "Nu sunt un fan al ideii de generație" by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/14980_a_16305]
-
ani, copiilor, copilelor Aș vrea să dorm tot mai puțin" V-am răspuns (vorba vine) cu poemul de la care cred că ați pornit întrebarea. Altfel, eu chiar cred că inspirația există. Numai că știu tot mai puțin ce este ea. Așa, prin asociere, mi-aduc aminte de poemul acela în proză al lui Baude-laire, �îmbătați-vă": Trebuie să fii mereu beat. Aici e totul: e singura problemă. Ca să nu simțiți cumplita povară a Timpului care vă zdrobește umerii și vă înconvoaie
Ioan Moldovan "Nu sunt un fan al ideii de generație" by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/14980_a_16305]
-
sau dedesupt de tropi, de retorici, de inventarele milenare ale poetizării. Sunt un împătimit cititor de proză. Idolul meu este Cehov. Și numai marile mele neputințe scripturale, lipsa de putere, voință și hărnicie m-au adus în starea asta de așa-zis poet. Toate prozele mele reușite se scriu, se citesc și se ard în visurile de peste noapte. Uneori, mai reușesc ceva-ceva să translez în scurtele proze amintite. Cum vă pare atmosfera literară de acum, prin ce se deosebește de cea
Ioan Moldovan "Nu sunt un fan al ideii de generație" by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/14980_a_16305]
-
valabil - mi se pare limpede la modul axiomatic - pentru orice generație, inclusiv pentru cele care nici nu s-au născut încă. Pe cine dintre colegii dv. de generație îi citiți cu plăcere? Răsfoiți din când în când cîte un poet, așa între două chestii cotidiene? Cam ce poezii căutați în asemenea momente? îi citesc cu plăcere (firește, gradul ei variază de la �oarecare" și �destulă" până la �mare" și �foarte mare") pe toți colegii mei de generație care au generozitatea să-mi trimită
Ioan Moldovan "Nu sunt un fan al ideii de generație" by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/14980_a_16305]
-
le trimitea la liceul Meșota din Brașov. Pasiunea pentru limba greacă a copilăriei și adolescenței ei era atât de mare, încât, la Urziceni, cum dădea de un grec, ori grecoaică, era în stare să vorbească cu ei ore în șir. Așa, de pildă, cu familia Marcachis, cerealist grec stabilit în târgul nostru. Împreună cu ea, făceam des familiei Marcachis vizite interminabile, iar coana Ifigenia vorbea ceasuri întregi cu madam Marcachis, în timp ce eu jucam țurca afară cu băiatul lor, Costel, cu care mă
Coana Ifigenia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15026_a_16351]
-
intrarea în peșteră. Din el se desprindea ceva ca un fum întunecos. - Ți se făcea frică, ne asigura tușa Paula. Era negreșit lucrarea celui viclean. Cine știe cât cântărea? Nici douăzeci de bărbați n-au putut să-l urnească din loc. - Asta așa e, a întărit Ramirín, ieșind din tăcerea în care se cufundase. Nimeni nu l-a putut clinti. Și-a recăpătat graiul, cu timbrul acela ascuțit și intonația de strigăt de luptă. - Oul ăla te lăsa cu gura căscată. Au venit
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
nu poate fi suspectat Ion Pop. Textele adunate în această carte alcătuiesc un soi de �exerciții de admirație". Iată, deci, o altă trăsătură importantă - juriul US a apreciat �lista de valori" propusă de Ion Pop. Este o urmare firească a așa-numitei crize literare - cînd sîntem în criză nu ne interesează provocarea, agresivitatea ideilor și ideologiilor, ci mai ales conservarea listelor de valori. Chiar și discuțiile despre �canon" care au animat paginile periodicelor literare în ultimii ani, sînt consecințele unei viziuni
Biata mea cumințenie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15020_a_16345]
-
Telefil Un recent simpozion academic a fost consacrat felului în care se vorbește românește la televiziune. Telefil nu-și pune mari speranțe în efectele manifestării cu pricina, nici prima, nici ultima, probabil, tot așa de inutilă ca și altele. Cîinii de pază ai limbii latră, caravana greșelilor de exprimare trece. Nu doar caravana televiziunii. Doar că impactul televiziunii este mai mare decît al oricărui mijloc de informare. Vorbirea incorectă la televiziune este un scandal
Un simpozion incendiar, concluzii devastatoare by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15056_a_16381]
-
anilor '70 și '80, și, totodată, a emigrației politice. Autorul a avut acces la cîteva dosare ale fostei Securități, aflate astăzi în custodia SRI, pe care le trece în revistă într-un preambul, dar n-a avut la altele, tot așa de importante, dacă nu cumva chiar mai importante, și anume la cele ale ale informatorilor și colaboratorilor, din inaccesibilul încă Fond Z. Așa se face, între altele, că "un cunoscut critic literar", menționat de mai multe ori pentru rapoartele sale
Securitatea și scriitorii transfugi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15038_a_16363]